Duminica trecută, când am sunat la domnul Petraşincu şi nu mi-a răspuns nimeni, am avut ca un presimţământ ciudat. Câteva ore mai târziu, vioiciunea, fermitatatea şi preciziunea tonului soţiei lui cu ocazia primelor cuvinte pe care le-am schimbat mai că mi-au redat elanul de care dădeam dovadă de fiecare dată când ne puneam de acord la telefon pentru ora la care urmam să trec să-i vizitez. Dar ceea ce mă anunţa de data asta nu lăsa loc la nicio îndoială : « Înmormântarea a avut loc ieri, a murit miercuri, nu, joi, da joi… »
Mărturiile lui Ion Ioanid despre aromâni în puşcăriile comuniste în memoriile sale publicate sub titlul : închisoarea noastră cea de toate zilele. Extrase :
Avertisment : Tin să precizez de la bun început faptul că paragraful (1) care urmează face parte din numeroasele omagii cu două tăişuri aduse aromânilor în România. Pe de o parte, eroizarea lor excesivă, prezentarea lor ca un fel de super-români, se înscrie într-un proces al cărui principal efect, nu neapărat căutat, este în ultima instanţă asimilarea lor definitivă ; pe de altă parte însă, asemenea mărturii indică felul în care ei înşişi se percepeau şi mai ales felul în care erau percepuţi ca fiind mai ales alceva decât români. Atât auto-identificarea cât şi identificarea lor de către ceilalţi permit să fie depăşite nenumăratele speculaţii contradictorii privind aşazisa identitate (2) a aromânilor.
Si një i pasionuar pas poezisë dhe botimeve, sa herë që lexoj libra, mundohem të shenjoj apo të heq mënjanë poezitë më të bukura. Natyrisht, në një libër, për shembull, me rreth 100 poezi (dhe këtu e kam fjalën për poetët e vërtetë), më ka qëlluar që të përzgjedh 5 deri 10 të tilla.
Postfaţa semnată de Naim Zoto la cartea Kirei Iorgoveanu-Mantsu Pânea di zboarâ : poezii pi limba armânâ=Buka e fialëve : poezi, tradusă în albaneză de Spiru Fuchi, apărută la editura Bottimet M & B de la Tirana, în 2019 (Editie bilingvă aromâno-albaneză).
Pasionat fiind de poezie şi publicaţii, ori de câte ori citesc cărţi, încerc să marchez sau să pun deoparte cele mai frumoase poezii. Fireşte, într-o carte de exemplu cu 100 de poezii (şi aici mă refer la poeţii adevăraţi) mi s-a întamplat să selectez5 până la 10 dintre ele. Din sutele de volume de poezie citite, puţine au fost cazurile în care să mă întorc la ele pentru a le reciti, pe când cazurile în care să-mi fi dorit să memorez poeziile, sau să citez din versurile sau strofele lor, au fost şi mai rare.
Cuvânt rostit de antropologul Leonidas Embirikos la seara de poezie în doua limbi, armână si greacă, « Pricunushteari ti poezia armânească », care a avut loc la Atena, pe 22 martie 2014.
Pozitia autorului cărţii O istorie genetică (incompletă) a românilor (Humanitas) asa cum reiese din interviul acordat lui Lucian Popescu de la Contributor.ro (nu am putut achizitiona încă cartea) mi se pare binevenită tocmai pentru că arată de ce o istorie genetică a românilor nu este posibilă. Inconvenientul este că M. Netea nu rezistă la tentaţia de a reconstitui anumite momente ale istoriei românilor în funcţie de propriile lui păreri, mai mult sau mai puţin în acord cu versiunea consacrată de istoriografia românească privind formarea poporului român. O istorie fără legătură cu istoria genetică anunţată în titlu.
Extras din interviul acordat de cercetatorul în genetica Mihai Netea, autorul cartii O istorie genetica (incompleta) a românilor lui Lucian Popescu : 20.06.2022.
Contributors.ro: Au existat multe controverse privind originea aromânilor. Și dați în carte câteva repere cu ceva s-a descoperit până acum privind originea aromânilor. Ce fel de populație sunt aromânii?
Mai întâi doresc sā mulțumesc stimatei Oana Glasu nu numai pentru traducerea în limba românā a romanului Markela scris de Thanas Medi, bine cunoscutul creator de capodopere literare, dar și pentru faptul cā a « urcat-o » pe Markela în avion și mi-a trimis-o mie în America.
Traducerea este ea însāși o capodoperā ceea ce ar trebui sā confere originalului din limba albanezā (limba literarā a lui Thanas Medi) calitāți de super-capodoperā.
Felicitāri si mii de mulțumiri stimatā Oana Glasu. Dupā numai 20 de pagini eram si eu îndrāgostit de Markela.
Comunitatea armână din România organizează expoziţia de pictura Micro-macro-Trans CORDIAL care reuneşte artişti de origine armână sau care au legatură cu lumea armânească la hanul Gabroveni între 6 si 23 mai. În acest cadru, va avea loc miercuri 18 mai la ora 18 o dezbatere cu Alexandru Gica despre cartea Unde e Aromânia ? de N. Trifon. Paragraful care urmeaza extras din Memorile lui Ion Ioanid va fi citit si comentat cu aceasta ocazie
Pe 14-20.02.2013 a apãrut în Dilema veche n° 470 articolul lui N. Trifon intitulat « Patria aromânilor ? » http://89.36.26.192/sectiune/tema-saptamanii/articol/patria-aromanilor. A urmat comentariul trimis de D. Piceava intitulat « Balcanii patria aromânilor ? » la care N. Trifon a rãspuns la rândul sãu.
