août 16 2013

Trei « duelgii » aromâni : Bellu, Mărgărit şi Vovu

Catégorie : Habariadmin @ 3:22

semnalați în O societate în căutarea onoarei : duel şi masculinitate în România : 1859-1914/Mihai Chiper. – Iaşi : Ed. univ. Al. I. Cuza, 2012

De origine occidentală, practica duelului apare târziu în țările române, însă cunoaşte o amploare deosebită în perioada studiată de M. Chiper : 286 de cazuri care s-au soldat cu 11 morți [p. 27]. Aromânul, Barbu Bellu (1825-1900, « ctitorul » cimitirului omonim) a participat la primul duel consemnat  :

In 1859, Al. I. Cuza, «  care voia să să obişnuiască pe ofițeri la arme », « s-a făcut responsabil de moartea ofițerului Spiru, căruia îi ordonase să provoace la duel pe baronul Barbu Bellu, fiindcă se lăsase pălmuit în fața Teatrului național » [p. 61]. Moartea ofițerului nu pare să-l fi afectat pe Cuza, baronul fiind numit de prinț ministrul cultelor şi instrucțiunii publice trei ani mai târziu. Lire la suite de “Trei « duelgii » aromâni : Bellu, Mărgărit şi Vovu”


mai 07 2012

Djiuvairi

Catégorie : Habariadmin @ 8:50

Ndauâ di spusili a profesorlui Neagu Djuvara, ditu unu interviu  adratu di Maria Cica, tra TV Culturalu di Bucureshti, mi facu s-pistipsescu câ atsea tsi dzâsi Tache Papahagi ligatu di keardirea a Armânjiloru fu mashi unu asparyiu,  prota trâ Armânji shi deapoia trâ oaminjilji politits ditu Rumunia.

Cumu mini’lu voiu multu Neagu Djuvara, dupu tsi-lu cânâscui pirsunalu Paris, prindi s’dzâcu di prota câ minduierli di manghiosu nu li aducu aoa trâ scâdearea i mâryearea tinjiei sh ihtibarea tsi ljiu portu. Ama, cumu plirufuriili sh minduierli tsi li aspuni scotu tu miydani unâ ayunjiseari i xiki ti cunushtearea Armânjloru, amu nâdia câ va-nji hibâ ljirtatâ iliftiria tsi-nji loai ti asetâ nauâ mutreari.

Va câftămu tu zboarâli di ma-nghiosu s-dizvârtimu pozitsiunea alu Neagu Djuvara shi, deadunu cu-a lui, a unâlj parti di clasa politicâ ditu Rumunia, tu cari intrâ di cama di 150 di ani shi avdzâta a lui fumealje, di arâzgâ armâneascâ.

Aflămu lucri di simasii cari va n-agiutâ s-dizvâlimu ma limbidi pozitsiunea shi filosofia alu Neagu Djuvara, cari adzâ suntu evoluati/altâ soie. Lire la suite de “Djiuvairi”


jan 21 2011

Les Aroumains, un peuple qui s’en va / Cincari, narod koji nestaje

Catégorie : Habariadmin @ 9:51

Les Aroumains, un peuple qui s’en va / Cincari, narod koji nestaje
Nicolas Trifon / Nikola Trifon

Belgrade, 2010, 559 pages, 20 cm

Sutsata armaneasca ”Lunjina” di Beligradi ari harau s-va spuna ca la 55. panayur a cartiljei Beligradi u prezenta monografia armaneasca ” CINCARI, narod koji nestaje…” al dr Nicola Trifon pi limba sarbeasca. Editura easti ali Lunjina, apridusearea pi sarbeashti di la Lila Cona.
Promotsia a cartiljei va s-tsana tu yinaru cu prezentsa a autorlui, domnul Trifon.

Aflats aua un articol tu Courrier de Balkans iu iasti prezentata aesta carti.


juil 28 2010

Naua perspectiva

Catégorie : Habaricaracota @ 9:40

Nauâ perspectivâ ti tutâ Armânamea tu Evropa Deadunu

Tu kirolu ditu soni, dupu amintarea Consillui Armânjiloru, videmu tuts câ easti ma lishoru sn-adun mu sh s-afl mu c ljiuri ti andridzearea problemloru cari nâ frimitâ.
Tru idyiulu kiro dukimu câ suntu sh mbodyiuri  cari nâ ankeadicâ s-nâ akicâsimu cumu lipseashti. Aoatsi va svidemu di iu yinu aesti mbodyiuri sh tsi simasii au eali ti  alumta a noastâ.
A s-hibâ câ s-pari câ tuti craturli ditu Balkanu au sinferlu a loru ti Armânami sh caftâ s-nâ ufiliseascâ acshi cumu lâ cadi ma ghini, nu tuti n-andregu icâ n-aspargu lucurlu. Va s-ahurhimu tu aradhâ alphabeticâ, s-nu s-parâ câ tsânemu vârâ di eali ma aproapea icâ ma largu di vrearea noastrâ. Lire la suite de “Naua perspectiva”


mai 23 2010

23-li di Maiu Dzuua Natsiunalâ a Armânjiloru

Catégorie : Habariadmin @ 12:47

TRI MULTS   ANJI    DZUA   NATSIONAL   A  MAKEDON-ARMÂNJILOR   DI IUTSIDO  !

Armânjilji, yiurtusescu adzâ unâ pricânushteari di populu ahoryea, pricânushteari tsi s-amint? nica ditu kirolu  Amirâriljei Otomanâ, pricânushteari tsi s-asteasi diunâoarâ cu amintarea a craturiloru natsiunali tu Balcanu, cându Armânjilji furâ agârshits di isturii.
Ama nu s-asteasi canâoarâ vrearea sh-nâdia Armânjiloru s-armânâ tu banâ. Tr-atsea, dupu multsâ anji di alumtâ, anji di lucru sh-copusu, Armânjilji aprukearâ unâ pricânushteari nauâ, tu Evropa modernâ di adzâ, pritu Dimândarea 1333/1997. Tu tuti craturli iu bâneadzâ alji adzâ, sh-prota oara sh-tu Gârtsii, yiurtusescu aestâ dzuuâ cu mari harauâ, gimbushi shi optimismu ca armânamea nu va s-chearâ, sh-tuts deadun câlistusescu ARMÂNAMILJEI la nai ma mari evenimentu armânescu MOSKOPOLE 2010 ti Stâ Mâria.

S’tâ Mâria s’ti aflâ Moskopole!


Page suivante »