TRA ARMANAMI

“Aromânii din Albania au sărbătorit Ziua Limbii Române la Corcea” (5 sept. 18) o informatie InfoPrut (http://www.armanami.org/blog/ce-se-intampla-peste-capetele-armanilor-revelatorul-curceaua-07-09-2018/comentata ziua urmatoare pe un forum armân de pe FB: Lire la suite de “Exista o limba macidoneasca? o discutie pe FB cu ocazia Zilei limbii române”

Aceast omagiu adus istoricului Nicolae-Șerban Tanașoca a fost trimis de Matei Cazacu la simpozionul « 100 de ani în România, contribuţiile aromânilor la patrimoniul românesc » (coordonator lector univ. dr. Enache Tuşa), care a avut loc în cadrul « Zilelor culturii aromâneşti », ediţia XV, Constanţa, 7-9 septembrie 2018. Textul complect o să fie publicat în volumul de acte ale simpozionului. Lire la suite de “Matei Cazacu : Omagiu colegului Nicolae-Șerban Tanașoca “

Culegerea de poezii aparuta recent la editura Non Lieu de la Paris cu titlul Vlahomania a fost prezentata de Cristina Passima-Trifon la Sutsata culturala armâneascâ de la Bucuresti joi 6 septembrie 2018. Iata alocutiunea pronuntata cu aceasta ocazie de traducatoarea si ilustratoarea cartii.

Lire la suite de “Vlahomania de Spiru Fuchi tradusa în franceza : cuvântul traducatoarei”

“Ziua Limbii Române va fi sărbătorită și la Corcea, în Albania, unde va avea loc o conferința despre importanța limbii române în comunitățile istorice românești”, ne anuntă agentia InfoPrut, într-un comunicat ilustrat de o imagine care unora dintre noi ne aminteste de ochiul inchizitor al Partidului sau a Legiunii, de tristă amintire si ea. Iată comunicatul urmat de reactia Mariei Pariza care a anuntat “evenimentul” pe FB si comentariul nostru.  Lire la suite de “Ce se întâmplă peste capetele armânilor ? Revelatorul Curceaua, 07.09.2018”

Ionuţ Nistor, Geopolitică şi identitate. Românii din sudul Dunării în timpul celui de al doilea război mondial, Editura Academiei, Bucureşti, 2014. O notă de lectură semnată de N. Trifon. Lire la suite de “Legionari aromâni ori aromâni legionari ?”

Pornind de la rolul pe care unii dintre ei l-au putut juca în miscarea legionară, aromânii din România sunt priviți de istoricul francez Traian Sandu nu ca un fel de super-români, ci ca nişte membrii ai unei minorități uşor de identificat dar greu de categorisit. O notă de lectură semnată de Nicolas Trifon. Lire la suite de “Traian Sandu : aromânii din Cadrilater şi legionarismul românesc”

Declaratia de protest adresata de mai multe asociatii aromânesti din Albania ambasadorului României la Tirana si în copie presedintelui si primului ministru al Albaniei câteva zile dupa adoptarea contraversatului paragraf prin care aromânii deveneau “constitutional »  români de pretutindeni. Text în albaneza.

Lire la suite de “Aromânii, români de pretutindeni? Declaratia de protest a asociatiilor aromâne din Albania (22.05.2013)”

« Mulțumim că ne mai luminezi și cu percepția diasporei. Dar nu înțeleg de ce nu reacționează chiar comunitățile de aromâni din statele respective. Nu crezi că impactul unui astfel de articol ar fi mult mai eficient dacă ar fi semnat de  comunitățile din Republica Macedonia și Albania? Chiar nu știe nimeni de acolo să scrie, se tem de ceva?

Lire la suite de “Maria Pariza : Mi-ar fi plăcut un comunicat al comunităților din Balcani care să se dezică de numirea lor de ”români de pretutindeni””

Joi 27.07.2018, doar douazeci si patru de ore dupa ce în vizita oficiala în Muntenegru a confundat Podgorica cu Priscina, capitala Kosovoului, Viorica Dancila, proaspat sosita la Skopje, a servit omologului sau macedonean Zoran Zaev un lapsus remarcat vorbind de « macedoni » în loc de « macedoneni » într-un pasaj în care dânsa se refera si la aromâni.  « Macedoni, adica makedoni, makedonarmâni ? » se vor întreba unii.

Lire la suite de “« Macedonii » Vioricăi Dăncilă, prim-ministrul român în vizită la Skopje”

Documentele publicate de Madalin Hodor în articolul intitulat « De ce n-au mai fost ‘’utili’’ Ion Cristoiu si Lucia Hossu-Longin pentru Securitate ? » (Revista 22, 3/07/2018) indica ca Stoica Lascu facea parte dintre putinii care au fost stersi de pe lista colaboratorilor Brigadei antiemigratie (3 din 175), considerati fiind « utili » si deci « reactivati » de Brigada antiemigratie în mai 1985.

Lire la suite de “Stoica Lascu & Brigada antiemigratie în documentele din Revista 22”