TRA ARMANAMI

(a) Aromanian PEN, whose aims are defined by Charter of PEN International, was founded in 2021. It is established under Serbian law and headquartered in Belgrade in accordance with its Constitution consisting of the Charter and its Regulations and Rules of Procedure.

Aromanian people (populu Armȃnescu) are not the “most ancient people of them all”.

Nobody claims that.

Armãnjlli nu suntu ‘’ nai ma vecljul populu’’.

Vãrnu nu lu strigã.

P.E.N.(Poets, Essayists, Novelists ) internatsiunalu fu thimiljiusitu la 1921. La 100 di anji di atumtsea, scriitorilji armãnji au adzã shansa s-intrã tu aestu forum internatsiunalu.

Tu biblioteca a cãsãbãlui Belgrad s-dizvãrtirã “DZÃLILI A LITERATURÃLJEI ARMÃNEASCÓ. Iventulu fu andreptu di „Tsentrulu ti limba shi cultura a Armãnjiloru ditu Balcanu „Moscopole“ shi cu andruparea a Ministerlui di Culturã shi Informatsii a Ripublicãljei Sãrbia.

Viniri tahina fu spusã expo cu caduri a mãriloru scriitori sãrghi di arãdãtsinã armãneascã: Branislav Nushić, Jovan Sterja Popović, Alexandr Vućo, Koća Popović shi Borislav Pekić.

La situation singulière des écrivains aroumains est mise en lumière de manière fort suggestive dans le panorama dressé par Gheorghe Carageani en 1990. Il distingue et illustre trois cas de figure récurrents parmi les auteurs ayant produit de oeuvres de fiction. D’abord, ceux qui ont écrit dans la langue du pays où ils vivaient : en grec, en serbe, en roumain… Ensuite ceux qui ont écrit à la fois dans la langue du pays où ils vivaient et en aroumain. Enfin, ceux qui ont écrit surtout ou seulement en aroumain… (extrait de la Postface)

Limba teasã pritu eti : Dumitru Bacu, Matilda Caragiu Marioţeanu, Cola Caratana, Nikola Cincar Poposki,  Constantin Colimitra, Ilja Colonja, Joan Cutova, Nikolai Curćev, Dina Cuvata, Vlatko Dibrean, Dimo M. Dimčev,  Santa Djika, Vangel Dunoski, Dimitri Fuchi, Spiro Fuchi, Gica Godi, Dušan Gojkov, Kira Iorgoveanu Mantsu, Liljana  Nikolova Petrović (alias Lila Cona), Mihali Prefti, Nebojša Ozmić, Eli Schingherghi, Srdan Seculić, Slavica Sterjova, Vangja Mihai Sterju, Enache Toma, Gheorghi Vrana, Vangel Zega. 

Unu cumatã dit protu zboru la Antologhia bilingvala a pueziiljei armãneascã contemporanã (Lila Cona)  

O poveste complicată, cum totul e complicat în Balcani, pentru care îi multumim lui Adrian Rozei. Războiul civil e pe sfârşite în nordul Greciei. Nikos Zachariadis, şeful Partidului comunist grec care controla rezistenţa iniţială antinazistă, confruntată după sfârsitul Razboiului cu guvernul grec susţinut de englezi, semnează un acord cu Stalin pentru a evacua o serie de combatanţi către țările din blocul socialist. Alături de ei, 24 000 de copii în vârstă de 4 la 14 ani vor lua calea exilului. Până acum nu este clar în ce măsura era vorba de a-i salva de mizeria din regiunile din nordul Greciei unde au avut loc luptele sau de a forma noi combatanţi pentru cauza lui Stalin si alti Zahariadis… 3 000 dintre aceşti copii sosesc cu trenul în Ungaria după o lună de drum. Ei sunt urmaţi de 4 000 de adulţi… Un sat va fi fondat, Görögfalva, « satul grecilor » devenit ulterior Beloiannisz.

Il y a 200 ans, le 25 mars 1821, commençait la guerre d’indépendance grecque. Or, beaucoup des premiers combattants de l’indépendance étaient eux-mêmes issus de la communauté aroumaine. Focus sur trois personnages majeurs, Rigas Velestinlis, Ioánnis Koléttis et Giorgakis l’Olympiote.

Par Nicolas Trifon (Courrier des Balkans)

Publicată iniţial la editura Acratie în 2005, cartea, odată epuizată, a făcut obiectul unei noi ediţii completate cu o postfaţă intitulată “Contenciosul aromânilor”, la Non Lieu, Paris, 2013. În această postfaţă, care a apărut cu un an după traducerea în română, autorul rezumă principalele tendinţe care apăruseră în anii care au urmat primei ediţii. Iat-o, în franceză :