Apr 10

Dialog între Dumitru Piceava și Nicolas Trifon despre « Patria aromânilor »

Catégorie : Habari/NewsEditeur @ 1:31 pm

Pe 14-20.02.2013 a apãrut în  Dilema veche n° 470 articolul lui N. Trifon intitulat « Patria aromânilor ? » http://89.36.26.192/sectiune/tema-saptamanii/articol/patria-aromanilor. A urmat comentariul trimis de D. Piceava intitulat « Balcanii patria aromânilor ? » la care N. Trifon a rãspuns la rândul sãu.

1. „Aromânii, un popor a cãrui patrie sînt Balcanii“, afirma Radovan Tomasevic, ne spune Nicolas Trifon.

a) Afirmatia de mai sus cuprinde un adevãr insotit de un neadevãr. Aromânii, cum ne spun Românii sau Vlahii, cum ne spun grecii şi slavii din Balcani, sau Armânjlji ( Makidonarmânjlji), cum ne spunem noi, sunt, intr-adevãr, un popor de sine stãtãtor de mai bine de douã mii de ani şi nu de ieri, de alaltãieri.

b) In ce priveste patria aromânilor, ea poate fi şi Balcanii, cum se afirmã în acest articol, sau, de ce nu?, zicem noi, şi Europa! Acelasi lucru putem sã-l spunem şi despre orice alt popor din Balcani şi din Europa. Numai cã o astfel de afirmatie nu s-a fãcut şi nici nu se poate face, exceptând poporul aromân! Si aceasta pentru faptul cã orice popor din Balcani sau din Europa s-a format intr-un spatiu bine delimitat.

Si vom da ca exemplu aici formarea poporului român. “Dupa cucerirea Daciei, se spune în oricare dintre istoriile poporului român, dacii au continuat sã trãiascã în spatiul carpato-danubiano-pontic, alaturi de colonistii romani adusi pe acest teritoriu”.

Asadar, aici s-a format poporul român: spatiul carpato-danubiano-pontic, ca urmas al dacilor şi nu în Balcani sau în Europa, ca urmas al macedonenilor.

Balcanii, denumire istoricã şi geograficã folositã pentru a descrie Europa de Sud-Est, are o suprafatã de cca 550.000 km² şi o populatie de circa 53 de milioane de oameni.

Si acum intrebarea: In care colt sau loc bine delimitat al Balcanilor s-a fomat poporul aromân? Chiar asa, poporul aromân s-a format pe tot spatiul acesta delimitat de cca 550.000 km²? Sã fim seriosi! O asemenea afirmatie nu putea sã o facã decât unul care face parte din cele patru popoare vecine acelui spatiu în care s-a format poporul aromân şi acela este spatiul Macedoniei. Suprafata acelui loc era de cca 87.500 km².

Asadar, acesta este spatiul în care s-a format poporul aromân dealungul a mii de ani şi aceasta este patria lor: Macedonia şi nu Balcanii.

2. Domnul Trifon, atunci când se referã la slavii din actuala Rep. Macedonia foloseste termenul de “macedoneni slavi”.

Intrebare: de ce atunci când se referã la aromâni (armâni) foloseste termenul de aromâni sau vlahi şi nu acela de macedoneni armâni?

3. Domnul Trifon afirmã cã: “Tinuturile din Pind şi din jurul acestui masiv muntos care prelungeste Alpii pînã în Grecia, unde ei trãiesc de secole”.

Aromânii trãiesc în aceste locuri mai sus pomenite şi în întreaga Macedonie istoricã nu de secole ci de peste douã mii de ani.

Aceste elemete i-au determinat pe aromânii sã aibe o limbã comunã, o culturã şi o istorie comunã, elemente care-i fac sã se diferentieze de celelalte populatii majoritare în care au ajuns, din nefericire, sã trãiascã.

Cu toate acestea Tratatul de Pace incheiat în Bucureşti în 10 august 1913 nu-i ia în considerare pe aromâni, impãrtindu-i în patru pãrti vecinilor, împreunã cu pãmântul lor pe care s-au format ca popor aparte.

4. Dl Trifon mai afrmã cã: “Cererea de recunoastere ca minoritate nationalã, discutabilã din multe puncte de vedere (?!?), a fost respinsã”.

Cererea depusã în anul 2006 de cãtre Federatia Liga Aromânilor din România, reprezentantã autorizatã a comunitãtii aromâne din România, conf. art. 25 din Statutul sãu, la autritãtile competente ale statului român nu a fost respinsã, cum afirmã domnia sa, ci a fost trimisã la Departamentul Minoritãtilor din cadrul Parlamentului României. De aici am primit rãspunsul câ ea va fi pusã în discutie atunci când Legfea Minoritãtilor va fi discutatã în Parlament.

Raspunsul lui N. Trifon

Formula ziaristului iugoslav citata în articol e o metafora care pune în lumina o realitate sui generis, prezenta aromânilor într-o regiune traversata de frontiere care separa mai multe state-natiuni şi dificutatea cu care sunt confruntati aceia dintre ei care vor sa-si cultive împreuna « diferenta ». Fenomenul raspândirii aromânilor nu e nou si, în ultimele doua secole, aria prezentei lor nu a încetat să se extinda. El se explica prin mobilitatea acestora care, la rândul ei, decurge din profilul lor ocupational legat succesiv de cresterea extensiva a oilor, de artizanat, de transport şi de comert, cultivarea pamântului fiind traditional o ocupatie puţin raspândita la ei. « Scurtul comentariu » adaugat de D. Piceava constituie în schimb un adevarat program national întocmit dupa modelul românesc, macedonenii din antichitate jucând rolul dacilor în formarea asa-zisilor « macedoneni armâni ». Nu cred ca Dilema veche est locul potrivit şi nici acest început de secolul XXI nu este momentul cel mai fericit pentru a dezbate un asemenea subiect. Ma voi limita deci la câteva observatii provind «neadevarurile » care îmi sunt atribuite. Aromânii sunt atestati incepând cu sfârsitul secolului al X-lea în regiunea în care se gasesc pâna în zilele noastre comunele lor, regiune care corespunde nu numai Macedoniei dar şi Epirului şi Tesaliei istorice. Depre perioada care precede nu avem documente directe ci doar ipoteze mai mult sau mai puţin plauzibile. Un lucru este sigur, daca lasam speculatile fanteziste în materie de etnogeneza, nimic nu ne permite să afirmam ca aromânii, şi numai ei, erau descendentii macedonenilor şi numai a macedonenilor. Ceea ce este tot atât de sigur e ca în cele trei regiuni istorice citate, şi în fiecare dintre ele, aromânii erau un popor printre alte popoare, concentrat mai ales în zonele muntoase greu accesibile. Daca termenul « macedo-români » pentru a-i desemna pe armâni şi rrâmâni e un neologism folosit în perioada şcolilor românesti din Imperiul otoman în ultima treime a secolului al XIX-lea, acela de «makedonarmânjlji » pomenit de D. Piceava este şi el un exonim, nu mai puţin politic, însa mult mai recent, introdus dupa 1989 de unii « makedoni », adica aromâni din România. Trebuie oare să mai precizam ca, în Grecia, Republica Macedonia sau Albania, aromânii risca să întâmpine anumite dificultati prezentându-se ca macedoneni ?

Laisser une réponse