TRA ARMANAMI

Născut la Viziru (județul Brăila) dintr-o familie de intelectuali aromâni originari din Veria (Grecia), Victor Papacostea (1900-1962) a condus Institutul de Studii și Cercetări Balcanice (1938-1947) și a fondat revista Balcania (1938-1947).

Tu chirolu dit soni, fui cãlisitã la ndauã iventuri armãneștã: La Festivalu ti Ayiu’ Yioryi di Cãmpulungu și la doauã lansãri di carti, ți s-feațirã Custanța. Tu ahurhitã s-pãrea cã nu au țiva deadun aesti manifestãri culturali, ama dupu ți loai parti la eali, duchii ca țiva li leagã.Ti aestu lucru voi sã zburãscu ma largu. Ama s-u lom dit ahurhitã.

“Eu nu voi putea fi decât un ratat, pentru că în lumea asta nu am ce căuta.”, “Eu nu voi trăi, voi muri tânăr ”, se confesa Miron Chiraleu mort în conditii suspecte putin înaintea eliberarii din închisoarea de la Aiud.

Miron Chiraleu a fost student la regie-teatru. În 1953 a răspândit manifeste în timpul desfăşurării la Bucureşti a Festivalului Internaţional al Tineretului. A fost arestat în 1956 pentru această acţiune şi condamnat la 6 ani de închisoare. A murit cu puţine zile înaintea eliberării din închisoarea Aiud. Unii spun că a fost omorât. Cei mai mulţi spun că s-a sinucis. Motivul (în viziunea “majoritară”) ar fi fost acela că a fost presat să devină informator. Alţii spun că a fost presat să participe la reeducarea de la Aiud. Mai există o opinie: sinuciderea ar fi fost provocată de o imposibilă poveste de dragoste. Nu suntem noi cei care am putea dezlega acest mister al aromânului originar din Turia, care a trăit undeva în Calea Floreasca (lângă intersecţia cu strada Dejugătoarei). Ne mărginim aici să cităm din cartea (“Amintiri în dialog”) închinată lui de cei doi prieteni ai săi: Matei Călinescu şi Ion Vianu.

Haralambie Polenacovic, Elemente turcesti in aromâna : teza de doctorat susţinută în 1939 la Facultatea de filozofie de la Zagreb, Skopje, Academia macedoneană de ştiinţe şi arte, 2007, 205 p. Cu un rezumat în franceză de Petar Atanasov.

De limbă maternă aromână, Haralambie Polenacovic a cules el însusi materialul prezentat. El s-a născut la Gostivar, azi în Macedonia de Nord, pe 17 ianuarie 1909.

O carte preţioasă donată de romancierul si academicianul Luan Starova Bibliotecii aromâne Batzaria de la Paris. Studiul este urmat de 1638 de turcisme explicate : cuvântul în aromână este ortografiat în caractere latine, explicaţia în macedoneană în caractere chirilice. Pasionant. În curând Biblioteca va întocmi o versiune în PDF.

Cu mare tristeţe am aflat de la Alexandru Gica, care la rândul lui a aflat de la Mariana Bara decesul lui Max Demeter Peyfuss (1944-2019). Lire la suite de “Putem să ne mândrim cu Max Demeter Peyfuss !”

Aoaltari, lu Salonlu di carti  dit Balcanu (Paris, INALCO), alânci carte ali Irina Nicolau Haide bre! apriadusâ pi galiceascâ di Marianne Mesnil tu unâ nouâ editsie. Tu bitisitâ va s’aflatsi postfatsa alu N. Trifon.  Lire la suite de “Le pari fou d’Irina Nicolau”

Itinéraire d’un officier français du front d’Orient en Albanie[1] est le titre de l’ouvrage que vient de faire paraître Grégor Marchal. Les textes de présentation sont suivis de l’album complet du lieutenant Gérald Silhol et de la reproduction d’une cinquantaine de plaques de verre au gélatino-bromure d’argent. Lire la suite de “Muscopuli, 1918, le tombeau du Français”

Tu meslu di martsu anlu aestu, alâci cartea di poezii « Vlahomania » di Spiru Fuchi, tu ună versiune bilingă (armâneashti-galiceshti) la editura Non Lieu di Paris ditu Galie. Părăstăsearea s’tsânu pi 6 di yismăciunji, la Sutsata Armanjloru di Bucureshti, iu fu invitată Cristina Passima Trifon, tsi priadusi pe galiceashti shi adră căpachea căttsălei shi ilustratsiili ti niscânti poezii.

“Aromânii din Albania au sărbătorit Ziua Limbii Române la Corcea” (5 sept. 18) o informatie InfoPrut (http://www.armanami.org/blog/ce-se-intampla-peste-capetele-armanilor-revelatorul-curceaua-07-09-2018/comentata ziua urmatoare pe un forum armân de pe FB: Lire la suite de “Exista o limba macidoneasca? o discutie pe FB cu ocazia Zilei limbii române”