Mai întâi doresc sā mulțumesc stimatei Oana Glasu nu numai pentru traducerea în limba românā a romanului Markela scris de Thanas Medi, bine cunoscutul creator de capodopere literare, dar și pentru faptul cā a « urcat-o » pe Markela în avion și mi-a trimis-o mie în America.
Traducerea este ea însāși o capodoperā ceea ce ar trebui sā confere originalului din limba albanezā (limba literarā a lui Thanas Medi) calitāți de super-capodoperā.
Felicitāri si mii de mulțumiri stimatā Oana Glasu. Dupā numai 20 de pagini eram si eu îndrāgostit de Markela.
Comunitatea armână din România organizează expoziţia de pictura Micro-macro-Trans CORDIAL care reuneşte artişti de origine armână sau care au legatură cu lumea armânească la hanul Gabroveni între 6 si 23 mai. În acest cadru, va avea loc miercuri 18 mai la ora 18 o dezbatere cu Alexandru Gica despre cartea Unde e Aromânia ? de N. Trifon. Paragraful care urmeaza extras din Memorile lui Ion Ioanid va fi citit si comentat cu aceasta ocazie
Pe 14-20.02.2013 a apãrut în Dilema veche n° 470 articolul lui N. Trifon intitulat « Patria aromânilor ? » http://89.36.26.192/sectiune/tema-saptamanii/articol/patria-aromanilor. A urmat comentariul trimis de D. Piceava intitulat « Balcanii patria aromânilor ? » la care N. Trifon a rãspuns la rândul sãu.
La chronique de N. Trifon intitulée « L’ethnicité aroumaine est-elle soluble dans la nationalité roumaine ? » est parue dans le Courrier des Balkans début janvier 2021 au moment de l’apparition du livre Ethnicité aroumaine, nationalité roumaine: la construction discursive d’une identité nationale (1770-1878) de V. Cretulescu. Ce livre est issu d’une thèse de doctorat sur «le discours identitaire aroumain-roumain (à savoir, celui qui conçoit les Aroumains en tant que membres du peuple roumain ». Invoquant le droit de réponse l’auteur a envoyé le texte que voici au CdB que nous reprenons à notre tour :
La această întrebare, Vladimir Creţulescu răspunde cu un da categoric în teza sa de doctorat susţinută la Bucureşti şi la Bordeaux publicată luna trecută în limba franceză la editura l’Harmattan cu titlul Etnicitate aromână, naţionalitate română : construcţia discursivă a unei identităţi naţionale (1770-1878). Demonstraţia sa este departe de a fi convingătoare.
Le théologien Michael Tritos a été nommé par la ministre de la culture Lina Mendoni président du conseil d’administration du Musée folklorique et ethnologique de Macédoine – Thrace (LEMM-TH) en remplacement du professeur démissionnaire de folklore social de l’université de Ioannina Vassilis Nitsiakos[1].
We are sending this letter on behalf of the Aromanian societies from Serbia: the Serbian-Cincar Society “Lunjina” (founded thirty years ago), the Center for Language and Culture of the Aromanian at the Balkans “Moskopolje” and the Armãnescu PEN Center, founded this year as a result of the need to better connect our writers, scattered all over the world.
We learned about the initiative of MP George Siscu PLX 427/2021, which he submitted to the Romanian Parliament to recognize May 23 as Day of Aromanian Community in Romania, in the same way as this day is recognized in the Republic of Northern Macedonia.
We look forward to this initiative published in the highest institution of a democratic country, a respected member of the European Union, and we hope that our compatriots, Aromanian from Romania, will be able to legally celebrate this important date for all Aromanian, wherever they live.
It is a well-known fact that the Aromanian – anywhere in the Balkans – in the past, as well as today, have made a great contribution to the development of the countries in which they live.
The recognition of Aromanian Day, May 23, would be a symbolic sign of civilization and prosperity from an European country side. Thus, the size and degree of democratization of the Romanian state would be measured also by the degree of empathy towards the Armãn community.
We strongly believe that the Parliament will adopt this initiative.
We, the Aromanian from Serbia, a very friendly country to Romania, are also looking forward to that.
Yours faithfully,
Serbian-Cincar Society “Lunjina”, Dimitrije Nikolajević (Dimitri Grebeniti); Center for Armãn Language and Culture in Balkans “Moskopolje”, Lila Cona; Armãn PEN Center, Dušan Gojkov
SCMR- fără makedoni – poleit cu AUR – politic : asa prezenta Maria Pariza pe Caleidoscop analiza lui Laurentiu Stuparu privind influenta exersată de Alianta pentru unitatea românilor (AUR) asupra Societătii de cultură macedo-româna (SCMR) cu complicitatea conducerii actuale ale celei din urmă. Dupa care Maria Pariza adaugă : “Spuni, more, picurare, cai i lupu și cai i oaie?” Extrase din blogul lui L.S.
Nu amu mini ndreptulu s-vâ giudicu shi s-vâ cutuyursescu. Easti ndreptulu a vostru si-alumtats tră lumea armânească ashi cum pistipsits shi ashi cum shtits. Armâni s-videmu hâirea.
Aprucheai aseara aestă urnimie: „Armânlu nu prindi s-agudească altu armânu.” S-dzâtsemu, tora di oară, câ urnimia easti bunâ. Maca easti ashi, putem s-vâ câftămu sh-noi s-tinjsits aestă urnimie…
Rrâmânji/Armânji din Albania : Greci vlahofoni? Români de pretutindeni?
Câteva observatii postate ieri pe contul sau Facebook de Alexandru Gica despre “actiunile în oglinda” ale World Vlach Amfiktionia asa cum rezulta din comunicatul semnat de M. Magirias pe 31.08.21 si ale Departamentului pentru Românii de Pretutindeni în urma vizitei în Albania a secretarei de stat al acestui Departament. Aromânii care vor să-şi păstreze identitatea sunt principalele victime ale consensului între cele doua tabere.
