Duruts armanj di iutsido,

ti Dzuua Natsionala a Armanjloru mash minduieri di ghini, vreari shi haraua! S’dea Dumnidzalu s’na tsanemu limba shi adetslji, ta atsea ca maca ni shtimu isturia shtimu di iu yinimu shi iu neamu.

Elena Mantsu-Lenz

Prezidenta la Sutsata ditu Ghirmanii, Union für Mazedoromanische Sprache und Kultur

In April 2005, the Arumanian Community in Romania (ACR) started the procedure for obtaining the status of a national minority for the Arumanians in Romania. After three years of administrative red tape, the ACR decided to file suit against the Romanian Government for cancelling parts of Government Resolution no. 589/2001 concerning the founding of the Council of National Minorities in Romania. Lire la suite de “Romanian Parliament: “Vlachs Are Romanians, Not Vlachs” by A. Gica (HabAr Society Farsarotul newsletter)”

Lire la suite de “8-li di Maiu 2013 : Zborlu alu Costa Canacheu, tu Parlamentu (HabAr O8.05.2016)”

La sfârșitul anilor 1990, apărea Scurtă istorie a românilor povestită celor mai tineri. Cu această carte, care rezulta din înregistrarea audio făcută la îndemnul Irinei Nicolau, Neagu Djuvara scutura praful, demonta anumite stereotipuri bine înrădăcinate în naraţiunea naţională românească. Lire la suite de “Alexandru Gica pe urmele lui Neagu Djuvara”

Pe 19 aprilie, Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni (IEH) și Societatea de Cultură Macedo-Română publicau acordul comun urmator : « Păstrarea și conservarea identității românilor din Balcani (aromâni, meglenoromâni)… precum și reafirmarea apartenenței la românitate sunt principiile care au fundamentat semnarea acordului de asociere între Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni (IEH) și Societatea de Cultură Macedo-Română.

Lire la suite de “Actorul de origine aromâna Ion Caramitru, fostul locotenent de Securitate Eugen Tiberiu Popescu si identitatea etnica a aromânilor (HabAr, 19.04.2016)”

Dumânicâ, 10-li di Apriiru, Sutsata Armânjiloru di Paris (AFA) dishcljisi unâ vivliotecâ armâneascâ.

Vinirâ multsâ membri di la sutsatâ shi tricurâ unâ searâ musheatâ, cu piti armâneshtsâ (adrati di Cristina Trifon), cu yinu shi muabets ti anami. Lire la suite de “Vivlioteca Paris”

Adzâ lali Iancu Perifan umpli 93 di anji.

S’bâneadzâ anji sânâtoshi sh hârioshi deadunu cu nicukira lui teta Geta sh cu tutâ fumealjia. Lire la suite de “Adzâ lali Iancu Perifan umpli 93 di anji”

ELENA MANTSU-LENZ

Negura

Primuveara nu va s’yinâ anlu aestu.
Easti has unâ fiticâ tsi s’arushineadzâ, shi tradzi di fustanea a mă‘sa‘lj…
Unâ tahinimâ di Martsu, anda nidzeamu s’ducu featili la gârdinicâ, avea unâ negurâ groasâ, shi nu s’videa tsiva dininti… Lire la suite de “Negura”

“Suflitlu a meu ari a lui mistico, bana a mea ari a l’ei mistiryiu.” Felix Arvers.

Vâ pitrecu aestâ șcurtâ isturie cu mini și Matilda cu elpidha câ va s-aibâ hăiri ti ațel’i ți minduescu la uspițâl’ie și la cheadițl’i a l’ei, la zorea ta si-u țâni tu banâ suțata cu unu omu. Angrăpsii aestu text ca unâ turlie di apandisi la antribarea “potu s-hibâ soț oamińi cu minduieri ahoryea?” Lire la suite de “Mini si Matilda”

« Grecii (…) impun o dominare morală, poate chiar şi politică, tuturor acestor naţiuni din Orient, rămăşiţe neînsufleţite şi împrăştiate ale imperiului turcesc », scrie Henri Belle în introducerea cărţii sale Trois années en Grèce : 1861-1868-1874 apărută în 1881, aparent pentru a justifica faptul că le consacră o carte întreagă. In zilele noastre, o asemenea observaţie are darul mai repede de a îndepărta cititorul occidental interesat de istorie dar agasat de stereotipurile care caracterizează textele scriitorilor, diplomaţilor, arheologilor şi călătorilor occidentali de pe vremuri despre Balcani şi Orient. Totuşi aceste scrieri conţin deseori informaţii pertinente iar stereotipurile vehiculate merită să fie examinate mai atent, având în vedere că ele anunţă anumite stereotipuri de azi. Lire la suite de “Turcii kief-uiesc, grecii gesticulează, albanezii lucrează, aromânii fac comerţ cu lipitorile : 1860”