Aug 18 2017

Macedonia lui Topârceanu

Catégorie : HabariEditeur @ 12:26 pm

Făcut prizonier în primul război mondial, G. Topârceanu e internat într-un lagăr din Macedonia, mai precis în zona atribuită Bulgariei cu câţiva ani înainte. Descrierea pe care ne-a lăsat-o în memorile sale, un adevărat « exerciţiu de detestare », poate fi un bun antidot pentru « machedonii » din România care, referindu-se la ţinuturile pe care le-au părăsit, au tendinţa să privilegieze Macedonia antică a lui Filip şi Alexandru în pofida realităţilor otomane, pe urmă bulgăreşti, greceşti, albaneze sau sârbeşti cu care erau confruntaţi.

 

Macedonia, ţară muntoasă, de păstori şi zarzavagii războinici, zugrăvită în cafeniu de sepie pe harta luminoasă a Europei ; geografie încâlcită şi monstruasă care-mi dădea fiori de groază pe băncile şcoalei şi nota 4 în cataloage… Ţinut bincuvântat de Dumnezeu, numai spini şi piatră seacă, unde nici în visurile mele cele mai urâte nu mi-am închipuit că voi ajunge să trăiesc vreodată. Macedonia, pământ cu trecut istoric, unde civilizaţia antică s-a infiltrat odată, de jos în sus, ca o apă subtilă, şi s-a retras apoi înderăt, de sus în jos, fără să lase în urmă o picătură ; amfiteatru de stânci răscolite de cutremur, cuib de anarhie endemică, amestec de rase învrăjbite, care de care mai încruntată şi mai brahicefală, care se sfâşâie între ele de atâta vreme cu dinţii şi se violează reciproc, până ce-au ajuns să fuzioneze în această perlă – homo balcanicus – tip unic pe faţa pământului, european prin definiţia geografică şi comitagiu din naştere. Macedonie, provincie cu oraşe cât podul palmei şi sate spânzurate ca nişte cuiburi de gaie pe coasta muntelui de frica bandiţilor, ca să nu poţi ajunge până la ele nici cu căruţa, nici cu avionul ci numai călăre de-a-ndaratele pe catâri dresaţi anume să te zvârle în prăpastie ; ţară de moravuri patriarhale şi curate unde o femeie prinsă cu altul este înjunghiată pe loc şi tăiată bucăţele, ca o simplă oaie, pentru respectul tradiţiei şi onoarea gorilei ofensate… Macedonie, frăgezimi de păşuni întinse pe platouri înalte din împărăţia ţânţarilor * ; piscuri de cremene fulgerată, de unde se văd până la capăt râuri subţiri cu strălucire de mercur stagnând pe fundul văilor aride ; cer de porţelan opac, lăptos la zenit şi azuriu pe poale… dimineţi albastre şi asfinţituri lungi de aur… amiezi toride cu soare canibalic, răspândind o lumină de calcar peste terase de pietroaie calcinate şi coline joase de ţărână uscată, cu iarbă rară şi săracă, lipită pământului…

S-ar putea întâmpla ca Macedonia să nu fie tocmai aşa cum o zugrăvesc eu. Dar ce-are a face ? Aşa mi-o arată mie acum perspectiva vremii şi, poate, ciuda că mi-am irosit acolo câeva luni din viaţă în captivitate.

De fapt, văzută obiectiv, Macedonia e şi mai urâtă. Munţii ei sunt alocurea ceva mai păroşi decât i-am descris eu ; oraşele sunt şi mai mici, satele şi mai amărâte…

 

Memorile de război ale lui Topârceanu au fost reeditate la Humanitas anul acesta cu o excelentă prefaţă de Daniel Cain care reconstituie contextul istoric corespunzând întâmplărilor relatate. « Tinţari, etnonim pejorativ care îi desemnează pe vlahi (aromâni, meglenoromâni) », este precizat într-o notă din această ediţie în legătură cu « împărăţia ţinţarilor ». Aceasta este unica referinţă, indirectă si chiar problematica poate, la aromâni.

Desigur, stereotipurile cu care se joacă scriitorul ilustrează cu măiestrie « balcanismul » fabricat din exterior pe care Maria Todorova l-a reconstituit şi criticat în cartea sa.

Două observaţii însă.

Primo, român fiind, Topârceanu e şi el balcanic în felul lui si, mai ales, foloseşte stereotipuri similare când evocă în aceleaşi memorii comportamentul compatrioţilor lui.

Secondo, stereotipuri similare stau la baza imaginii despre Aromânii veniţi în România din « Macedonia », provincie hiper-mediatizată în ultimile decenii ale Imperiului otoman, cunoscuţi sub numele de « macedoneni », imagine care se perpetuează până astăzi. Negativă, această imagine alterneaza, în funcţie de context si de intentile celor care o vehiculează, cu aceea pozitivă alimentată de românismul cvazi-fanatic atribuit aromânilor şi, mai rar, cu imaginea construită pornind de la eventualii lor strămoşii romani, greci sau macedoneni.

Extrasul citat figurează la paginile 110-111.


Jul 16 2017

Andamusi gheneralâ, Custantsa, 27.05.2017

Catégorie : Habariadmin @ 4:50 pm

DECLARATSIUNI

Cu itia andamusiljei gheneralâ a Consillui Armânjloru(CA), tsânutâ Custantsa, Rumânia, la 27 di Maiu 2017, cu partitsiparea reprezentantsâloru ditu Rumânia, Albania, R. Makidonia, Sârbia, Frantsa sh Ghermania sh a Consillui Tinirloru Armânji (CTARM), Cumândâsearea Consillui lo apofasea s’da unâ declaratsiuni, acshi cumu yini manghiosu: Lire la suite de “Andamusi gheneralâ, Custantsa, 27.05.2017”


Jul 04 2017

Aromanians are NOT Romanians : discutie pe Facebook

Catégorie : HabariEditeur @ 9:05 am

Sia Sya, Bogdan Rusu, Dinu Popescu (autorul) si editorul articolului “Aromanians are NOT Romanians. Demonstration” au dezbatut pe aceasta tema pe Facebook imediat dupa postarea lui pe 23 iunie 2017. [Cf. http://www.armanami.org/blog/dinu-popescu-aromanians-are-not-romanians-demonstration/#more-1022]

Lire la suite de “Aromanians are NOT Romanians : discutie pe Facebook”


Jun 18 2017

Situl Tra Armanami si nostalgicii vremurilor tulburi

Catégorie : HabariEditeur @ 4:36 pm

Tra Armanami este un sit de documentare, de informatii si de analize care a priori nu are vocatia sa devina un forum de dezbateri în contradictoriu. Asemenea forumuri nu lipsesc pe Web. Inevitabil, însa, tribunele publicate  suscita uneori anumite reactii. Lire la suite de “Situl Tra Armanami si nostalgicii vremurilor tulburi”


Jun 18 2017

Dinu Popescu : Aromanians are NOT Romanians ! Demonstration

Catégorie : HabariEditeur @ 6:52 am

Titlul, asa cum e formulat de autor,  este în engleza si enunta o teza care poate sa apara ca o provocare, textul e însa în româna si constituie o contributie originala pe tema « Aromâna este limba sau dialect ? »  Argumentele autorului pornesc de la o comparatie între situatia grupului limbilor slave orientale (bielorusa, ucraineana si rusa) si aceea a grupului de limbi romanice din sud-estul european (atât aromâna si româna cât si limbile vorbite în Meglen si Istria). Absolvent al facultatii de istorie, pasionat de lingvistica si de limbi în general, Dinu Popescu a reactionat prin “demonstratia” de mai jos la articolele publicate recent pe situl Trâ Armânami referitoare la felul în care sunt prezentate curent în România raporturile între aromâna si româna. Lire la suite de “Dinu Popescu : Aromanians are NOT Romanians ! Demonstration”


Jun 13 2017

Nida Boga în arhivele Securităţii : de la « salvarea prin România » la « salvarea prin limbă » / Nicolas Trifon

Catégorie : HabariEditeur @ 11:18 am

Documentele editate de Vadim Guzun şi Cristina Preutu în cartea intitulată « Macedoneanul », Nida Boga în dosarele Securităţii, 1959-1974, ne ajută să situăm punctul de plecare al unor schimbări care vor lua amploare în lumea aromână după 1989. L-am putea numi « momentul Boga », referindu-ne la pledoariile istoricului şi scriitorului Nida Boga (1886-1974) în favoarea limbii aromâne într-o perioadă în care « chestiunea aromână » era tabu în România. S-ascâpâm barim grailu… multu vrute Vasili Barba, îi scria acesta în 1970 viitorului editor al revistei Zborlu a nostru care, împreună cu mulţi alţii (Iancu Perifan, Tiberiu Cunia, mai târziu Kira Mantsu Iorgoveanu, etc.), va face tot posibilul să ducă mai departe mesajul poetului. Lire la suite de “Nida Boga în arhivele Securităţii : de la « salvarea prin România » la « salvarea prin limbă » / Nicolas Trifon”


Jun 12 2017

In memoriam Nicolae-Şerban Tanaşoca / Nicolas Trifon

Catégorie : HabariEditeur @ 2:01 pm

Proaspăt sosit la Bucureşti, am aflat de decesul lui Nicolae-Şerban Tanaşoca, pe care tocmai mă gândeam să-l sun. Mare tristeţe. A avut o slujbă frumoasă, preotul de la Pitar Moş, fosta mea parohie în care, adolescent, fusesem « băiat de altar » a vorbit cu multă căldură despre omul, istoricul dar şi despre aromânul Nicolae-Şerban Tanaşoca. Un aromân foarte credincios l-a ajutat să-şi găsească vocaţia, a ţinut să precizeze autorul discursului funebru. A luat cuvântul şi actorul Ion Caramitru care a vorbit mai mult despre Societatea de cultură macedo-română pe care o conduce decât despre Nicolae-Şerban Tanaşoca, care fusese prim vice-secretar. Lire la suite de “In memoriam Nicolae-Şerban Tanaşoca / Nicolas Trifon”


Apr 27 2017

Nikola Minov : La question valaque et la propagande roumaine en Macédoine (1860-1903) trad. du macédonien Amavia Gavrizi

Catégorie : HabariEditeur @ 11:42 am

Intitulé “Les conséquence de la propagande roumaine en Macédoine” le texte qui suit figure sans la conclusion du livre de Nikola Minov, Vlashkoto Prashanie i Romanskata Propaganda vo Makedonia (1860-1903). Nous publions sa traduction à l’occasion du symposium sur “La déportation des Aroumains au cours de la Première Guerre mondiale” organisé par l’association Intgra nau et l’Université Cyrille et Méthode le 13 mai. Nikola Minov est le modérateur de cette manifestation à laquelle participe également Alexandre Gica.

Lire la suite de “Nikola Minov : La question valaque et la propagande roumaine en Macédoine (1860-1903) trad. du macédonien Amavia Gavrizi”


Feb 27 2017

Societatea de Cultură Macedoromână şi Comunitatea Aromânilor din România : Interferenţe Victor Enache-Nicolas Trifon via Maria Pariza

Catégorie : HabariEditeur @ 4:54 pm

 

Pe 20 februarie, Maria Pariza publica pe Almanahul aromân facsimilul publicaţiei lui Victor Enache Chicuta di harauă datată din februarie 2011. Editorialul de pe prima pagină a declanşat comentariul meu care urmează. Facebook-ul[1] fiind efemer, mi s-a părut interesant să public acest dialog cu Victor via Maria. Iată, pentru început, editorialul lui Victor intitulat « Victorie ! dar fără învingători » Lire la suite de “Societatea de Cultură Macedoromână şi Comunitatea Aromânilor din România : Interferenţe Victor Enache-Nicolas Trifon via Maria Pariza”


Oct 07 2016

Ayiu Andoni di la Iezerlu

Catégorie : HabariEditeur @ 10:04 am
Ayiu Andoni s-amintă la anlu 1628, Ianina, tu unâ fumealj armânească. Pârintsâlji a lui furâ Iani shi Stana. Andoni u clirunumsi zânatea a afen-sui shi si featsi prâmâteftu. Vini Tsara Româneasca la anlu 1648, ta s-adarâ emburlâchi aoa. S-curdisi Râmnicu Vâlcea. S-ansură cu Despina shi avu unu ficioru, Mihali, tsi s-featsi preftu.

Lire la suite de “Ayiu Andoni di la Iezerlu”


Page suivante »