Belgrade, 2010, 559 pages, 20 cm

Sutsata armaneasca  »Lunjina » di Beligradi ari harau s-va spuna ca la 55. panayur a cartiljei Beligradi u prezenta monografia armaneasca  » CINCARI, narod koji nestaje… » al dr Nicola Trifon pi limba sarbeasca. Editura easti ali Lunjina, apridusearea pi sarbeashti di la Lila Cona.
Promotsia a cartiljei va s-tsana tu yinaru cu prezentsa a autorlui, domnul Trifon.

Aflats aua un articol tu Courrier de Balkans iu iasti prezentata aesta carti.

Tu kirolu ditu soni, dupu amintarea Consillui Armânjiloru, videmu tuts câ easti ma lishoru sn-adun mu sh s-afl mu c ljiuri ti andridzearea problemloru cari nâ frimitâ.
Tru idyiulu kiro dukimu câ suntu sh mbodyiuri  cari nâ ankeadicâ s-nâ akicâsimu cumu lipseashti. Aoatsi va svidemu di iu yinu aesti mbodyiuri sh tsi simasii au eali ti  alumta a noastâ.
A s-hibâ câ s-pari câ tuti craturli ditu Balkanu au sinferlu a loru ti Armânami sh caftâ s-nâ ufiliseascâ acshi cumu lâ cadi ma ghini, nu tuti n-andregu icâ n-aspargu lucurlu. Va s-ahurhimu tu aradhâ alphabeticâ, s-nu s-parâ câ tsânemu vârâ di eali ma aproapea icâ ma largu di vrearea noastrâ.

1.

Tu Arbinishii, Armânjilji suntu naima multsâ dupu atselji tsi bâneadzâ tu Elada. Tuts himu sinfunji câ elji bâneadzâ ditotna aua, câ suntu vidzuts ca unu populu ahoryia, cu unâ limbâ sh culturâ a loru, cari nu easti idyia cu vârâ ditu atseali tsi lâ dzâtsemu natsiunali dianvârliga. Ditu etili veclji, acâ nu s-mintea cu alantsâ, elji bâna deadunu cu ilyrlji sh cu gretslji. Nu easti vârâ sicretu câ ninti di prota giumitati a etâljei 19, limba franc? tu Balkanu eara limba greacâ,

ufilisitâ  ma multu ca limbâ ti culturâ sh emburlâki sh ma ptsânu ti expansiuni natsiunalâ. Aestâ limbâ nu avea vârâ mari influentsâ tu comunit?tsli di Armânji sh Arbineshi tsi bâna ahoryea, ahântu kiro câtu nu avea alâncitâ sculia, ca turlii di culturalizari di masâ. Easti evidentu câ mash acshi s-exiyiseashti câ tse atumtsea cându s-amintarâ craturli natsiunali, limbili azburâti mash oralu sh cari nu au muritâ vârâoarâ, pali ishirâ tu miydhani sh agiumsirâ limbi anyrâpsiti sh adyivâsiti.

Ti Armânji, cari s-pari câ nu avea vocatsiuni natsiunalâ, deftura parti a etâljei 19 adusi unu n?u elementu tsi ankidic? ti multu kiro, calea tsi u-avea acâtsatâ alanti milets.

Easti zborlu di sculiili rumâneshtsâ tu cari unâ njicâ parti di Armânji fu traptâ sh mintitâ tu minduiarea a ljei identitarâ . Siyura câ naima multsâ di Armânji armasirâ sumu influentsa sculiiloru gârtseahtsâ, maxusu câ elji avea alumtatâ ti amintarea cratlui gârtsescu. Ti aeshtsâ va s-anyrâpsimu ma-nclo.

Ti Armânjilji tsi s-dusirâ la sculiili rumâneshtsâ, shtimu câ aclo elji nvitsa mash limba sh isturia ali Rumânie . Tsiva ditu identitetlu a loru istoricu icâ culturalu nu eara adusu aminti tu aesti sculii, ti furnjia câ limba armânâ eara luyursitâ ca dialectu ali limba rumânâ sh orighinea Armânjiloru eara idyea cu a Rumânjloru.

Aestâ politicâ dusâ di Rumânia, andrupâ dupu defturlu polimu balkanicu, caftarea sh aprukearea Cadrilaterlui, iu emigrarâ unâ parti di-atselji tsi anvitsarâ icâ furâ sumu influentsa sculiiloru rumâneshtsâ. Ti aeshtsâ Armânji pali va s-azburâmu ma nclo.

Dupu defturlu polimu mundialu, regimlu comunistu ditu Rumânia ancljisi sculiili ditu Arbinishii sh Armânjilji nvitsarâ mash tu limba arbineasâ. Acâ nu nvitsarâ limba armânâ tu sculii, aclo iu bâneadzâ tu comunit?ts ma m?ri, limba easti spastritâ multu ghini, acshi turlii câ comunicarea cu alantsâ Armânji tsi bâneadzâ tu alanti craturi ditu Balkanu easti multu efcula.

Dupu 1990, andrupându-shi politica pi idyili idhei ditu eta 19, Rumânia ahurhi dizn?u s-minteascâ tu problemlu armânescu. Tu Arbinishii, fârâ s-hibâ ufitsialu, agiutâ icâ tsâni apreasâ dukearea ti limba rumânâ tu sculia di Divjaka sh andrupândalui cu paradz unâ efimiridâ tsânutâ di ndoi Armânji icâ Arbineshi tsi au ma multu sinferu ti paradzlji cari-lj ljia ditu Rumânii.

Cumu altâ alternativâ nu ari sh cumu catastisea cratlui Arbinesu easti tora di oara pseftâ, multsâ di Armânji s-ducu tu Elada ti lucru icâ ti bânari. Ma multu, cratlu Elada lucreadzâ cu multu pidimo sh paradz s-tragâ Armânjilji sumu influentsa lui, maxusu di cându hiindalui tu Comunitatea Evropeanâ avu paradz fârâ sâ-lj misurâ.

Tsi sinferu ari Arbinishia andicra di Armânji? Ca populu njicu, cu puteari njicâ ari sinferu i s-nâ tukeascâ dipu tu elementulu arbinesu i s-nâ agiutâ s-nu murimu, ca Armânji, ditu cari potu s-tragâ amintaticu di la dhoarâli naturali ti cari himu cânâscuts. Ti yinitorlu evropeanu ali  Arbinishii, Armânjilji suntu di mari simasii sh sinferlu a loru prindi s-hibâ sâ-sh veaglji identitetlu culturalu sh nu s-alasâ mintits tu strateghii natsiunali cari yinu ditu craturi xeani.

2.

Tu Bulgaria/Vâryârii, Armânjilji suntu naima ptsânji icâ, vahi, suntu naima asimilats. A s-hibâ câ aestâ easti catastisea, pozitsiunea cratlui vâryârescu nu easti neutralâ. Ca tuti alanti craturi sh Vâryâria nyiseazâ s-agiungâ niheamâ ma mari, sh ti itia aestâ minduiashti câ tu unâ Evropâ iu pe-anarga sinurli va s-cadâ, elementulu vâryârescu ditu Elada sh ditu Ripublica Makidunia (FYROM) va s-angroashâ populu vâryârescu.

Armânjilji potu s-lj-ambudyiseascâ mash tu ipotheza iu, ma s-creascâ icâ s-dishteaptâ shi sâ s-adunâ cu gretslji, cu cari bânarâ ma multu deadunu sh cu cari au afinit?ts culturali i cu arbineshlji, ti idyea furnjii. Ti elji naima bunâ variantâ easti s-nu s-azburascâ dipu di Armânji.

Tsi sinferu au Armânjilji tu Vâryârii? Aeshtsâ câts armasirâ s-nu-shi kiarâ limba sh cultura sh sâ-lj cândâseascâ vâryarlji câ suntu naima bunâ apunti andicra di grets. Acâ suntu vitsinji cu Rumânia sh au sinferu s-agiutâ elementulu vâryârescu tsi s-aflâ pisti Duna, Vâryâria nu poati s-accepteadzâ mintearea ali Rumânii tu problemlu armânescu. Vâryâria ari kirutâ Cadrilaterlu dupu tsi nu putu s-amintâ tutâ Dobrogea sh-lu lo cu greu nâpoi. Singura ipothezâ cari poati s-u aproaki Vâryâria, nafoaâ di tukeari, easti s- veadâ câ Armânjilji suntu unu populu ahoryea, cari s-nu hibâ ufilisitu ca unâ arrière-garde andicra di sinferlu a ljei.

3.

Tu Elada, Armânjilji suntu naima multsâ shi s-dukescu naima aproapea di vecljiulu populu elinu, di cari minduiescu câ s-tragu ditu antikitati. Ma s-hibâ dealihea câ Armânjilji suntu vecljilji Makedonji sh câ Alexandru cu popullu a lui zbura unâ limbâ ahoryea, ama avea cultura elinâ, putemu s-dzâtsemu câ Armânjilji suntu singura lumaki ditu popullu elinu tsi eara bilingvu sh câ aestâ-lj fâtsea naima bunâ apunti andicra di alanti culturi ditu Evropa. Cumu ghini shtimu, cultura greacâ di adzâ s-andrupashti multu pi cultura armâneascâ, la cântits sh giocuri. Pânâ tora, gretslji avea frixi s-nu armânâ fârâ Armânji tsi-lj luyursea ti lumakea naima sânâtoasâ a elinizmolui, maxusu di cându sculiili rumâneshtsâ featsirâ ahânta znjii tu eta 19 sh ahurhita di etâ 20. Dupu defturlu polimu mundialu, Gretslji bâgarâ mari presiuni pi Armânji sâ-shi agârsheascâ limba sh adetsli sh adzâ videmu câtu di catastrofalâ fu aestâ politicâ tsi ari izolatâ Elada di Evropa. Doxâ alu Dumnidzâ , Armânjilji nu kirurâ didipu sh adzâ ahurheashti unâ nauâ etâ ti elji. Evropa ahurhi di multsâ anji s-ancurageadzâ limbili reghionali tsi li luyurseashti ca aveari/patrimoniu evropeanu tsi agiutâ la aprukearea populiloru evropeani sh cari adarâ unu omu evropeanu ma sânâtosu sh ma axi s-lucreadzâ ma ghini sh ma autonomu. Au gretslji sinferu s-lj-astingâ Armânjilji? Va s-hibâ naima mari alathusi tsi potu s-u adarâ, va s-hibâ actulu suitsidaru tsi va s-astingâ sh cultura elinâ sh populu elinu.

Tsi sinferu au Armânjilji tu Elada? Cumu elji s-luyursescu ca dealihea Elinji sh cumu suntu pirifanji câ azbur?scu di totna dauâ limbi, Armânjilji shtiu câ suntu singura lumaki a elinizmolui tsi poati s-ascapâ cultura elinâ tu naua catastisi di mondialidzari. Elji suntu puntea tsi leagâ antikitatea di prizentu sh suntu atselji tsi tu yinitoru potu s-sigurâpseascâ bana Eladâljei ca unu cratu, fârâ sinuri, cu unu populu bilingvu tsi s-andrupashti pi unâ lumaki cu mâduuâ sânâtoasâ sh cari spusi/prob? di eti câ nu cadi ni tu vimtu ni tu ploai. Cultura elinâ, mash cu Gretslji cari s-ankisirâ tu câsâbadzlji a loru, nu poati s-bâneadzâ fârâ universalitatea Armânjiloru tsi ahurhi la Philip sh Alexandru sh cari fu dusâ ma largu mash di cultura latinâ. Multsâ di oaminjilji politits ditu Elada dukescu aestu averu sh vini oara sâ s-andreagâ unâ alathusi tsi tsâni di ma multu di 150 di anji. Limba sh cultura armâneascâ prindi sâ sh-aflâ loclu tu Pantheonlu a culturâljei elinâ, di iu nu ari vdzitâ canâoarâ sh s-facâ ligâtura cu cultura latinâ cari u ari organicu nâuntrulu a ljei.

4.

Tu Republica Makidunia (FYROM), Armânjilji suntu pricânâscuts ca populu ahoryea, ama definitsiunea easti ambiguuâ sh nu agiutâ dipu la vigljearea a limbâljei sh adetsloru armâneshtsâ. Cumu contseptulu di « populu makedonescu » easti artifitsialu sh nu multu vecljiu, ma multu contestatu di Grets, sh anyisatu di Vâryari, elu ascundi mash frixea s-nu kiarâ vârâoarâ cându Evropa va-shi tindâ sinurli sh aclo. Tsi potu s-adarâ atselji tsi-sh loarâ numa di « makedonski » ?

Sinferlu a loru easti s-nu s-alasâ apitrusits ni di Grets, cari nu va lâ da vârâoarâ andreptulu sâ-shi dzâcâ « makedonji » sh nitsi di Vâryari cari nu vedu cu oclji bunji dispârtsarea di popullu vâryârescu, ti cari-lj lâyursescu. Aestâ apofasi adutsi limbidzari ti tsi politica tu aestu cratu adarâ tutu tsi poati tra s-blokeadzâ itsi developari di identit?ts xeani di “populu makedonski” .

Tsi sinferu au icâ prindi s-aibâ Armânjilji tu aestâ ripublicâ? Tu ipotheza câ mutrescu Europa ca unâ vlihurii iu tuts au idyili ndrepturi sh identitatea easti problemlu la cathi unu, Armânjilji prindi s-dzâcâ limbidu câ tu Ripublica Makidunia suntu Makedon-Armanji acshi cumu s-lâyursescu elji sh Makedon-Slavunji , ti atselji tsi nu voru s-lâyurseascâ Vâryari. Cu aestâ ipothezâ potu s-hibâ sinfunji sh Gretslji.

5.

Tu Rumânia, Armânjilji au agiumtâ pritu emigrari dupu tsi Rumânia fu singurlu cratu tsi adr? sh adarâ ninga unâ politicâ imperialistâ tu Balkanu. Sculiili adrati dupu 1864 nu avurâ canâoarâ sinferlu s-lji-agiutâ Armânjilji sâ-shi veaglji limba sh cultura. Easti limbidu dupâ 150 di anji sh maxusu dupu 1925, cându Armânjilji emigrarâ tu Cadrilateru, aclo iu pistipsea câ va s-aflâ “Armânia”, câ singurlu sinferu ali Rumânia easti s-tukeascâ Armânjilji tu limba sh cultura rumânâ. Ti Rumânia, Armânjilji suntu Rumânji , limba easti dialectu ali limbâljei rumânâ sh Armânjilji nu au ni isturia loru, nu au ni cultura loru sh nitsi identitatea loru ahoryea. Ti furnjia aestâ, di ma multu di 85 di anji sh maxusu di candu mass-media fatsi cânâscutâ cultura la alti populi ditu Rumânia, Armânjilji furâ ascumtsâ ca unu pericljiu ti contaminari. Doxâ alu Dumnidz? , elji nu kirurâ, ama nu di vrearea Rumânjloru, ma di itia câ instinctulu a loru di conservari âlj tsânu deadunu tu hoari iu armasirâ deadunu pânâ aoa sh 30-40 di anji, di cându s-veadi câ peanarga limba sh cultura keari. Dupu 1990, unâoarâ cu dishcljidearea sinurloru, Armânjilji s-dishtiptarâ sh adzâ caftâ statutu di minoritati natsionalâ, tamamu aclo iu s-dzâtsi c? taha l? easti patridha loru.

Tu kirolu ditu soni, maxusu di cându Armânjilji s-adunâ tu sutsati ditu tuti craturli sh ma multu  di cându alânci Consillu Armânjiloru, Rumânia i ma ghini spusu niscânti structuri tsi s-hârnescu ditu mintâtura tsi u adutsi ankizma sh nivrearea, bagâ suli sh-andrupashti grupuri tsi nu au dukeari armâneascâ sh voru iara s-aducâ ancâcearea tu mesea di Armânami, acshi cumu fu tu ahurhita etâljei 20, cându Armânjilji s-vâtâma unu alantu.

Lj-agiutâ aestâ politicâ ali Rumânie? Apandisea easti limbidâ: nu. Sh nu mash câ nu lj-agiutâ, ama lj-aspardzi imaghinea, ninti di tuti tru ocljilji a Armânjiloru dinuntru sh di nafoara sh dapoaia tru ocljilji a alântoru craturi sh milets cari nu potu s-hibâ sinfunji cu mintâtura tsi-u fatsi Rumânia andicra di Armânjilji ditu craturli a loru.

Cari easti sinferlu a Armânjiloru ditu Rumânia?

Cumu s-veadi dupu atsea dealihea dukeari, Armânjilji nu voru s-hibâ ufilisits contra la alanti milets ditu Balkanu sh ma nsusu di tuti, nu voru sh-kearâ isnafea sh identitetlu cari l-adutsi tuti h?rli cu cari suntu durusits. Tru Evropa cari s-adarâ adzâ, elji luyursescu elefteria/libertatea cari u au, s-hibâ punti anamisa di alanti populi sh nu unâ andrupari ti atselji tsi voru s-azburascâ tu numa a loru. Rumânia di adzâ nu ari putearea sâ-lj manipuleadzâ contra la alanti milets sh pritu c?ljiuri juriditsi va s-cândâseascâ pân tu soni s-lâ da Armânjiloru andrepturli tsi lâ si cadu.

Dupu cumu s-veadi ditu entipusli di ma-ndzeanâ, catastisea Armânjiloru easti unâ catastisi spetsialâ, tsi nu sh-adutsi cu canâ altâ. Noi minduimu câ singura cali tsi poati s-andreagâ lucurlu sh tsi va s-aducâ isihia tu Balkanu, easti alâxearea nomlui tsi reglementeadzâ minorit?tsli natsiunali acshi cumu easti elu ufilisitu adzâ. Contseptulu di minoritati natsiunalâ la cari s-agiumsi sh tu Rumânia ti Armânji nu poati s-andreagâ lucurlu trâ tuts Armânjilji.

Calea naima bunâ, prota ti Armânji, sh vahi sh ti alantsâ easti s-cilâstâsimu ti unu n?u contseptu cari easti ufilisitu tu alanti craturi ditu Evropa: populi sh culturi reghionali, maxusu ti atseali populi tsi suntu autohtoni tu locurli iu bâneadzâ. Easti calea tsi s-uiduseashti trâ tuti craturli iu bâneadzâ Armânamea sh cari poati s-li aproaki fârâ ankizmâ sh nivreari.

Niculaki Caracota

Paris, 20 di Alunaru 2010

Armânjilji, yiurtusescu adzâ unâ pricânushteari di populu ahoryea, pricânushteari tsi s-amint? nica ditu kirolu  Amirâriljei Otomanâ, pricânushteari tsi s-asteasi diunâoarâ cu amintarea a craturiloru natsiunali tu Balcanu, cându Armânjilji furâ agârshits di isturii.
Ama nu s-asteasi canâoarâ vrearea sh-nâdia Armânjiloru s-armânâ tu banâ. Tr-atsea, dupu multsâ anji di alumtâ, anji di lucru sh-copusu, Armânjilji aprukearâ unâ pricânushteari nauâ, tu Evropa modernâ di adzâ, pritu Dimândarea 1333/1997. Tu tuti craturli iu bâneadzâ alji adzâ, sh-prota oara sh-tu Gârtsii, yiurtusescu aestâ dzuuâ cu mari harauâ, gimbushi shi optimismu ca armânamea nu va s-chearâ, sh-tuts deadun câlistusescu ARMÂNAMILJEI la nai ma mari evenimentu armânescu MOSKOPOLE 2010 ti Stâ Mâria.

S’tâ Mâria s’ti aflâ Moskopole!

Canda tricu unâ etâ di-anda i?i tru miydani aleapta carti di poezie Durutu iho a marilui poetu armânu Mihali al Prefti. ?i thimisescu tora ?i emo?ie bânai anda u-aflai aestâ aleaptâ carti, pri unâ puli?â, tru unâ libr?rie di Custan?a. ?i-ansârirâ ntroc?i, prota, zboarli armâne?ti nyrâpsiti pri câpachea a carti?ei Durutu Iho. Zboarli armâne?ti, mplini di mirachi, eara nyrâpsiti cu yrami l?i. Iuva ndzeanâ pri câpachi u-aflai ?-numa a poetlui, Mihai Prefti, nyrâpsitâ cu yrami albi ?-ni?, unâ numâ dipu nicunuscutâ.

Cartea i?i tru miydani la Editura Litera tru anlu 1987, editura iu ndoi poe?i armâ?i apruftusirâ si scoatâ cu paradz?i a loru c?r?â nyrâpsiti armânea?ti. A?ea ?i mi-apurisi prota, fu modernitatea a poezii?ei.

Durutu iho easti nai ma moderna carti di poezie ?i i?i tru padi, ninti di câdearea a comunismolui tru Românie, deadunu cu-alantâ carti di dipu aleaptâ, fânarea al diogen, tipusitâ la idhyea Editura Litera, tru anlu 1985, di Ioan Cutova.

Trâ Ioan Cutova ?tiamu multi di multi lucri di la ?irtata tetâ a mea Haric?eea Sersemi, sora a nunâ?ei a meali Xantha Cucoli, amintatâ Sersemi. Trâ Mihali alu Prefti nu ?tiamu ?iva dipu. Tru prota a lui carti nu aflai ?iva dipu ti bioyrafia a lui. Cama amânatu tru anlu 1990, nvi?ai ndoauâ lucri ti Mihali, di la Hristu Cândroveanu. Hristu Cândroveanu ?i zburâ multu mu?atu ?-ti omlu Prefti ?-ti harea poeticâ a poetlui Prefti. Idhyiulu Hristu Cândroveanu easti a?elu ?i-nyrâpsi pri câpachea di dinâpoi a carti?ei ndoauâ zboari, ama mplini di ?edzu ti poezia preftianâ.

Hristu Cândroveanu, tru ndoauâ zboari, scoasi tru padi modernitatea a poezii?ei alu Prefti:

“ Fârâ si si-aleapidâ di imaginea socialâ a ethnii?ei – prota mirachi a poe?iloru armâ?i cama vec?i – a?ea ?i si-aleadzi di-tru lirica alu Mihali Prefti easti metafora angricatâ di minduiari. Modernitatea ai?tei poezii easi tru padi tru bânarea mplinâ di tensiuni a zborlui, zboru ?i easti mutritu elu i?i?i tru unâ infinitati di simasii.”(textulu eara nyrâpsitu tru limba româneascâ –aoa?i ave? tradu?earea a meauâ)

Di-alithea, mplinu di simasii easti zborlu poeticu preftianu… Ama poezia i?i?i easti mplinâ di simasii ?i nâscântiori ari unâ aopsi di dipu hermeticâ. Aestu lucru easti tru padi di-anda u disfâ?emu cartea Durutu Iho ?i-adhyivâsimu prota poezie Merlu ncru??eatu pi hlamburâ:

Meru sântisitu

Ditu paradhisu loatu

Pi hlamburâ-alnatu

Di mârtii curatu

Tu banâ aminatu.

Meru ncru?i?eatu

Di yranyeadz mâ?catu

Di mu?eri ?-bârba?

Di mârtii ?irta?

Tu banâ amina?.

Tru poemlu di-ndzeanâ, unu poemu capodoperâ, easti tru padi nu ma?i unâ aopsi gnomicâ, ama easti tru padi ?i-unâ esoterie, unâ hermeticâ trâ simbolu armânescu. Canda simbolu easti exiyisitu ama nu easti dipu ac?i. Câ ?e, nu-aduchimu dipu limpidu cumu agiumsi poetlu la unâ ahtari exiyisiri gnomicâ. Poetlu nâ si discoapirâ ca unu clirunomu a yi?teriloru ascumti, a tradi?ii?ei a?eali esoteri?i. A?ea ?i-angreacâ poeticu easti câ poemlu i?i?i si-adarâ metaforâ.

Easti trâ apurie aestu poemu. Ama aestâ easti harea poeticâ. Unâ isturie exiyisitâ taha ra?ionalistu, si-aumpli di mistiryiu.

Afl?mu tru Durutu Iho unu poemu multu di multu mu?atu tru cari poetlu nâ discoapirâ maxusu mistiryiulu a poezii?ei, mistiryiulu ali crea?ie. Vahi tru aestu poemu, afl?mu ?iva ?-ti mistica, ti alchimia ?-ti bana ahoryea a poeziilei.

“Sâtu?i di-ahântu chiro

?i-agiuni di banâ vlihurâ,

Poemili a meali azbuirarâ.

Lâ dzâ?u – mini a curi-?i mi-alâsa??

Nu ?tiu cara s-mi-au avdzâtâ.

?i-arma?u singuru pri mealu

Mutrindalui pu?i ?i-azboairâ pi-amari.

Unâ pea??-?i si-arc? pisti oc?i

?-mi urghi…

Apurie!…

S-pârea câ hiu amarea,

S-pârea câ io hiu Dumnidz?lu,

?i atum?ea, io duchii

Câ Homer videa nai ma multu di tu?…

(Apurie Mardzina Di-amari)

A?ea ?i-ansari tru oc?i ma si-u mutrimu mira armânami?ei, ac?i cumu easi ea tru padi tru poezia a noastrâ veac?i, tru poezia a poe?iloru a no?tri “clasici”, easti duhlu eleyiacu. Tu? ae?ti poe? ?i-u plângu eleyiacu mira. Poezia a noastrâ armâneascâ undzea?ti dipriunâ cu unu miryiuloyiu. Ma?i Nida Boga – di poe??i a no?tri, luyur?i? adzâ “clasici” – u-alâxea?ti eleyia cu mithulu creatoru.

Î?i dzâ?eamu aoa ?i-unu chiro alu Spiru Fuchi: “câ va si-u-alâximu eleyia cu mithulu creatoru, va s-lu alâximu Ovidiu cu Dante, a?i cumu dzâsi unâoarâ Mircea Eliade.

?-di-apoia ?i eleyia nu easti ti arcari. Ea nu easti ma?i terapie, ama easti ?i memorie, memorie ca unâ pleagâ. Mira a poetlui easti si-u ahânduseascâ sensibilitatea, s-bagâ pirâ ai?tei sensibilit?? ?i si-aprindâ cu ea ?erlu a poezii?ei, si-aprindâ inimili. Ama prota ?-prota poetlu va si si-aprindâ elu i?i?i ca unâ lumbardhâ.

Atum?ea cându poezia ?ia voltâ, tu pirili a ?ei trimburati, oami?i?i di-aradhâ potu si-?i ahuleascâ di-alihea yisili ?i nu li bânarâ, potu s-bâneadzâ unu enthusiasmu, ti cari singuri nu suntu axi.

Poetlu easti inima a laolui. Cându inima a poetlui bati, laolu easti nica yiu. Easti yiu tu a?ea ?i easti ma ahândosu. ?i s-hibâ truplu ncru?i?eatu, duhlu easti eleftheru, inima easti mproastâ, suflitlu easti nicârtitu. Laolu a nostru bâneadzâ agonicu, pri cru?i. Si-u-arâvd?m ncrufusearea pri cru?i cu vreari. (…)”

Unu di psâ?i?i poe?i armâ?i ?i u-ari alâxitâ eleyia cu mithulu creatoru easti ?-Mihali al Prefti.

Prefti nu ?i-u plândzi eleyiacu mira, ama va si-achicâseascâ aestâ ?cretâ mirâ a armânami?ei ?-caftâ tru aestâ mirâ unâ noimâ.

“Mplinâ di h?ri ?-di greauâ isturie-

Ditu sinuri i?i i?i a noastrâ Patrie

?-anc?lic? câravea-a?ea di doru,

?i fudzi ?-caftâ a pâpâ?iloru toru…

Tru a?ea scrupsiri ?i xinitipsiri ?i u vedu alan?â, Prefti veadi unâ afur?ie trâ cunoa?tirea a noastrâ ?i-a mirâ?ei a noastri. Ac?i putemu s-dzâ?emu câ mira ?i-u-amintâ sinidhisea/ con?tiin?a. Vahi easti cama ghini s-lu alâs?mu poetlu si zburascâ:

Agiundzi-n? crip?rli ?i ?i-avumu

Agiundzi ahânti c??iuri ?i bâtumu!

Murmin?â simin?mu noi iu?ido –

Pri iu n-au pimtâ vimturi cu thimo…

Tu suflitu ?-tu inimâ purt?mu

Patria, ?earâ apreasâ – ?i-u vig?emu!

Yi?teari di zâmani ?i s-tuchi

Tu-a nostru sândzi… Can nu-u arâchi!

Tu? mun?â?i cu pâduri ?i v??iuri,

Cu ?opati di-asimi ?i cu arâuri –

Nu-?i alâs?mu aclo! Di e? s-virsarâ

Tu cânti?i ?-isturii ?i-a noastri zboarâ.

“Mplinâ di h?ri ?-di greauâ isturie-

Ditu sinuri i?i i?i a noastrâ Patrie

?-anc?lic? câravea-a?ea di doru,

?i fudzi ?-caftâ a pâpâ?iloru toru…

(Ditu Sinuri î?i In?i)

Aestu poemu di-ndzeanâ prindi s-hibâ bâgatu tru yilie cu unu altu poemu ?i ari unâ numâ simbolicâ Tilefi Nâ Fâ?emu:

“Nu ari s-nâ dânâsimu noi canâoarâ.

Lu?ina ?i u-adn?mu tu-a nostru suflitu –

Lipsea?ti s-u arâspâdimu,

Câ ?i giuvapi va s-d?mu noi vârnâoarâ?

Hlambura apreasâ va u ?ânemu noi daima,

?-ditu pira a ?ei s-aprindâ ?-alti hl?mburi;

C-a?i nâ-i datâ a noauâ di-anda himu, -

Tu tutâ lumea ar?dz si-arâspândimu.

Loclu tutu-i vâsilia a noastrâ,

Duchimu ti tu? – ?-avemu ?-duchearea a noastrâ!

Mutrita nâ si du?i tutu ndzeanâ,

?i-ndzeanâ anda himu –

Mutrimu tutu anvârliga,

S-nu-armânâ vârâ cohi ascutidhoasâ…”

Tu-aestu poemu Mihali al Prefti si-ndâmusea?ti cu filosofia alu Nida Boga di-tru avdzâta epopee armâneascâ Voscopolea.

Afl?mu tru aestu poemu alu Prefti isturia a?ea mistico a armânami?ei, mira a ?ei esotericâ ?i a?elu imperialismu spiritualu, a?elu imperialismu a lu?inâ?ei.

Tru aestu poemu noi armâ?i?i putemu s-nâ-u xanamutrimu isturia tru minari, isturia a?ea yie ?-niastâsitâ, isturia iu etili istori?i nu mata au sinuru, ac?i cumu si-adarâ tru bisearicâ anda s-dzâ?i: ?-tora ?-daima ?-tru eta a etiloru.

Tru idhyiulu poemu easi tru padi ?i eneryetismulu a?elu safi armânescu trâ cari zburâ Tache Papahagi, ama aestu eneryetismu, Prefti lu scoati altâ luyie tru padi. Eneryetismulu alu Prefti easti mu?u?atu la fa?â/ alâxitu la fa?â, di unâ ducheari ?i easti ahândosu spiritualâ.

2. Mihali al Prefti – Doru di existen?â concretâ

Marian Papahagi tu articolu “Literatura român? ?i literaturili balcani?i” tipusitu prota oarâ tu anlu 1986, tu unâ rivistâ, ?i adunatu di-apoia tu cartea-l’i “Fragmenti ti criticâ”, si-adra pi?mani câ ?e criticlu literaru Mircea Muthu  nu scoasi tu padi ac?i cumu prindea tiplu a furlui, tu poezia popularâ ?-cultâ armâneascâ. Articolu ti cari zbur?scu ma-ndzeanâ easti unâ recenzie criticâ adratâ ti cartea – aliumtrea alâvdatâ -“Permanen?e literare române?ti din perspectiv? comparat?” scoasâ tu miydani tu anlu 1986 di Mircea Muthu. Tu “Permanen?e literare române?ti din perspectiv? comparat?” Mircea Muthu adarâ unâ xitâxeari ti literatura român?. Nchisea?ti di la “balcanitati” ?i “balcanismu” ?-caftâ lig?turli ali literaturâ româneascâ tu literatura sârbeascâ, vuryareascâ, arbi?i?eascâ ?-neogrâ?eascâ.

Tu cartea alu Muthu s-developeadzâ cama multi themi minduiti comuni (idhyili), tu spa?iulu sudu-estu evropeanu. Ac?i s-developeadzâ ?-thema a furlui tu literaturli balcani?i, ti cari zbura cu mirachi armâneascâ Marian Papahagi. Mirachea a meauâ easti ?-cama mari. Io minduescu câ multi di themili ?i si-aflâ tu cartea alu Muthu putea s-hibâ mu?u?ati cu alâxâmintili ali literaturâ armâneascâ. Aestâ mindueari alinci cându u xanaadhyivâsii prota carti di poemi alu Mihali al Prefti, “Durut Iho”. Mitlu semiantropomorfu ti cari zbura?ti Muthu tu cartea-l’i ari ?i-unâ ipostazâ armâneascâ personalâ, pritu poezia alu Prefti di-tu “Durut Iho”. Aestâ noauâ ipostazâ si-adavgâ la paradiymili scoasi tu padi di Muthu ti literatura româneascâ : Dimitrie Cantemir, Mihail Sadoveanu, Lucian Blaga, Vasile Voiculescu, etc.

Mitlu semiantropomorfu ari ma multi imagi?i ac?i cumu n?-aspuni ?-Mircea Muthu : omlu-pravdâ, omlu-pea?ti, omlu-munti etc, ama tuti aesti imagi?i zbur?scu ti ligâtura omu-fisi.

Mihali al Prefti n? dizvâlea?ti ?-elu unâ imagi?i a mitlui semiantropomorfu, omlu-pomu ?i undzea?ti cu unâ fândâxeari/ fic?iuni autobioyraficâ :

“Hiu unu pomu di-arteri ?-vini,

Râdzâti?ili a meali-hipti tu chiro!

?-suntu multu ma lundzâ di mini-

pomlu di arteri, ?-di vini…

Frândzâli ?i suntu zboarâli

?i avreadzâ suflitu tu câroari,

?-lilicili amintâ zboarâ-yimi?i

Pi lumachi aplicati ti tu?.

Arupe?-li ?-umple?-vâ gura

Cu dul?eamea-a lor!

Mi frângu pân’ di padi,

S-mi-agiungâ ?-ficiuri?l’i…”

(Dul?ea Limbâ Di Zâmani) “.

Aestâ imagini omu-pomu, omu-vegetalu easti hârsitâ. Easti unâ imagini simbolicâ ti gra?ie, ti hari. Videmu tu poezia di-ndzeanâ pomlu ‘mplinu di carpo ?-nu hiclu blâstimatu. Easti unu pomu ?i-amintâ zboari, ma nu zboari di-aradâ, zboari ?i-adastâ s-hibâ mâcati, ca nâscânti poami. Aestu poemu nâ dizvâlea?ti ‘ndoauâ lucri ?-ti esthetica a zborlui la Prefti. Zborlu easti unâ stari fisico/ naturalâ ?i prindi s-hibâ cumânicatâ, elu easti ligatu di nâscânti arâdâ?i?i “hipti tu chiro”, di unu chiro nithimisitu/ imemorialu, di ahurhiti. Omlu-pomu easti ?i unâ imagini ti ini?iatu, ti fotisitu (inspiratu). S-veadi dipu efcula, ligâtura cu maglu ?-inoroglu, imagi?i emblemâ/ vulâ ti mitlu semiantropomorfu.

Poetlu Mihal’i Prefti nâ câlisea?ti la unâ alithea ini?iari :

“Angâtan! Angâtan!

Angâtan-cu cathi zbor,

S-nu s-vearsâ,

C?-i pân’ di budzâ-mplin!

Ma s-vrei s’adghiuvâse??â

unu poemu-

L’ea ma? unu zboru

Si-duchea- lu ;

Elu singuru va ?i-aspunâ

?i-adn? tru nâsu,

ditu agâr?itu chiro…

?-ca s-vrei /unu cânticu s-avdzâ-

D?-lu di budzâ,

S-ca ?earea va ?â curâ

A lui iho, tu suflitu.”

(Zboarâli)

Iu?ido, tu aestu universu angricatu di carpo, si-aflâ poemi :

“ Poemlu a meu

Nu easti aestu

?i lu adghiuvâsi?,-

Mutri?-lu anvârliga,

Mutri? pi dârma a?ea di pomu,

Iu s-leagânâ

Poemlu cari lu câfta?.

Imna? pi-anarga,

C? pi-mpadi suntu ma? poemi !

?-zboarâli-

Gri?-li angâtan,

S-nu vâtâma? poemili nifapti…”

(Poemi nifapti a?teaptâ ducheari s-amintâ )

Aesti poemi scotu tu padi partea lu?inoasâ a poetlui Prefti. Mihali al  Prefti nâ si-aspuni aoa hasu unu poetu tradi?ionalu, elu easti ma?i memoria a lumilei minduitâ ca poezie  :” Io hiu poetu cu tihi, / Nu mi frimitu multu ti poemi, / Li l’iau etimi di la oami?i. / Ma-s-voiu unu poemu, / ?edu muabeti c-unu omu, / c-unu pomu… / Niscântiori tragu cu ureacl’ia ; / Tu? ?i da poemi . / Al?â-ni li da fârâ zboarâ ; /Ti zboarâ, nai ma efcula lucru. / Poemi, poemi ?edu cu bra?âli teasi / ?i-?i grescu di pri iu?ido / S-li trecu tu cartea a chirolui. / (Poemi Etimi) “. Ama cumu dzâ?eamu aestâ easti partea lu?inoasâ a poetlui Prefti.

Mitlu semiantropomorfu fu arâdhâpsitu di Mircea Muthu la tiplu trayicu. Ligâtura omu-fisi easti dihotomicâ, mplinâ di tensiuni. Poetlu modernu nu mata bâneadzâ aestâ ligâturâ hasu unâ hari, elu va s-u priadarâ aestâ ligâturâ retrospectivu, easti aplucusitu di nostalyia a ahurhiti?ei. Poetlu modernu agiundzi s-bâneadzâ ligâtura omu-fisi ca unu dezechilibru. Ligâtura omu-fisi nu mata easti unâ stari safi, di echilibru. Poetlu ari ma?i nostalyia a unlui echilibru chirut. Mihal’i Prefti easti ?-elu lândzitu di dorlu aestu ?i-ari ?i-unâ numâ  “doru di existen?â concretâ “ : “ ?i-amplinu di pomu-i/ Pomlu aestu ! / Si-gardulu easti / ‘Mplin di gardu, / Geadeia easti tutâ / ma?i geadei ! /Io mi-ahulescu / ?-nu potu ta s-mi-aflu /Canâoarâ… / Xichi îni easti a mea imnari, / A mea-ndrupari, / Xichi îni easti ?idearea-?i / Tu aumbrâ… / ( Xichi) “.

Falimentulu ali aventurâ gnoseoloyicâ du?i la minutarea a eu-lui, la (riduzione dell’io) cumu îl’i dzâcu novisimil’i ital’iani. Ama Prefti nu practicâ unâ poezie experimentalistâ, ?-nu caftâ s-u pitrund? handa bana a obiectiloru cumu adarâ novisimil’i  ital’ia?i, elu u caftâ ligâtura chirutâ cu existen?a, cu realu. Aestâ ligâturâ alu Prefti easti dramaticâ.

Tu “Durut Iho “ afl?mu ?i-unu personagiu dramaticu, unâ imagini standard a mitlui semiantropomorfu. Easti zborlu ti Pan, ?i n? si-aspuni ca unu dzeu apârnisitu ?-ermu. Aestu dzeu undzea?ti cu Pan alu Blaga, di-tu drâ?cl’eili a prufitlui : “ Pan tâl’e tu? po?il’i ditu pâduri- /?i-adr? flueari, cuculici di flueari. / Tut Haemuslu, Elimbul ?-mun?âl’i di-anvârliga / Suntu anvâli? ma? cu flueari. / Pan ?uir?, ?uir? fâr? di cumtinu ! /?uirarea-l’i easti acl’imari, / Ma can nu-l’i apândisea?ti… / Ma? Echo-lu creapâ, nividzutâ, / ?-l’i toarnâ a lui iho nâpoi. / Di dorlu a ?el’ilor- / Pan ?i-acriscu pi frâmti coarni,, / ?-tu-a lui câftari, / Ta s-angârlimâ ma li?or- / Cicioari ?-lo di caprâ. / (Acl’imarea alu Pan ).

Stihlu alu Blaga di-tu poemlu Pan “ Fisea î?i lu adapâ dzeulu “ easti dipu undzitu ti Mihali al Prefti. Tu “Durut Iho “ si-aleadzi multu limpidu unu universu iu omlu tradzi s-moarâ. Materia easti iu?ido anichisitoari, iu?ido s-curdhisea?ti cânticlu ali materie. Cânticlu a omlui s-cheardi tu cânticlu ali materie “ O, materie- / Tu vluyisitlu cânticu, / Easti ?-nâ sârmâ ba? / Di tru iholu-a nostru ? / (Iho II ) “. Tu aestu universu dramaticu isturia easti afânsitâ/ abolitâ) : “ Aua nu-i aua, / aua nu-i iuva, / ??âtu-i di-acunapudha ! / Ocl’i pi cheafâ / Cheafâ pi pânticâ / Cicioari pi zvercâ / Mâ?i ampiltiti / Tu negu aminati. /… / Aua nu-i aua, / Ni?i didindi; / Loclu-i ba?uru / ?-buiaua nu aca?â- / Chisâ pi fa?â. / … /Aua nu-i aua, / ?-tora-i disfaptâ –  / Cum?? easti adratâ, / Calea nifaptâ…(Ziyâ Niastruyisitâ) “.

Cu unâ buiauâ neoexpresionistâ Mihali al Prefti zughrâpsea?ti unu universu apocalipticu : “ ?erlu ahurhi ta-s dizgoal’i,/ Pijili?i – pijili?i cadu ‘mpadi – / ?i s-avdu hâb?ri buni ?i-arali / Oami?il’i l’i-a?iurdzescu / ?-li-arucâ dinâpoi, / A?tiptândalui / S-yinî ?i-alti – ta s-treacâ… / … Tru unu cornu câdzu ‘nâ cumatâ di ?eru – / Oami?il’i u mutrescu / ?-nu u da di mânaru, / Nu-?i si ciudusescu di ?iva… /… Ma? cându trea?i ca baia chiro / ?-nu s-pitrea?i ?iva- /El’I l’ea di s-cusuescu; / …Unâ dzuâ s-crip? loclu / ?i-angl’it? unu câz? întregu ! / Oami?il’i imna pi budza aripidhinâl’ei, / Isihâsi? dupâ ahântâ a?tiptari… (Oami?i Isihâsi?) “.

Absurdulu ?i ironia adarâ unâ preacl’i paraxinâ tu aestu universu agonicu (vedz poemili Hârsite Sisif,  Frândzi? Mesea, Ziyâ Niastruyisitâ etc.). Tu aestu universu, ?i tradzi s-moarâ, zboarl’i nu mata suntu unâ hari, undzescu cu nâscânti zvici. Zboari ‘mplini di tensiuni. Ca unâ icoanâ mâryitâ si-aspuni universulu aestu agonicu ?i lu-apultusea?ti cânticlu a omlui : Iho s-ascot ? / Nu, nu va s-pot ! / Di pulbirea ditu c?l’iuri – / Apa di l?schi nu s-aleadzi, / Ta s-pot s’angl’itu, / S-?i-astingu seatea; /Arâulu curâ linivosu,  …Cu cufâmi di câni… / Ma? mâ?i cripati / ?-guvi di patca?i – / ?i, cu gârgul’i mana li-astupa / ?-li-aundzea pisuprâ cu galbinu locu, /Galbinlu locu ditu meal’ilu /Di stri-casa alu Iancu alu Ciumba, / Oh meal’ilu a?elu ! / Cumu s-aruvâi ‘nâ oarâ, / Pisti mârata ‘te-?al Niculachi… /…Iho s-ascot ? / Nu, nu pot io /…/Canâoarâ / Blâstemu ?-arcaiu /?-nu voi s-ti thimisescu / Pute, di-aoa ?i-nclo, / Pulbirea s-ti-angl’itâ / ?-tu ?arâ s-in?râ – / Câ nâ mâryi?i icoana / Cari, / Noi nil’i di-a?i / nâ u purt?mu tu suflitu ! “.

Ac?i cumu videmu, pânâ tora, universu poeticu preftianu easti dualu. Tu unâ parti a lui easti populatu di unâ stari di gra?ie, di hari di inocen??/ nicâbati, iara tu unâ altâ parti, a lui, di absurdu ?i ironie.

***

Tu anlu 1996, Mihali al Prefti public? tu colec?ia di Caieti Zborlu a nostru, dheftira carti di poemi, Meru Ancru?i?eatu pi Hlamburâ.

?i afl?mu nou tu-aestâ carti di poemi? Prota chi prota, poezia di vreari. Aestâ poezie alu Prefti, canda curâ… Easti multu ayâlisitâ ?i-angricatâ di minduiari/ reflexivitati. Poezia si-ari adratâ cama narativâ, cama epicâ.

Tu Meru Ancru?i?eatu pi Hlamburâ nu mata afl?mu ni a?elu expresionismu apresu di liricu, ni violen?a imagisticâ di-tu Durutu Iho.

Nai ma multili poemi di vreari suntu dipu ca la Kavafis ?i poemi filosofi?i:

“Câti ori minduescu

La oc?i?i a t??i

Mi-aca?â frixea

Câ tu-nâ dzuâ

Va-?i vedu go?i;

Fârâ lu?inâ,

Xe?i, canda al?â.

Mi-aca?â frixea

C?-?i si pari

Câ tutu-i unu yisu…

Câ noi himu unu yisu,

Imateria?i.

Câti ori minduescu

La oc?i?i a t??i

Mi-aca?â frixea

Câ chirolu namisa di noi

S-tindi ca nâ zulapi limoasâ

?-nâ mâcâ nai ma mu?atili

Sticuri di banâ.

(Oc?i Dipârta?)

Unu spiritu colocvialu s-duchea?ti aproapea iu?ido tu dheftira carti di poemi alu Prefti. Tamamu trâ aestâ, poemili di-tu Mindueri ?-Frimt?ri undzescu cu nâscânti isturii ?curti.

Tu Meru Ancru?i?eatu pi Hlamburâ, discursulu poeticu preftianu si dispoa?i di metaforâ, ama nu di dipu. Afl?mu tu nai ma multili poemi, unâ nuditati prozaicâ, ama ti-apurie, tu poemlu Trandafi?i?i A?e?i poezia undzea?ti cu unu cadru/  tablou surrealistu. Tu-aestu poemu, lumea di nafoarâ si-adarâ lumea di nuntru a poetlui, si-adarâ cadru-interioru, cadru-metaforâ.

“Trndafi?i?i a?e?i

Muscuvulsi?,

Aro?i ?i-alghi

?i di?c?idea, tahin?rli

Tu-aroaua ditu hâryii

Ninga firida a noastâ-

Trandafi?i?i a?eli

?i nâ chindisea bana

Tu giunea?â,

?-nâ di?c?idea suflitli,

Ca dzua tu hâryii

anda soarli in?ea ndzari,

?-tini namisa di e?i,

Trandafilâ tu hâryiea

A banâ?ei a noastâ,

Cu pocilu tru mânâ,

Virsândalui apâ la d?r??i?i.

Trandafi?i?i a?e?i…

S-nu-?i aâr?es?â!

Aestu poemu scoati tu padi unâ altâ teh?i a poetlui, unâ altâ poeticâ, tu cari putearea di fândâxeari  easti di prota simasie. Poetlu canda nchisea?ti di la memoria a unlui universu realu/ di-alithea ?i fândâxea?ti unu universu imaginaru. I?ido elementu a lumi?ei easti ti Prefti unâ afur?ie ti fândâxeari poeticâ. Aestâ luyurie s-veadi dipu limpidu tu Atelierlu Poeticu al Papu Mita al Cocea:

Papu Mita al Cocea eara unu poetu modernu.

Elu avea atelierlu a lui ti creeari.

?i-angrâpsea poemili tru minti

?-mu?ia cundi?ilu tu zigha a noaptilei,

Acâ?atu di lumachea di pomu.

Seamnili diacriti?i ti elu, eara luna, stealili

Paplu Mita nu didea multu di mânaru rima.

Cu ritmolu si-ampulisea nai ma multu,

S-pidipsea cu elu câ daima si-alâxea.

Elu anvi?a ritmolu di la alâxearea a dzuâ?ei cu noaptea

Di la minarea a jg?ioatiloru la lumachea di pomu

Di la ascutidi la lu?inâ

Di la unâ steauâ ?i câdea la altâ ?i s-fânârsea

Di la unâ minduiari la altâ

Di la unâ thimisi la altâ

Di la thimisi la nithimisi

Di la unu hi?iu la alntu hi?iu

Di la Ioryi la Cotu

Di la Cotu la Steryiu – yiaramatli.

La Steryiu ritmolu a lui s-anchidica

?-tutu dhiftursea, dhiftursea…

Dhiftursea

Acâ?atu di lumachi

Tu-ascutidi.

***

Poemili di-tu Meru Ancru?i?eatu pi Hlamburâ,  au unâ aurâ di clasicitati pritu limpidzâmea a loru ?i pritu duhlu a loru ay?lisitu. Tru aestâ carti nu mata afl?mu a?ea viziuni apocalipticâ  di-tru Durutu Iho.

?i-atum?ealui cându minduirili l?i lu-apitrusescu poetlu, eali s-dispeaturâ dinâintea a noastrâ tru unu cadru di arihati paraxinâ, ac?i cumu putemu s-bâg?mu oarâ tru poemlu Oc?i Dipârta? ?i lu-aspu?i iuva ma-ndzeanâ.

***

Anda nyrâpsii ti alantulu poetu-cântâtoru, armânu, G. Godi, dzâ?iu:

“Cathiunu poetu balcanicu ari mirachi s-lu xanazugrâpseascâ ethoslu a laolui shi s-lu xanascrie eposlu.”

Zboarli aesti suntu di dipu uidhisiti ?-ti Mihali Prefti. Vahi cathiunu poetu armânu ?i-angreacâ tru poezia armâneascâ ari unâ ahtari mirachi. Mihali alu Prefti si-aleadzi anamisa di-alan?â?i poe?i armâ?i, cu mirachea ?i-u ari trâ arhii, trâ a?elu chiro mitoloyicu, nithimisitu, spindzuratu, trâ a?ea ?i easti hermeticu tru cultura a noastrâ veac?i, tru mithili ?-pirmithili a noastri.

Prefti cântâtorlu adarâ apoloyia ti a?ea trichotomie ?i easti corlu armânescu, tru cari bâneadzâ deadunu limba minduitâ ca poezie, iholu ?-gioclu.

Poetlu Prefti ?tie multu ghini câ tru chirolu modernu, s-freasi ligâtura anamisa di poezie, cânticu ?-giocu. ?tie multu ghini câ ?-poezia ?-cânticlu ?-gioclu, asândzâ au unâ aopsi ahoryea. ?i-aestu lucru s-veadi multu ghini tru poezia a lui dramaticâ trâ cari zburâi.

Bagu oarâ câ avemu doi Prefti: unu Prefti poetu-poetu ?i-unu Prefti poetu-cântâtoru. Prefti poetlu-poetu ari unâ sinidhisi poeticâ di dipu modernâ ?i problematicâ, ?i cara bâg?mu oarâ câ easti mplinu di mir?chi ?i nostalyii tradi?ionali, iara Prefti, poetlu-cântâtoru ari mirachi si si-adarâ unâ cu tradi?ia “Olimpeanâ icâ Elino-Armânmachidoneanâ”.

Cumu ?i s-hibâ ?-Prefti poetlu-poetu ?-Prefti poetlu-cântâtoru au idhyea mirachi trâ a?ea ?i easti universalu tru cultura a noastrâ armâneascâ ?-bâneadzâ anamisa di dorlu ti existen?a/ bana concretâ ?i Mithoplasia.

Ac?i cumu si-adarâ cu i?ido poezie mari, bâg?mu oarâ câ ?-poezia preftianâ easti polimorfâ ?-multu di multu complexâ. Tru aestâ poezie, poetlu Prefti nâ si-aspuni hasu unu poetu clirunomu a tradi?iiloru a?eali ascumtili, unu poetu angricatu di nostalyie ti a?ea ?i easti arhetipalu ?i arhetipu tru cultura a noastrâ strâveac?i, trâ a?ea ?i easti gnomicu, apofteymaticu ?-niminatu, trâ mithili ?i isturia a noastrâ yie, unu poetu ?i s-hârâsea?ti di zboru ?-di ritmolu a zboariloru, ama ?i-unu poetu modernu cu unâ sinidhisi modernâ ?i si-alumtâ s-li-aducheascâ noimili a lumi?ei ?i-a banâlei, unu poetu ?i bâneadzâ modernu a?ea tensiuni a zborlui ?i-a artâ?ei, unu poetu angricatu di simasiili a poezii?ei.

Yioryi Vrana

Atselu cari bâg? thimeljilu alishtei dinastii, fu Vasili Protlu cari agiumsi amir? tru anlu 867.

Sinferlu a nostru ahoryia ti aiestu amir? vini dupu tsi adyivâsimu câ desi numa di prota, sumu cari fu cânâscutu, eara di “Vasili Makedonlu”, s-pari câ arâzga lui dealithea s-tradzi ditu unâ fumealji di vâsiljeadz armeni (ditu Armenia).

Ninti s-ahurhescu s-dizvârtescu lunga cali, ninga nibitisitâ, tru cari fârâ s-voi intraiu, prindi s-dzâcu câ di cumu ânj intrarâ tru minti dauli zboarâ di cari adushu aminti ma-ndzeanâ, « makedonu » sh « armeanu », dauli ligati di unu singuru omu, unâ pustâ di hirbeari nu mi alâsa arâhati.

Cumu potu s-sheadâ deadunu dauâ zboarâ cari suntu ahântu alargu, ma s- minduimu la orighini, la kiro, la locu ?

Cu aiestâ minduiari ahurhiiu s-caftu tutu tsi s-anyrâpsi ti Vasili Protlu sh ti dinastia / fumealjia a lui.

Ma multu di tihi, câft?rli a meali s-dânâsirâ pi unu isturianu di Yalii / Frântsii, cu numa di Albert Vogt, tsi anyrâpsi la 1908 “Basile I-er, Empereur de Byzance 867 – 886 et La Civilisation Byzantine à la fin du IXe siècle” tipusit? Paris, tru Librairie Alphonse Picard et Fils.

Albert Vogt anvits? sumu cumândâsearea pedayogicâ alu Charles Diehl (1859-1944) sh Alfred Nicolas Rambaud (1842-1905), doi di naima m?rlji profesori cari anyrâpsirâ ti Byzantsu sh-ti etili ditu mesi.

Ditu cartea tsi-u deadimu ca numâ ma ninti sh cari fatsi ti prota oarâ unâ pirmituseari completâ a etâljei cându bân? Vasili Protlu, sinferlu a nostru tora di oarâ s-aplic? ma multu pi informatsiili tsi mutrescu orighinea sh bana alushtui amir?.

Informatsiili cari li anyrâpseashti Albert Vogt yinu ti aiestâ parti di la nipotlu alu Vasili, Constantin VII  Porphyrogenetlu (905-959) cari anyrâpsi ti bana a pap-su-lj sh ti cumu eara andreaptâ amirâriljia byzantinâ tu atselu kiro. S-dzâtsi di Constantin VII  Porphyrogenetlu câ fu unu amir? intelectualu, istorianu, artistu sh anyrâpsitoru/literatoru.

Tsi lomu noi tu isapi tu studiulu a nostru furâ dauâ c?rtsâ “Bana alu Vasili/Vie de Basile” sh “De Administrando imperio”, iu pistipsimu noi câ s-aflâ informatsiili di naima mari simasii ti tema tsi nâ dishtipt? sinferlu.

Albert Vogt anyrâpseashti c? Vasili s-amint? tu Makedonii, fâr? s-da unu locu, la anlu 811 icâ 812, tu unâ fumealji di huryeats tsi va s-dzâcâ oaminji di la hoarâ. Loclu a lui di amintari âlj deadi ma amânatu, cându agiumsi amir?, numa di Vasili Makedonlu, di iu sh numa a dinastiljei / fumealjei di amiradz cari vini dupu elu pânâ la anlu 1056, cându muri atsea ditu soni vâsiljoanji di idyea arâzgâ/di idyiulu osu (Théodora Porphyrogénéte 980-1056).

Iara fârâ altâ exiyisi, dzâtsi câ la 813, ti itia polimlui cari-lu purt? unu vâsilje vârgaru  Krum, contra Byzantsului, fumealjia alu Vasili, cari s-afla tu mâhâladzlji deanvârliga di Andrinopoli, fu loatâ deadunu cu altsâ 10000-12000 di bârbats fârâ s-misurâ muljerli sh ficiuritslji, sh furâ adushi tu Vâryâria ditu atselu kiro, iuva nu multu alargu di Preslav,  iu eara loclu iu bâna sh cumândâsea vâsiljelu vâryaru icâ  poati ninga Dunâ, tu loclu iu adzâ easti Silistra (Cadrilateru). Aiestâ ditu soni minduiari, dzâtsi Vogt, vini ti itia câ adutsearea makedonjloru s-featsi cu câr?yili. Ma s-hibâ dealithea aiestâ ipotezâ, ti ciudii sh tâxirati ti makedonji s-agiungâ ninti di oarâ (“avant l’heure”) tu idyiulu Cadrilateru, iu dupu altu polimu (1912/1913), ama ti altâ itii, furâ colonidzats/mutats pârintsâlji a noshtsâ armânji, a curi lâ si dzâtsea tutu « makedonji ». Ma undzearea tsi iasi tru miydani tu aiestâ minduiari nu s-dânâseashti mash aua. Cumu va videmu ma-alargu.

Vasili eara tu atselu kiro ninga tu culpani. Fumealjia lui sh alantsâ makedonji icâ trakianji bâna tu hoari deadunu sh armasirâ tu locurli atseali ma multu di yinyits anji.

Aua bân? Vasili sh fumealjia lui iu s-amintarâ ma multsâ frats sh surori, ditu cari elu eara naima marli. S-pari câ nu-lj vigljea canu sh bâna deadunu, acshi cumu bâna sh tu Makedonii. Vasili criscu fârâ sculii, cumu crishtea sh-alantsâ ficiurits vâryari, mashi cu urnipsearea pârinteascâ sh-cu praxea cari u loa di la ma tricutslji a hoarâljei. Albert Vogt dzâtsi câ fendu-su alu Vasili muri cându elu avea 15-17 di anji shi, cumu eara adetea, atselu ma marli di ficiori âlj loa loclu.

Nu shtimu tsi lucru fâtsea Makedonjlji tu atselu locu sh nitsi cumu sh-tritsea bana. Tsi shtimu easti câ Vasili sh-alantsâ Makedonji armasirâ aclo pânâ cându elu umplu ilikia di 25 di anji. Fârâ di altâ, cumu bâna deadunu ca di totna, nu-shi kirurâ ni limba ni adetsli, sh vrearea ti turnari-lj frimta tuts.

Sâ spuni câ Makedonjilji, ân capu cu doi bârbats di mari curagiu, cu numa di Kordyles sh Tzantzes, s-bâturâ cu vâryarlji cari eara andrupâts di unguri sh lj-anâkisirâ. S-turnarâ tuts tu Makedonii, iu Tzantzes fu durusitu cu titlu di strategu/gheneralu/cumândisitoru a Makedoniljei.

Dupu tsi s-turn? tu Makedonii, unu kiro lucr? ti Tzantzes ama nu aminta câtu lipsea sh-tsânâ fumealjia sh atumtsea lo apofasea s-duc? Constantinopol. Vogt dzâtsi câ-lj fu multu greu s-dispartâ di fumealjia lui, ama nu u agârshi vârâ oarâ sh dipriunâ, câtu bân?, lâ pitritsea tuti tsi avea ananghi.

Va nâ dânâsimu aoa cu epopeia alu Vasili sh va nâ turn?mu niheamâ la tsi anyrâpseashti Constantin VII Porphyrogenetlu ti arâzga a fumealjei a pap-su-lj.

Elu dzâtsi câ arâzga loru dealithea easti di la Philip II sh Alexandru Makedon sh aiestâ arâzgâ fu totna nsusu tsânutâ di tuts amiradzlji cari ishirâ ditu aiestâ fumealji. Siyura câ putemu s-lomu aiestâ apofasi ca hiindalui zborlu di “arâzgâ dila populu alu Philip II sh Alexandru Makedon”, acshi cumu sh adzâ ninga multsâ di Armânji minduiescu câ arâzga loru easti di la Alexandru sh populu makedoneanu.

Easti intirisantu ti anyrâpseari câ aiestâ pistipseari u avurâ tuts amiradzlji cari ishirâ ditu aiestâ fumealji.

Multu kiro dupu Vasili Protlu, Vasili II Bulgaroctonlu (958 – 1025) avu unâ sorâ Ana cari u mârt? cu Vladimir (958 – 1015), vâsiljelu di Kiev. Unâ nipoatâ Ana Iaroslava s-mârt?  cu Henri I ali Frântsii cu cari avu unu ficioru cari lu pâtidzarâ Philip, trâ adutsearea aminti alu Philip II Makedonlu, strâpaplu a fumealjei ditu cari-sh trâdzea zârtsina. Eara ti prota oarâ cându tu Yâlii/Frântsii s-amint? unu ficiuricu tsi fu pâtidzatu Philip.

Easti iara intirisantu ti anyrâpseari câ cronitsli slavoni (Cronica alu Nestor – 1116?) cari anyrâpsescu ti Ana Porphyrogeneta cumu u zugrâpsescu, easti adusâ aminti ca “makedonski” tsi va s-dzâcâ câ yini ditu dinastia / fumealjia makedonâ.

Ma s-eara zborlu mash di arâzga “makedonâ” cari nâ-u anyrâpseashti Constantin VII Porphyrogenetlu, isturia a mea va s-dânâsea aoa.

Ama nu fu s-hibâ acshi!

Amir?lu Vasili Protlu nu fu ici unu omu ca tuts alantsâ. Acâ fârâ sculii sh fârâ carti  (nu shtea s-adyivâseascâ nitsi s-anyrâpseascâ) elu agiumsi amir? tu ilikia di 55 di anji.

Cumu anyrâpseamu ma ninti dupu tsi lucr? unu kiro sumu cumândâsearea alu Tzantzes, cari eara strateglu a Makedoniljei, lo apofasea s-ducâ Constantinopol, iu minduia câ va poatâ s-amintâ ma lishoru bana ti elu sh ti fumealjia lui cari avea armasâ acasâ, tu Makedonii.

S-dzâtsi ti elu câ eara unu bârbatu analtu ca bradlu, cu percea neali-neali, cu multâ cuveti, intelighentu sh multu sertu. Tsi shtea ma ghini eara s-aibâ angâtanu calji, sh-acshi lu-adusi tihea s-lucreadzâ ti unu omu multu avutu, cu numa-lj  Theophylitzes.

Tu kirolu atselu amir? eara Mihali III, hiljiulu alu Theophil sh Theodora. Putearea dealithea u avea Bardas, frati ali Theodorâ cari purta numa di Cezar, cata cumu tu amirâria romanâ.

Antigon, unu hiljiu di-alu Bardas avea andreapta unâ measâ cu gimbushi cari s-bitisea totna cu alumti iu tiniri cu cuveti câfta gloria sh paradzlji tsi yinea diunâoarâ cu ea. Ti kirolu di cari zburâmu tora, la gimbushi eara câlisits sh alumtâtori vâryari cari, di multu kiro, eara cunuscuts tu Byzantsu, ca oaminji cari vârnu nu lâ u putea. Maxusu eara unu cari nu avea vârâ su-lu surpâ, ahânta eara di sarpu. Cumu la gimbushi eara câlisitu sh afendicolu alu Vasili, Theophylitzes, aestu lâ dzâsi câ ari elu unu tiniru tsi nu lj-u poati vârâ, nitsi vâryarljii.

Ti Vasili fu prota poartâ tsi-lj si dishcljisi calea câtâ aveari. Vâryarlu vru s-lu mutâ sh s-lu da di padi, ama Vasili armasi ca gurguilju di keatrâ, alâkitu di locu. Dupu aiestâ, Vasili s-ascumbusi, lu mut? vâryarlu pânâ pisti capu sh lu-arc? mpadi di iu vâryarlu nu mata s-mut?.

Aiestâ fu duri ta s-adarâ unâ mari entipusi tu mintea Cezarlui cari-lj gri s-lucreadzâ ti elu. Ti Vasili fu intrata tu fumealjia amir?lui.

Unâ dzuuâ, Mihali III ancupâr? unu calu tsi vru s-lu ancalicâ, ama callu fu ahântu di ayru, câ nu putu canu s-lu tsânâ. Cându amir?lu dzâsi c? va sâ-lj talji cicioarli di dinâpoi, Vasili câft? s-lu-ancalicâ. Cu mari mâsturlâki alin?  callu, tsi lu-ascult? fronimu, acshi cumu cu 12 di eti ma ninti Alexandru Makedon, di la cari dzâtsea câ s-tradzi, adr? cu Bucefal.

Acshi agiumsi Vasili di lucra tu ahurea amir?lui. Eara la anlu 856, sh-avea ilikia di 44 di anji.

Dupu unu kiro, la unâ kiniyi/avinari, la cari Vasili purta bastonea amirâreascâ, unu lupu ishi dinâcali shi s-hiumusi câtâ amir?. Cu curagiu sh fârâ s-minduiascâ ici, cu cuvetea-lj cânâscutâ, Vasili âlj crip? caplu  a luplui cu bastonea-lj amirâreascâ, sh de-atumtsea, aprukearea lui di amir? nu mata putu s-hibâ curmatâ.

Dupu ninga dzatsi anji cari tricurâ, s-dzâtsi câ Vasili fu atselu cari  lu cândâsi amir?lu s-lu vatâmâ Cezarlu Bardas, sh ti itia câ lu-avea adratâ s-pistipseascâ câ ascâp? di unu mari dushmanu, amint? tesea di co-amir?.

Pânâ tu soni s-dzâtsi câ tutu elu fu atselu cari andreapsi vâtâmarea amir?lui Mihali III sh la anlu 867 agiumsi amir?lu a Bizantsului, cându bâg? thimeljilu a dinastiljei Makedoni.

Vasili fu la cumândâsearea Byzantsului kiro di 19 di anji, cându spusi câ easti unu omu multu mintimenu, cari shtii s-tsânâ ekilibrulu cu lucurlu, cu paradzlji, cu putearea, cu pistea. Acâ fu fârâ carti, fu unu mari amir? tsi bâg? pi cali amirâria tsi fu thimeljlu la Europa cari amint? pânâ adzâ.

Ti h?rli tsi li avu aiestu amir? sh ti tsi amint? Byzantslu tu kirolu alu Vasili va s-anyrâpsimu altâ oarâ.

Tora vremu mash s-arc?mu unâ mutritâ ti soia cumu lu vidzurâ cronicarlji cari anyrâpsirâ ti elu dupu Constantin VII Porphyrogenetlu.

Albert Vogt adutsi aminti di Continuarea la Theophanes (961), Yioryi Caluyarlu (948), Leon Yrâmâticlu (948), Symeon Magister (975) sh Georgios Kedrenus (1124?).

Aistu ditu soni adutsi unâ theorii cari easti ti noi di mari simasii. Nu câ easti dealithea, ama tamam câ poati s-nâ aducâ unâ multu importantâ apandisi la unâ antribari cari nâ frimitâ di multu kiro.

Kedrenos,  cumu sh altsâ cronicari, ama cu ma ptsâni detalii, anyrâpseashti câ Vasili Protlu sh tutâ dinastia / fumealjia Makedonjloru pari câ easti di arâzgâ “armeanâ” .

Ia tsi dzâtsi Kedrenos:

“Vasili s-amint? tu Makedonii, ama elu eara di arâzgâ armeanâ, sh ma multu, eara amintatu tu unâ fumealji multu cunuscutâ a Arsacizloru, cari au datâ vâsiljeadz la Partsâ, Medzâ sh Armeanji… Atselu ditu soni vâsilje, Artaban, kiru putearea sh vini cu frati-su Klienis, s-ascundâ tu Byzantsu, iu eara amir? Leon atselu Marli. Aiestu lj-apruke ghini sh lâ featsi tinjia di lj-apânyisi tu pâlatea lui. Aflândalui, vâsiljelu a Pershloru, cari lu- avea bâtutâ Artaban, lj-anyrâpsi s-toarnâ câ pali va-lj bagâ s-hibâ vâsiljedz pisti Armeanji. Cumu s-minduia tsi s-adarâ sh avdzâ amir?lu Leon, lj-ari mutatâ tu unu câsâb? ditu Makedonii cu numa di Nike.

Deapoaia cumu vâsilia persanâ fu bâtutâ di araghi (651 dH), cumândâsearea arabâ câlisi dizn?u armeanjlji s-yinâ nâpoi tu Apiritâ. Cumu Heraclius tsi eara sh elu di arâzgâ armeanu, ditu fumealjia arsacizloru, avdzâ sh elu di aiestâ acljimari sh nu vrea s-kearâ aieshtsâ armeanji, lj-adusi prota tu câsâb?lu Philipes ditu Makedonii sh ma nâpoi Andrinopoli iu lâ si pâru ma ghini, ama fârâ ta s-minteascâ cu dunjeaua autohtonâ.”

Unâ analizâ ahândoasâ la tsi pirmituseashti Kedrenos ascoati tu miydani multi alathusi, maxusu chronoloyitsi. Prota, sâ shtii tora câ Arsacizlji furâ vâsiljadz tu Armenia di la anlu 250 ndH pânâ la 225 dH. Artaban V fu vâtâmatu tu polimu sh nu s-cânoashti desi avu vârâ frati. Leon Protlu (câ di elu easti zborlu) fu amir? la 457-474 dH sh Heraclius fu amir? la 610 – 641 dH. Vasili s-amint? la 812. Cumu s-pistipseshtsâ câ vârâ ditu Arsacizi dila anlu 225 dH agiumsi tâshi dupu ma multu di 200 di anji tu Byzantsu, sh dupu ninga 150 di anji Heraclius (cari eara mortu la 651 dH) lj-ari mutatâ Andrinopoli, iu dupu altsâ 200 di anji s-amint? Vasili cari pistipsea câ ari arâzgâ makedonâ?

Ta s-nu adr?mu vârâ alathusi tru analiza noastrâ neasimu sh mutrimu la tuts isturianjlji armeanji, tsi putum s-lj-afl?mu. Suntu isturianji di mari autoritati cumu Moïse de Khorene (410 – 490 dH) , Arisdagues de Lasdiverd (1000 ? – 1071 dH), Sébéos (645 dH). Iuva nu s-adutsi aminti di arâzga armeanâ alu Heraclius (Sébéos) icâ alu Vasili Protlu icâ tuts atselji tsi furâ dupu elu, acâ Arisdagues de Lasdiverd anyrâpsi multu ti amiradzlji ditu dinastia makedonâ sh maxusu ti Vasili II Bulgaroctonlu. Neasimu ninti cu câftarea noast? sh-antrib?mu unu mari numiru di armeanji cari bâneadzâ tu Europa sh SUA. Tuts nâ dzâsirâ idyiulu mesagiu. Dupu elji nu s-ari avdzâtâ vârâ oarâ ca unu armeanu sh-kiarâ identitelu sh nu cânoscu ca vârâ armeanu s-agiungâ tu tesea / clasa socialâ ahântu di-nghiosu, cumu pari câ fu Vasili. Sh ca unâ observatsiuni ditu soni, unâ paradiymâ multu sughestivâ : cu ptsânu kiro ninti di Vasili Protlu fu amir? Leon Armeanlu cari nu sh-avea agârshitâ arâzga, acshi cumu ishishi Kedrenos dzâtsi, ti itia câ armeanjlji nu para s-mintea cu alanti milets.

Easti limbidu câ tutâ isturia easti alathusi icâ pirmithu.

Ama, dupu tsi ljiai tu isapi tuti minduierli, unâ antribari nu tsâ da arâhati. Di iu vini aiestâ theorii cu arâzga “armeanâ”.

Lipseashti s-nâ turn?mu niheamâ la Albert Vogt sh Constantin VII Porphyrogenetlu. Tu “Bana alu Vasili” (cap XII, 244) Constantin VII Porphyrogenetlu dzâtsi câ Vasili, tiniru agiumtu Constantinopolu s-avea ligatâ sotsu cu unu patricianu cu numa di Constantin, fendi alu Thoma, cari bâna tu kirolu alu Constantin VII Porphyrogenetlu, ti itia câ eara doilji di idyia arâzgâ “armenios”, tsi va s-dzâcâ tu limba greacâ “armeni”. Ma-nclo nitsi unu altu zboru cari-s-pitreacâ la aiestu populu, ni iu bâneadzâ, ni di iu s-tragu, ni cumu agiumsirâ tu Makidonii.

Prindi s-dzâtsemu câ nu sâ shtiu ma multi ti patricianlu Constantin sh Thoma, nafoara di tsi adutsi aminti Constantin VII Porphyrogenetlu tu capitolu di ma-ndzeanâ.

Defturlu locu iu Constantin VII Porphyrogenetlu adutsi aminti di zborlu “armenios” iasti atumtsea cându azburashti ti unu sotsu alu Valisi Protlu cu numa di Stilianos Zaoutzés, cari agiumsi omlu cu naima mari puteari pi ninga Amir?. Stilianos Zaoutzés di cari Costantin VII Porpyrogenetlu dzâtsi câ easti “armenios” di idyea arâzgâ ca pap-su, easti afendi ali Zoe, mârtatâ cu Leon VI di cari s-amint? Constantin VII Porphyrogenetlu.

Cu aiesti dauâ numi ditu soni, nâ si pari câ alathusea cu arâzga alu Vasili Protlu s-limbidzashti tutâ. Ca unâ pârâtirisiri/observastii, numili “Constantin” sh “Thomas” cumu sh “Vasili” nu para eara ufilisiti la armeni, aca eara sh-elji crishtini. Cu ahântu ma ptsânu numili  Stilianos sh Zoe cari, dupu shtearea noastrâ, li-afl?mu adzâ sh maxusu tu atselu kiro la Grets sh la Makedonji/Armânji. Unâ câftari ti numili sh patronumili ufilisiti di Armenji n-adutsi apofasea câ minduiarea noastrâ easti dealithea. D?mu ma-nghiosu ndauâ di locurli iu putemu s-adyivâsimu numili sh patronumili ufilisiti la Armenji:

http://www.netarmenie.com/religion/annexes/prenom.php

http://fr.wikipedia.org/wiki/Liste_des_prénoms_arméniens_masculins

http://books.google.fr/books?id=Dn0SxJTyJ6QC&pg=PA868&lpg=PA868&dq=patronyme+arméniens&source=bl&ots=MU6BUcGAbu&sig=FB3dRV0CDsKsytwAE-qJ0meScNA&hl=fr&ei=6ydeS_mpNZHS4gbo-dD6BA&sa=X&oi=book_result&ct=result&resnum=7&ved=0CCAQ6AEwBg#v=onepage&q=patronyme%20arm%C3%A9niens&f=false

Mash ca unâ adâvgari, tu tuti c?rtsâli ti isturia Armenjloru, tsi li deadimu ma-nsusu, nu afl?mu canâ di numili adusi aminti aua.

Diznau ca unâ pârâtirisiri/observatsii:  zborlu cari lu ufilisescu armenjiljii  atumtsea cându azbur?scu ti elji iasti “hay”, pluralu “hayer”- dupu numa thimiljiusitorlui myticu Haïk. Acshi cumu sh alti populi uilisescu altu zboru di-atselu ufilisitu di xenji : “shkiptari ti arbinesu”, “brezh ti bretonu”, “euskadi ti basc”, “elinu ti grecu” etc.

Tsi easti ciudii tu tutâ isturia aiestâ easti câ desi putemu s-lomu ti bunâ orighinea “armeanâ”, maca tu tutu tsi yini dupu aiestu capitolu, Constantin VII Porpyrogenetlu anyrâpseashti mash di arâzga “makedonâ”, di la Philip sh Alexandru atselu Marli. Nâ si pari ti nipistipseari câ unu isturianu bunu cânâscâtoru di populi, pisti cari eara amir?, s-minteascâ dauâ zboarâ cu noimi ahântu di ahoryia, fârâ s-da vârâ exiyisi i apandisi.

Unâ sinyurâ apandisi poati s-exiyiseascâ aiestâ theorii. Zborlu “armeanu” di iu ahurhi theoria cu arâzga armeanâ alu Vasili, sh cari tu limba greacâ s-anyrâpseashti “armenios” fu la orighini “armanoi” i “armenoi” cumu siyura sh-dzâtsea makedonjlji di multi eti ninti. Sh adzâ tu locurli iu bâneadzâ armânjilji di totna, sh maxusu ninga Kastoria, icâ tu Arbinishii, zborlu tsi lu avdzâ easti “ar(â)meanji” icâ “rrâmeanji” cari easti multu efcula ti confundari cu “armeanu”.

Cumu s-agiumsi la aiestâ alathusi? Minduiescu câ zborlu “armân” cari eara ufilisitu di makedonji, nu eara multu cânâscutu nafoara di comunitatea loru, cumu nu fu cânâscutu nitsi tu eta 19 sh cumu nu iasti ninga ghini cânâscutu nitsi adzâ.

Pistipsescu câ Constantin VII Porphyrogenetlu ufilisi zborlu acshi cumu lu-avdzâ di la pâpânjii a lui, dupu tsi bân? alargu di Makedonii sh yrâmâticlu cari lu anyrâpsi lu-adusi tu limba greacâ, aschi cumu duki elu. Iasti poati, unu semnu alâsatu di Dumnidz? ti dizligarea mistiryiului ligatu di populu makedonu pi cari nu vru pânâ tora s-lu alasâ s-kearâ.

Sh nu dipu tu soni, prindi s-dzâcu câ ti mini, cama di 20 anji, cathi oarâ cându dzâcu câ hiu armânu, nu fu unâ oarâ s-nu-nj toarnâ xenlu cu cari azbur?scu :

• “hii armeanu ?”

Cathi oarâ lipseashti s-trecu pritu :

• “aromanian” icâ “aroumain” cari nj-adutsi antribarea : “hii român ?”;
• “makedoneanu” cu antribarea : “hii slavu ?”;
• “vlahu” cu antribarea ntru-oclji “?”;
• sh dipu dinâpoi “Makedon-Armânu” di la Alexandru Makedon.

Câ tse “Makedon-Armânu” ?

Câ numa popullui a meu yini di la dauâ personalit?ts mithitsi:

Protlu cu numa di Makednes, adusu aminti di Herodot, tsi deadi numa di Makedonia, sh defturlu (vahi protlu) cu numa di Armenus, adusu aminti di Strabon, tsi deadi numa di Armân icâ Arâmeanu.

Ca unâ concluziuni ditu soni, minduimu câ ipoteza pi cari u prezent?mu tu câftarea noastrâ easti dealithea, fârâ câsuri sh câ zborlu di “armânu” i “arâmeanu” fu ufilisitu di Armânji di naima vecljiulu kiro. Sh ma largu, câ tu perspectiva aiestâ easti limbidu câ multi di personalit?tsli tsi pânâ adzâ furâ cânâuscuti ca “Armenji” icâ di arâzgâ “armeanâ” eara dealithealui Armânji i Makedonji.

Prindi ca intelectuali di-a noshtsâ, cu vreari ti fara armâneascâ, sâ s-apleacâ pi aiestâ temâ shi s-caftâ tu documenti tsi suntu adzâ multu ma efcula ti-aflari.

Sh s-anyrâpseascâ diznâu isturia a popului a nostru  cari, ti amârtii, ninga nicunuscutu ti Europa, ti cari adr? ahânta curbani.

Niculaki Caracota

Paris, la 17 di Yinaru 2010