TRA ARMANAMI

Tu biblioteca a cãsãbãlui Belgrad s-dizvãrtirã “DZÃLILI A LITERATURÃLJEI ARMÃNEASCÓ. Iventulu fu andreptu di „Tsentrulu ti limba shi cultura a Armãnjiloru ditu Balcanu „Moscopole“ shi cu andruparea a Ministerlui di Culturã shi Informatsii a Ripublicãljei Sãrbia.

Viniri tahina fu spusã expo cu caduri a mãriloru scriitori sãrghi di arãdãtsinã armãneascã: Branislav Nushić, Jovan Sterja Popović, Alexandr Vućo, Koća Popović shi Borislav Pekić.

La situation singulière des écrivains aroumains est mise en lumière de manière fort suggestive dans le panorama dressé par Gheorghe Carageani en 1990. Il distingue et illustre trois cas de figure récurrents parmi les auteurs ayant produit de oeuvres de fiction. D’abord, ceux qui ont écrit dans la langue du pays où ils vivaient : en grec, en serbe, en roumain… Ensuite ceux qui ont écrit à la fois dans la langue du pays où ils vivaient et en aroumain. Enfin, ceux qui ont écrit surtout ou seulement en aroumain… (extrait de la Postface)

Limba teasã pritu eti : Dumitru Bacu, Matilda Caragiu Marioţeanu, Cola Caratana, Nikola Cincar Poposki,  Constantin Colimitra, Ilja Colonja, Joan Cutova, Nikolai Curćev, Dina Cuvata, Vlatko Dibrean, Dimo M. Dimčev,  Santa Djika, Vangel Dunoski, Dimitri Fuchi, Spiro Fuchi, Gica Godi, Dušan Gojkov, Kira Iorgoveanu Mantsu, Liljana  Nikolova Petrović (alias Lila Cona), Mihali Prefti, Nebojša Ozmić, Eli Schingherghi, Srdan Seculić, Slavica Sterjova, Vangja Mihai Sterju, Enache Toma, Gheorghi Vrana, Vangel Zega. 

Unu cumatã dit protu zboru la Antologhia bilingvala a pueziiljei armãneascã contemporanã (Lila Cona)  

O poveste complicată, cum totul e complicat în Balcani, pentru care îi multumim lui Adrian Rozei. Războiul civil e pe sfârşite în nordul Greciei. Nikos Zachariadis, şeful Partidului comunist grec care controla rezistenţa iniţială antinazistă, confruntată după sfârsitul Razboiului cu guvernul grec susţinut de englezi, semnează un acord cu Stalin pentru a evacua o serie de combatanţi către țările din blocul socialist. Alături de ei, 24 000 de copii în vârstă de 4 la 14 ani vor lua calea exilului. Până acum nu este clar în ce măsura era vorba de a-i salva de mizeria din regiunile din nordul Greciei unde au avut loc luptele sau de a forma noi combatanţi pentru cauza lui Stalin si alti Zahariadis… 3 000 dintre aceşti copii sosesc cu trenul în Ungaria după o lună de drum. Ei sunt urmaţi de 4 000 de adulţi… Un sat va fi fondat, Görögfalva, « satul grecilor » devenit ulterior Beloiannisz.

Il y a 200 ans, le 25 mars 1821, commençait la guerre d’indépendance grecque. Or, beaucoup des premiers combattants de l’indépendance étaient eux-mêmes issus de la communauté aroumaine. Focus sur trois personnages majeurs, Rigas Velestinlis, Ioánnis Koléttis et Giorgakis l’Olympiote.

Par Nicolas Trifon (Courrier des Balkans)

Publicată iniţial la editura Acratie în 2005, cartea, odată epuizată, a făcut obiectul unei noi ediţii completate cu o postfaţă intitulată “Contenciosul aromânilor”, la Non Lieu, Paris, 2013. În această postfaţă, care a apărut cu un an după traducerea în română, autorul rezumă principalele tendinţe care apăruseră în anii care au urmat primei ediţii. Iat-o, în franceză :

Dan C. Mihăilescu : Cred că acesta carte este un fel de dicţionar, de istorie, de anuar de telefon. Nu am mai întâlnit nicăieri toate punctele astea sensibile pe care le gaseşti în carte, toate polemicile, toată desbinarea, toate relele şi toate regulile sau lucrurile pe care le încalci invariabil când te ocupi de aromâni.

Ghini vinişi la microfonlu a emisiunil’ei armâneascâ di la Radio România International. Nu di multu kiro s-feaţi lansarea a cartil’ei “Armân’il’i Iuţido, Iuva” la Pânayirlu Internaţional di Carti “Gaudeamus” Bucureşti, Brumar 2012. Cum tricut la lansarea a cartil’ei anamisa di armân’il’i şi nu maş el’i, ţi eara viniţ ti lansarea-a aiştei carti ?

Vedeţi, eu consider că această carte ne face sa păşim înainte pe drumul cunoaşterii mai limpezi a imprejurarilor din Balcani şi intreaga istorie a aromânilor aşa cum a fost cercetată şi expusă în această carte este un exemplu pentru oricine se apropie de temă.

Aurica Piha, Radio România Internaţional, 30.01.2013 : Vrut ascultâtori, tu ahurhita-a lasarilʹei tânurâ un zbor prof. Alexandru Gica, striducătorlu Adrian Ciubotaru şi tu soni istoriclu Andrei Pippidi cu aestâ cuvendâ, di ma nghios, tânutâ la ediţia 2012 a Pânâyirlui Internaţional di Carti “Gaudeamus” Bucureşti tu meslu brumar 2012 la lansarea a cartilʹei “Armânilʹi, Iutido, Iuva” di Nicolas Trifon.