Jun 10 2019

Uni al Carabatacǔ/Naum Karabatak, Muluvishti, 1929-Bituli, 2019

Catégorie : HabariEditeur @ 10:10 am

Dzua di azã, (niinti di 90 di any) tu 09 di Cirãsharǔ a.1929, easti faptu amintãtorlu-a naima marilyei pricãnushteari a industriiljei di filmu,  premia capitalã-a Academiilyei Americheascã di filmu – “Oscar”  !!! UNI AL  CARABATACǓ  ! Nu, nu easti alatusi ! 

Uni al Carabatacǔ (Naum Karabatak) easti armãnlu cari a. 1966 u amintã premia capitalã a Academiilyei Americheascã  – “Oscar”  ti naima bunã fotografii ! Easti, cãtǔ shtiǔ mini, uniclu armãnǔ cari ari amintatã “Oscar”  !!! 

Fãptu easti hoara Muluvishti, ningã Bituli, di pãrintsã armãny. Nica di nyicǔ ahurhi s-u nveatsã zãnatea di fotograf. Prota di fratslji alui Trifun shi Filip. Trifun lu-avea atelyelu “FOTO TEHNICA”, atelyelu alãntui frati u purta numa alui- “FOTO FILIP”. ул.„Никола Тесла“

Ma ca cum shtea singurǔ sã spunã, zãnatea “u coapsi” la marli Milton al Manachia, armãnlu- pionirǔ tu chibnematografia ditǔ Balcanǔ. Fotograflu-a Uborlui Vãsilichescu a Cãrunãlyei Rumãneascã. Omlu cari, deadun cu frati su Yanachǐ al Manachia, lyi scoasi tu cadur Sultanlu Turtsescu Abdul Hamid a-II-lea, vãsilyeadzlyi ali Sãrbii shi-ali Gãrtsii, sh  tuti personalitãts di valoari istoricã ditǔ chirolu tu cari bãna, anamisa di ely sh multsã armãny cu-anami shi di-aradã.

Tinirǔ, adjamitǔ, vrea provocãrǐ shi aventuri. Nu para lu strãxea comunizmul. A. 1956 ilegal ãl tricu sinurlu shi fudzi tu Gãrtsii. Aclo “lu-ashtiptarã“ shi l-hipsirã tu lagher . Tu lagherlu Lavrion armasi aproapea unǔ anǔ.  Cãndu ãly si deadi posibilitati, a.1957 emigã Belghia. Sh aclo lucra ca fotograf-portretistu ti alti ma mãri firmi privati. Ma nu-l tsãnea loclu. U cãfta bana tãxitã.

A.1961 emigrã tu Americhii. Ma nu-adjumsi tu gãrdinã cu lilici. Ohaio (Ohio)- SUA, prota aflã apanghiu  la unã bãsearicã  protestantã. Prota lucra pi chiro limatatǔ tu ma multi locurǐ, deapoaia tu unã laboratorii ti amatorǐ cãti 3-4 sãhãts ãn dzuã. Cãfta ma bun lucru shi s-purta dit un cãsãbã tu altu.

Tihea lu-adusi, ca s-cãnoascã cu vãrã uvreǔ cari ly-adrã unã bunã reclamã tu unã revistã stãmãnalã-  “unǔ ivrupean di Yugoslavia, cu praxã di 30 di any retusheadzã caduri cu naima bunã calitati” ! Sh di-atumtsea practic, lucru ly-adjundzea di cãtã tutǔ. Lucra mash retushieari, dicara li apruchea negativili li retushia shi li turna nãpoi.

Ma dicara ly-si aurã  lucurlu monotonic, tricu tu altu studio, cama mari shi-aclo li lucra tuti tehnili fotografitsi, fotografiari, retushiari, copiari. Sinsinati (Cincinnati) – Ohayo(Ohio) armasi 18 di any. Nicuchirlu-a studiolui eara hãristusitǔ di lucurlu alui sh nu mash ca lu-alãsã singur s-lucreadzã ma ly-organizã shi unã expozitsii Colombos (Ohio). La atsea Expozitsii Uni al Carabatacǔ fu proclamatǔ ti naima bunǔ fotograf ti-atselǔ anǔ shi u-amintã premia capitalã-a statlui Ohayo (Ohio).

Fotorafia easti  artã, shtiintsã shi practicã di adrari  caduri cari armãnŭ ti unã etã cu nreghistrarea-a lunyinãlyei… – shtea s-dzãcã lali Uni cãndu eara pi chefi.

A.1966 amintã “Oscar” ti fotografii tu categoria “colectsii di portreti” !

Tu Americhii bãnã cu nicuchira alui shi  dolyi ficiorǐ pãnã la a.1980 cãndu s-turnã nãpoi, Bituli. 

Tu 1982 ãl-dishclyidi studiolu “FOTO UNI”  tu loclu iu eara studiolu-a fratisui Filip. Tu-atselǔ locǔ va-s hibã pãnã  la 1987 cãndu studiolu va-lǔ poartã tu casa alui, pi str. Branislav Nushich nr.10.  

Naima multu lucra portret. Lyi scutea tu cadurǔ tuts maturantsãly di la sculiili di mesi di Bituli. Li-adra  cãnãscutili tablourǐ ca amintiri ti chirolu di mãturari. 

Profesional lucrã pãnã la a.1991 cãndu inshi tu pensii.

Ma tsi lai pensii. Di-atumtsea lucra nica ma multu ! Nu-avea evenimentu  tsi-l organiza  armãnylyi, sh elǔ s-nu hibã aclo. 

Ãlŭ canãscui  cãndu ti prota oarã u organizãm Dzua Natsionalã a.1989, cãndu noi ãndoi di la Sutsata “Pitu Guli” di Scopia nã dusim Bituli shi deadun cu fratslyi anoshtsã di la sutsata “Fratslyi Manakia” nã dusim la mirmintsãly armãneshtsã. Nã-aplicãm la  la groapa al Dimitri Atanasescu shi la mirmintili al Apostol Margarit, u cãnt”Pãrinteasca Dimãndari” …

Aclo, cu noi, eara sh Uni al Caarabatac !

Om cu-arãslu pi gurã, dipriunã cu dor  shi cu vreari s-adjutã, livendu cu foto-aparatlu s-li reghistreadzã momentili cari nu vor agãrsheari. Sh ahtari l-tsãnŭ minti  eara totna. S-fãtsea nyicŭ, s-hibã nividzutŭ ma elŭ tuti s-li veadã shi tuti s-li ãnreghistreadzã.

Tu fototeca alui, lyi-ari tuts  armãnyli cari aǔ adratã tsiva ti  Armãnamea.

Eara la fundarea-a Sutsatãlyei armãneascã “Frats Manachia” di Bituli, era la fundarea-a Ligãlyei a Armãnylor dit Machidunii, era la prota yurtuseari-a Dzuãlyei Natsionalã a Armãnylor, eara la tuti serli armãneshtsã ….

Atsea tsi lipseashti ahorhgea s-actsenteadzã easti activitatea alui la  bãsearica armãneascã Sãm.Am. Constantin shi Elena. Fu membru-a Comitetlui bãsirichescu shi tu soni s-featsi shi permanentu membru di tinyii. Tu atsea tesi eara shi cãndu fu hirotonizatǔ protlu preftu armãnescu, Sashu al Yerandã, tu 05-li di Cirãsharǔ a.2003.

Dupu tuti tsi li tricu, ashtiptã s-veadã shi unã expozitsii di cadurli alui organizatã tu cãsãbãlu natal. Tu Casa di culturã Bituli, ãn cadrili-a manifestatsiilyei “Veara di Bituli” , tu Alunarǔ a. 2014 fu organizatã expozitsia “Fotoportreti” di Uni al Carabatacǔ. Ashi s-discumpãrarã sotslyi alui prfesionishtsã. Uni al Carabatacǔ, uniclu  Armãnǔ cari ari amintatã “OSCAR” hãrzeashti  ahorhgea tinyii di partea-a organizatsiilor armãneshtsã. Muri tu 04-li di Shcurtu a.2019, Bituli. Fu ngrupatǔ tu 07-li di Shcurtu la Mirmintsãly  Armãneshtsã. Arhiva alui, cu tuti caduri shi lucrili personali arma


Jun 09 2019

O curiozitate : Ion Frunză pseudonimul lui Victor Papacostea în timpul celui celui de al doilea război mondial

Catégorie : HabariEditeur @ 4:12 pm

Născut la Viziru (județul Brăila) dintr-o familie de intelectuali aromâni originari din Veria (Grecia), Victor Papacostea (1900-1962) a condus Institutul de Studii și Cercetări Balcanice (1938-1947) și a fondat revista Balcania (1938-1947).

Dreptul românilor asupra Basarabiei este titlul cărții apărută anul trecut în versiune română, germană și engleză la Muzeul Brăilei, Editura Istros, prefațată de Ioan Aurel Pop. Este vorba de un memoriu consecutiv ocupării Basarabiei în 1940 publicat inițial la București în germană (1941) și în engleză (1944). Cu ocazia acestei noi ediții aflăm că Victor Papacostea semna cu pseudonimul Ion Frunză. Basarabia nu făcea parte din domeniul său de cercetare.

Deputat de Caliacra (1932) și subsecretar de stat la Ministerul Educației Naționale (4.XI.1944 – 6.III.1945), ca membru al Partidului Național Liberal, este destituit de la Catedra de istoria popoarelor balcanice (1947) din motive politice. Deținut politic la Sighet și la Malmaison (1950-1958), fără mandat de arestare, nejudecat și necondamnat. Principalele sale contribuții privind aromânii figurează în cartea Civilizație românească și civilizație balcanică, ediție îngrijită de Cornelia Papacostea-Danielopolu, introducere de Nicolae-ȘerbanTanașoca, București, 1983, carte disponibila Biblioteca NC Batzaria.