Nov 17 2020

Thanas Medi : Si sot… 2014 ! De parcă s-a întâmplat azi…

Catégorie : Habari/NewsEditeur @ 1:20 pm

Autorul cartii « Ultimul cuvânt al lui Socrat Buba », romancierul albanez de origine aromâna domiciliat la Atena va interveni joi la ora 17 la editia on line a târgului de carte  Gaudeamus. Astazi, se împlinesc 6 ani de când el a primit prestigiosul premiu al Ministerului Culturii din Albania. Cu aceasta ocazie, el îsi aminteste : 

Lire la suite de “Thanas Medi : Si sot… 2014 ! De parcă s-a întâmplat azi…”

Oct 31 2020

« Vlahii de la munte » în romanul Ultimul cuvânt al lui Socrat Buba de Thanas Medi

Catégorie : Habari/NewsEditeur @ 3:31 pm
“Village de pâtres roumains nomades”, după Capidan, les Macedo-Roumains, Bucarest, 1937

Pe lângă registrul romanesc, povestea relaţiei între Caterina şi Socrat, avem de a face în romanul lui Thanas Medi cu trei alte registre care se desfăşoară în paralel şi se completează pentru a forma la sfârşit un tot : pe de o parte, un registru etnografic, pe de altă parte, un registru sociologic şi, în fine, prin intervenţia unui personaj care apare ca un fel de alter ego al romancierului, cu un registru politic. Prezentarea situaţiei dramatice a vlahilor în Albania anilor ’60 şi ‘70 ai secolului XX este miza acestor trei registre.

Lire la suite de “« Vlahii de la munte » în romanul Ultimul cuvânt al lui Socrat Buba de Thanas Medi”

Sep 04 2020

« Domnul Tudor » Iordache Olimpiotul, Ipsilanti & Rigas Velenstinlis

Catégorie : Habari/NewsEditeur @ 2:19 pm
   Trecerea Oltului în drum spre Bucuresti a pandurilor

Personal, mult timp am fost intrigat de sfârşitul dramatic după unii, nu prea glorios după alţii al lui Tudor Vladimirescu în 1821, anul în care Robert Adam fixează momentul inaugural al populismului românesc. 

Lire la suite de “« Domnul Tudor » Iordache Olimpiotul, Ipsilanti & Rigas Velenstinlis”

Aug 27 2020

O scrisoare de la Vasile Cornea despre Triandafil Mihuţu, prietenul prinţului Ghyka

Catégorie : Habari/NewsEditeur @ 5:07 pm
Cartea a aparut anul acesta în colectia Biografii exemplare, la Iasi.

Stimate Domnule Trifon,

Am vazut ca sunteti interesat de Mihutu, cel din memoriile lui Matila Ghyka (cf. http://www.armanami.org/blog/matila-c-ghyka-sud-dunarenii-si-aromanii/)

Eu am scris o carte despre acest personaj, Necunoscutul print Matila Ghyka si lumea sa, Institutul European, Iasi, 2020 unde am si cateva detalii despre Mihutu. La liceul din Bitolia a fost profesor doar un an, dupa ce a terminat liceul, deci putem intelege ca a predat la clasele inferioare. Exista mormantul lui la Braila, pe placa este trecut ca fiind nascut la Metovo / Metova (in alte transcrieri, el se revendica de la aceasta localitate), dar in dosarul de la marina militara apare ca fiind nascut in alta localitate. Pe google cu “triandafil mihutu” mai puteti afla si alte date, nu foarte multe. Nu avem imaginea lui.

Lire la suite de “O scrisoare de la Vasile Cornea despre Triandafil Mihuţu, prietenul prinţului Ghyka”

Aug 22 2020

Al. Gica, Fragmente dintr-o lume pierdută*

Catégorie : Habari/NewsEditeur @ 7:15 pm
George Zuca, Theodor Capidan si Petre Chiristigiu (1914)

O imersiune în lumea aromână pierdută în elanul insuflat de pasiunile naţionale de la sfârşitul secolului al XIX-lea – începutul secolului XX, dincolo de orice sentinţă moralizantă, fără eroi sau anti-eroi, nici învingători sau învinşi. 

Lire la suite de “Al. Gica, Fragmente dintr-o lume pierdută*”

Aug 21 2020

Aromânii şi sud-dunărenii în memorile lui Matila Ghyka (N.T.)

Catégorie : Habari/NewsEditeur @ 12:40 pm

Pe urmele enigmaticului căpitan Mihuţu şi a « poveştilor [lui] despre istoria şi folclorul Macedoniei şi Epirului » consemnate în memorile lui Matila Ghyka am sfârşit prin a mă întreba dacă nu cumva acesta din urmă nu era şi el de origine aromână pe linie paternă. Într-un fel, o sugerează el însuşi, atunci când evocă sosirea înaintaşului lui din Epir în Ţara Românească pe la 1770, în aceiaşi perioadă în care a venit şi Trandafir Djuvara, strămoşul lui Neagu. Spre deosebire de majoritatea « compatrioţilor » lor din Balcani, aromânii nu au cum să producă vreo « adeverinţă » certificând existenţa lor de-a lungul timpului în termeni naţionali, motiv pentru care pistele genealogice dau inevitabil loc la quiproquo-uri… Genealogia şi istoria nu fac totdeauna casă bună !

Matila Ghyka, 1881-1965 : şcolit la franciscani şi la iezuiţi, ofiţer de marină, inginer, mare călător, diplomat, profesor de estetică la Los Angeles, autor prolix…
Lire la suite de “Aromânii şi sud-dunărenii în memorile lui Matila Ghyka (N.T.)”

Jul 22 2020

Cocu/leştii şi vecinii lor din mahalaua clisureană de la Craiova

Catégorie : Habari/NewsEditeur @ 12:21 pm

În cronica consacrată cărţii Magdei Stavinschi am semnalat existenta unui articolul de Gigi Orman despre « Cartierul clisurean »  din Arhivele Olteniei pe care se baza în bună parte această autoare.

Lire la suite de “Cocu/leştii şi vecinii lor din mahalaua clisureană de la Craiova”

Jul 15 2020

Lumea armânească văzută de Ana Maria Narti : iconografie

Catégorie : Habari/NewsEditeur @ 8:36 am
Ana Maria Narti critic de teatru la Contemporanul la sfârsitul anilor ’60, în ajunul instalării în Suedia unde va fi aleasă deputată în Parlament.

Pe tata îl chema Dumitru, obișnuia să semneze Dumitru V. Narti, numele de la mijloc era Virgil. Pe bunica [mamamare] o chema Parascheva, numele de fată Metta. Constantin Narti, Cocea, care a fost diplomat la Praga, era fratele mai mare al tatălui meu, unchiul Cocea, foarte iubit de noi copiii… 

Lire la suite de “Lumea armânească văzută de Ana Maria Narti : iconografie”

Jul 14 2020

Nicolae Petraşincu (1925-2016) iconografie

Catégorie : Habari/NewsEditeur @ 8:10 am

O serie de fotografii care “ilustrează” articolul consacrat lui Nicolae Petrasincu pe care îl puteti citi aici : http://www.armanami.org/blog/in-arcanele-ascendentei-lui-nicolae-petrasincu-1925-2016/

Ele au fost postate pentru prima dată în ajunul decesului dânsului.

Lire la suite de “Nicolae Petraşincu (1925-2016) iconografie”

Jul 13 2020

« Şcoala primară trebuia să fie una ‘’aromânească’’, susţin încă unii, poate cu drept cuvânt » (S. Ţovaru, 1934)

Catégorie : Habari/NewsEditeur @ 3:06 pm
Bucureşti, 1934, Tipografia « Cultura », str. Câmpineanu, 15, 117 p.

Încercând să-mi fac o idee mai precisă despre Dr. S. Ţovaru, de acum înainte Simeon Ţovaru pentru mine, el îmi apare ca un fel de honnête homme, în limitele desigur ale contextului balcanic si mai ales românesc în care el a evoluat. 

Lire la suite de “« Şcoala primară trebuia să fie una ‘’aromânească’’, susţin încă unii, poate cu drept cuvânt » (S. Ţovaru, 1934)”

Page suivante »