TRA ARMANAMI

Dan C. Mihăilescu : Cred că acesta carte este un fel de dicţionar, de istorie, de anuar de telefon. Nu am mai întâlnit nicăieri toate punctele astea sensibile pe care le gaseşti în carte, toate polemicile, toată desbinarea, toate relele şi toate regulile sau lucrurile pe care le încalci invariabil când te ocupi de aromâni.

Ghini vinişi la microfonlu a emisiunil’ei armâneascâ di la Radio România International. Nu di multu kiro s-feaţi lansarea a cartil’ei “Armân’il’i Iuţido, Iuva” la Pânayirlu Internaţional di Carti “Gaudeamus” Bucureşti, Brumar 2012. Cum tricut la lansarea a cartil’ei anamisa di armân’il’i şi nu maş el’i, ţi eara viniţ ti lansarea-a aiştei carti ?

Vedeţi, eu consider că această carte ne face sa păşim înainte pe drumul cunoaşterii mai limpezi a imprejurarilor din Balcani şi intreaga istorie a aromânilor aşa cum a fost cercetată şi expusă în această carte este un exemplu pentru oricine se apropie de temă.

Aurica Piha, Radio România Internaţional, 30.01.2013 : Vrut ascultâtori, tu ahurhita-a lasarilʹei tânurâ un zbor prof. Alexandru Gica, striducătorlu Adrian Ciubotaru şi tu soni istoriclu Andrei Pippidi cu aestâ cuvendâ, di ma nghios, tânutâ la ediţia 2012 a Pânâyirlui Internaţional di Carti “Gaudeamus” Bucureşti tu meslu brumar 2012 la lansarea a cartilʹei “Armânilʹi, Iutido, Iuva” di Nicolas Trifon.

Până la urmă, ca să scriu cărți, să fac o literatură autentică, folosindu-mă de armâna mea (pe care oricât de mult o iubesc și oricât de patriot aș fi), ea mă lasă baltă, mă abandonează. Și, din noroi, mă scoate limba pe care am învățat-o în clasa întâi; cea pe care o vorbeam în afara casei, dar o iubeam la fel de mult ca pe cea a mamei, limba cărților pe care le citeam, a studiilor mele: albaneza. 

“Toatā povestea mi-a creat o stare de spirit care m-a teleportat pe nesimțite înapoi in timp in satul natal din Romānia comunistā a anilor 1955-1965, unde am crescut in mijlocul unei comunități de Rrāmāni-fārshirots originari din munții Pindului, doar cā noi nu trāiam în colibe de paie ca cei din Bufnița, izolați pe culmea unui munte, ci la cāmpie, in casele nemților, ca strāini refugiați.” O lectura inspirata a romanul lui Thanas Medi semnata de Dini Trandu urmata de o lectura, nu mai puti inspirata, de Niculaki Caracota.

Paru en 2002, Terres de sang, terres de frontière : une histoire de l’Albanie du Sud- l’Epire du Nord clôt le cycle consacré aux Balkans par T.J. Winnifrith, décédé en novembre dernier. Si l’avant-titre renvoie plutôt au film « Le pied suspendu de la cigogne » (1991) de Theo Angelopulos et aux tensions croissantes à la frontière entre la Grèce et l’Albanie dans les années 1990, le livre porte en réalité sur l’histoire longue d’une région que les deux États se partagent de nos jours.

Semnarea pe 27 noiembrie a unui protocol de colaborare între Ministerul educatiei si cercetarii reprezentat de Monica Cristina Anisie in calitate de ministru şi Asociatia Livadzili di Paicu reprezentată de Lala Taşcu în calitate de preşedinte şi Bala Cristian în calitate de vicepreşedinte cu scopul introducerii studiului patrimoniului cultural al aromânilor a dat loc la o serie de reactii. Urmeaza textul Comunicatului si principalele reactii :Mirela Roznoveanu, Costica Canacheu, Kira Manzu, Stelian Toja, Puiu Bajdechi , Santa al Djika, Jordan Trca, Mariana Costea, Zoe Ianus, Lala Tascu, Maria Pariza, Goran Kostov.

Autorul cartii « Ultimul cuvânt al lui Socrat Buba », romancierul albanez de origine aromâna domiciliat la Atena va interveni joi la ora 17 la editia on line a târgului de carte  Gaudeamus. Astazi, se împlinesc 6 ani de când el a primit prestigiosul premiu al Ministerului Culturii din Albania. Cu aceasta ocazie, el îsi aminteste : 

Pe lângă registrul romanesc, povestea relaţiei între Caterina şi Socrat, avem de a face în romanul lui Thanas Medi cu trei alte registre care se desfăşoară în paralel şi se completează pentru a forma la sfârşit un tot : pe de o parte, un registru etnografic, pe de altă parte, un registru sociologic şi, în fine, prin intervenţia unui personaj care apare ca un fel de alter ego al romancierului, cu un registru politic. Prezentarea situaţiei dramatice a vlahilor în Albania anilor ’60 şi ‘70 ai secolului XX este miza acestor trei registre.