TRA ARMANAMI

Adzã, poetlu Spiru Fuchi ânj deadi unâ musheatã hãbari:

Alãnci Tirana, tu editura „Botimet M&B“, cartea mea di poemati, pi doauã limbi : armãneashti-arbinisheashti: Pãnea di zboarã=Buka e fjalëve
Adutsearea pi armãneshti u featsi poetlu Spiru Fuchi cari aleapsi poemati ditu tutti cãrtsãli a meali.

Minduimu cã aesti dauã axii suntu atseali ma aleaptili ti personalitatea a inginerlui Iancu Perifan, yiurtusitlu di adzã. 

Di tiniru acãtsã calea alumtãljei politicã  – cali cari tinjisea axiili morali atseali ma aleaptili trã uminitati shi cari daima furã tinjisiti shi tu fara armãneascã.    Alumta politicã ditu tinireatsã ãlj deadi unã praxi cari va lu-agiutã tutã bana sã-shi imnã calea-ndreaptã, cari dutsi alargu… Aestã alumtã lu dusi cãtã problema armãneascã shi ahurhi s-lucreadzã trã-ndrepturli-a Armãnjiloru, tu unu chiro cãndu Armãnamea pãrea cã-shi doarmi somnulu ditu soni…

Semnul sum cari cură bana alu lali Iancu suntu stihurilji alu George Murnu ditu poema ”Trâ Armânami” (numa a sutsatâljei AFA shi a fimiridâljei scoasâ di AFA ; stihuri motto ti aestâ revistă) : 
”Si-nj armâneari nâ minutâ,/ Mashi unâ chicutâ di banâ,/ U dau trâ tini, Soe-nj vrutâ.”

Unu articolu tra lali Iancu Perifan (angrapsitu tu 2008; fu tipusitu shi tu cartea di thimiseri alu lali Iancu, 2011).

Cu furnjia Andamusielji ghenerali a ELEN (Europen Language Equality Network) tsi s’tsânu Rennes, tu Bretania, Franta, la 26-27 di Brumaru, Consillu Reghionalu Culturalu ditu Bretania, andreapsi sh unu Forumu ti Andrepturli Linguistitsi, iu furâ câlisits ma multsâ reprezentantsâ ditu organismili internatsionali.

Nous avons reçu de la part de Stamatis Beis, de l’Académie d’Athènes, le communiqué suivant concernant la journée d’étude consacrée à l’aroumain qui aura lieu bientôt ainsi que la liste des participants puis le programme de cette manifestation.

Pe 1 ianuarie 1901 apărea în cotidianul Adevărul anuntul care urmează semnat “Marin”. Îi multumim lui Cosmin Manolache care a dat de el în cercetarile sale în arhive si ne-a trimis documentul scanat care figureza la sfârsitul anuntului. Întrebarea este : Cine stie ceva despre această Confesiunea ortodoxă a aromînilor Sf. Nicolae care pare sa fi avut un program ambitios ?

Urmare a unor luari de pozitii legate de spinoasa chestiune a asa-zisilor « Aromâni », termen abuziv utilizat în România de mai mult de un secol si în virtutea dreptului la replica, pe care îl invocam in calitate de cunoscatori avizati, Consiliu Armânilor, ONG înregistrat in Albania, reprezentând o larga categorie de asociatii din totalitatea statelor unde locuiesc Armânii, supunem atentiei Domnului Ion Aurel POP, presedintele Academiei române, urmatoarele reflectii, profitând de înalta sa prezenta la Paris.

Publicat în 1880 de Societatea de cultură macedo-română (SCMR), un an după înfiinţarea ei, Albumul macedo-român a făcut vara aceasta obiectul unei ediţii anastatice, care constă în reproducerea unei tipărituri prin imprimare sau gravare cu ajutorul anumitor procedee chimice. Aceste procedee sunt folosite deseori pentru carţile ce conţin gravuri în chip de ilustraţii din perioada care precede invenţia fotografiei. Rezultatul obţinut astfel este cel mai fidel posibil ediţiei princeps.

Aveamu ananghi di niheamã kiro tra s-potu sã-nyrãpsescu ti filmulu alu Toma Enache. Cathiunu cari mutri aestu filmu ari ananghi s-mindueascã multu kiro la atseali tsi li vidzu…

Mini lu mutriiu filmulu cu mintea shi suflitlu la unu armãnu cari bãnã tu aestã colasi ,“experimentulu Pitesti”, shi cari tipusi Madrid, la 1963, cartea “Pitesti” shi ma amãnatu tu Romãnii : “Pitesti – centru de reeducare studenteasca”

Tu prot di sumedru, la Pro Cinema di Bucuresti, s-feati premiera a filmului “ Anamisa di Pidimo si Amin” , tu regia al Toma Enache, dupu scenariul minduit di el, deadun cu Elena Enache , redactori RRI si Eugen Cojocariu,secretar general a idyiului postu.