TRA ARMANAMI

Patoralismul urban al machedonilor de la Pipera

Un text pasionant despre cercetarea unei arhitecte urbaniste, Roxana Maria Triboi, privind oieritului urban și rolul lui în viitor din revista nu mai putin pasionanta D.O.R. (extras) Cf. https://www.dor.ro/oile-de-la-periferia-bucurestiului/?fbclid=IwAR20HTbXn-n8vjFU58A_mMxbfa0BYDV5dtPMNleSfunbtZWQlrOiR8ZMIPk

De multe ori mi-am zis şi am zis şi cunoscuţilor mei : în fiecare familie de aromâni există o poveste, o « istorie » demnă de transpus pe peliculă sau aşternută pe foile legate între coperţile unui roman. Depinde însă de priceperea şi iscusinţa celui ce cutează să se aventureze pe aşa un drum anevoios şi imprevizibil.  

Încercări au fost şi vor mai fi multe şi de asta îmi cântă sufletul de bucurie să aflu că ei, aromânii, vor dăinui şi după ce noi nu vom mai fi.

Comunicatul trimis pe 8 martie în limba româna urmat de traducerea în engleza si franceza. Pe 9 martie, Comisia juridica a emis un aviz defavorabil (http://www.cdep.ro/comisii/juridica/pdf/2020/av045.pdf). Aceast nu are însa legatura cu votul. Daca in plen se voteaza, legea trece chiar daca are avize negative de la comisii.

Consul general al României între 2012 si 2017, Martin Ladislau Salomon semnează în numărul datat din luna acesta al revistei Historia (martie 2020), numar difuzat în toate chioșcurile din ţară, un studiu intitulat COLONIZAREA AROMÂNILOR ÎN CADRILATER. El prelungeşte contribuţiile acestui autor la cartea publicată împreună cu Zoltan Rostas „TRANSHUMANȚĂ” INTERBELICĂ ÎN BALCANI (Eikon, 2017)^[1]

^[1] Cf. http://www.armanami.org/blog/scoala-lui-gusti-si-aromanii-din-cadrilater/

Sunt abordate succesiv politica statului român în Balcani în legătură cu aromânii, motivele care i-au determinat pe unii dintre aceştia din urmă să părăsească ţările de baştină şi conditiile în care a avut loc instalarea în România. O reconstituire a procesului de emigrare, strămutare, colonizare a aromânilor din Grecia şi celelalte ţări balcanice după 1925 în Cadrilater.

Primii aromâni au venit în Slobozia în jurul anului 1940 din Cadrilaterul romanesc. În primii ani, pentru ei aceste locuri constituiau mai mult un traseu de tranzit către Tulcea și Constanța, dar dupa anul 1953 au început să se stabilească și aici, proces care s-a încheiat în jurul anului 1960.

Deadun cu Vladko Dimov (al Dibrean), Goran Kostov (Pushuticlu) caftara titluri di cartsa shi di articuli ngrâpsite di Stoica Lascu cari s’ufiliseascâ numa di « români balcanici » tu loc di numa di « aromâni ». Una mare ciudie !

În forma PDF articolul este disponibl la : https://cctb.ro/wp-content/uploads/2020/02/datina70-site.pdf?

Au ananghi armânjlji di unâ isturie a lor? Pot sâ-shi angrâpsească armânjlji isturia a lor? Atselj tsi angrăpsiră ti dhisculia ta s-angrăpseshtsâ isturia a armânjlor, dzâsiră câ armânjlji suntu multu arâspândits ( zburârâ ti elefteria a lor, ti mobilitatea a lor), câ easti zori sâ-lj ducheshtsâ (ca armânji) câ tse nu pots sâ-lj aledz di miletsli ninga cari bâneadzâ. Nu pots sâ-lj aledz, câ tse elj nu si-alasă vidzuts ca armânji. U adarâ niscânti ori câ suntu mintimenj (ca instinctu di conservari), alti ori di oportunismu. Fură zugrăpsits ti cameleoni, ti homo balcanicus, ti minoritari tsi trecu di majoritari, miletea maia ditu Balcan. Atsea câ nu au duchearea a chirolui (tsi angreacă ahât multu tu isturie) easti nica un ambodyiu. 

Pornind de la recenta recunoastere a armânilor/vlahilor ca minoritate nationala în Albania, Marius Teja semneaza în Sinopsis (Balkan Investigative Reporting Network) o frumoasa si echilibrata prezentare a situatiei aromânilor din Balcani. Probabil involuntar, fotografia cu scaunele goale care ilustreaza articolul sugereaza refuzul oficialilor români si greci de a discuta serios problema recunoasterii unei limbi si a unei culturi minoritare transnationale care se afla în pericol de disparitie…