Documentele publicate de Madalin Hodor în articolul intitulat « De ce n-au mai fost ‘’utili’’ Ion Cristoiu si Lucia Hossu-Longin pentru Securitate ? » (Revista 22, 3/07/2018) indica ca Stoica Lascu facea parte dintre putinii care au fost stersi de pe lista colaboratorilor Brigadei antiemigratie (3 din 175), considerati fiind « utili » si deci « reactivati » de Brigada antiemigratie în mai 1985.
Lire la suite de “Stoica Lascu & Brigada antiemigratie în documentele din Revista 22”
Pitricuiu ndoauâ comments la “Romanii independenti din Albania” shi nu mata li aflu… S-veadi câ fuiu “blocked”! Ashi lucreadzâ propayanda shi dimucratia, adzâ, tu Rumunia! Dau ma-nghiosu aesti tsi li shtearsirâ.
Ce cauta oare “românii independenti” cu sabia, buzduganul si crucea în cioc în Albania?
Lire la suite de “Kira Mantsu cenzurata de “românii independenti din Albania””
Stimabilul domn Kyurkchiev & comp. au libertatea de a crede ce vor dar nu au si dreptate atunci când numesc in mod subiectiv, in cercuri de familie sau prieteni, biserica româná din Sofia „básearicá armâneascá“ Lire la suite de “Cristian Bandu / Din nou despre biserica (a)româna din Sofia”
Iata precizarea adresata de Toma Kiurkci, presedintele consiliului parohial al bisericii “Sf. Treime”, lui Cristian Bandu.
Lire la suite de “Toma Kiurkci / “Avem plina dreptate să numim la Sofia bâsearica armâneascâ !””
“O bisericá “armâneascá” nu a existat niciodatá la Sofia ci numai o bisericá …româneascá, finantatá de statul român ca dealtfel si scoala româná din capitala Bulgariei” precizeaza Cristian Bandu în legatura cu articolul publicat de Alexandru Gica în postul precedent. Acesta din urma îi raspunde în scurtul comentariu semnat care urmeaza. Lire la suite de “Alexandru Gica / Un scurt comentariu privind biserica si scoala (a)româna de la Sofia”
Tinjsitsi yivásitori, dragi cititori, cu multá placere am lecturat relatarea cu titlul ” Memento mori” a lui Alexandru Gica, postata de Nicolas Trifon la 27 mai a.c. Legat de aceastá foarte interesantá expunere îmi permit sá fac o micá precizare: În relatarea sa Alexandru Gica ne spune cá: ” eram ma bâserica armâneascâ (adzâ româneasca) Aya Triadha di Sofie.”
Lire la suite de “Cristian Bandu / Precizari despre Comunitatea (a)româna de la Sofia”
Memento mori, Thimisea-u moartea, Thimisea câ va s-mori : sigura, tuti cheru tu aestâ lumi. Shi armânjlji va s-chearâ unâ dzuă. Amu nădia câ aestâ dzuă nu va s-yină ahâtu ayonjea. Aesti minduieri li bânai dumânicâ, 27-li di maiu 2018, anda earam la bâsearica armânească (adzâ românească) “Ayea Triadha” di Sofie. Lire la suite de “Alexandru Gica / Memento mori (Sofia 27.05.2018)”
Ved, ca multsa di voi vidzut dinaoara un intires tu aesta lacardashii di muabets ti numa ali R. Machidunia. Vidzut un intires ti Armanjlji shi aestu lucru easti lodghic shi corectu. Ama io fara s-voi, escu ananghisit s-va li-aspulbir iluziili, dimec s-va spun ca ti geaba va alindzets budzali ti hairlaticlu armanescu la cari va s-ljea parti shi Gartsia.
Lire la suite de “Goran Pushuticlu / Ndaua explicatsii an ligatura cu muabetsli ti numa ali R. Machidunia”
Alaltăieri, duminică 27 mai, la biserica românească din Sofia, după ceremonia Rusalilor care s-a desfăşurat cu surprinzătoare accente de Cântare a României la final, a avut loc o « vizită de lucru » la localul asociaţiei aromâne “Unirea”, înfiinţată în 1894 de fruntasii coloniei aromâne (zisă atunci “kuţovlahă” de bulgari si greci, si “română” de românii care i-au ajutat să evite asimilarea abuzivă) originari din Cruşevo, Molovişte şi Gopeş. Acestia au participat substanţial la finanţarea bisericii precum şi a liceului românesc.
Lire la suite de “De vorbă cu Toma Kiurkciev cu ocazia hramului bisericii române de la Sofia (27.05.2018)”
În replica pe care ne-aţi adresat-o acum câteva zile[1] domnule Nicolae Saramandu scriaţi : « Adaug faptul că este la fel de gravă calomnierea doamnei dr. hab. Manuela Nevaci, cercetător principal I la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan-Al. Rosetti” al Academiei Române, conducător de doctorat la Universitatea din Bucureşti, membru în conducerea Societăţii de Cultură Macedo-Română, autor, coautor şi coordonator al unui număr de peste 23 de volume şi de peste o sută de articole, publicate în ţară şi în străinătate. În 1989 Manuela Nevaci era elevă de gimnaziu şi era imposibilă racolarea ei de către Securitate. » Lire la suite de “« Conştientizarea » românităţii aromânilor în viziunea doamnei Manuela Nevaci”
