Jun 17
Uni al Carabatacǔ/Naum Karabatak, uluvishti 1929-Bituli, 2019
UNI AL CARABATACǓ : dzua di azã, (niinti di 90 di any) tu 09 di Cirãsharǔ a.1929, easti faptu amintãtorlu-a naima marilyei pricãnushteari a industriiljei di filmu, premia capitalã-a Academiilyei Americheascã di filmu – “Oscar” !!!
Nu, nu easti alatusi !
Uni al Carabatacǔ (Naum Karabatak) easti armãnlu cari a. 1966 u amintã premia capitalã a Academiilyei Americheascã – “Oscar” ti naima bunã fotografii ! Easti, cãtǔ shtiǔ mini, uniclu armãnǔ cari ari amintatã “Oscar” !!!
Fãptu easti hoara Muluvishti, ningã Bituli, di pãrintsã armãny. Nica di nyicǔ ahurhi s-u nveatsã zãnatea di fotograf. Prota di fratslji alui Trifun shi Filip. Trifun lu-avea atelyelu “FOTO TEHNICA”, atelyelu alãntui frati u purta numa alui- “FOTO FILIP”. ул.„Никола Тесла“
Ma ca cum shtea singurǔ sã spunã, zãnatea “u coapsi” la marli Milton al Manachia, armãnlu- pionirǔ tu chibnematografia ditǔ Balcanǔ. Fotograflu-a Uborlui Vãsilichescu a Cãrunãlyei Rumãneascã. Omlu cari, deadun cu frati su Yanachǐ al Manachia, lyi scoasi tu cadur Sultanlu Turtsescu Abdul Hamid a-II-lea, vãsilyeadzlyi ali Sãrbii shi-ali Gãrtsii, sh tuti personalitãts di valoari istoricã ditǔ chirolu tu cari bãna, anamisa di ely sh multsã armãny cu-anami shi di-aradã.
Tinirǔ, adjamitǔ, vrea provocãrǐ shi aventuri. Nu para lu strãxea comunizmul. A. 1956 ilegal ãl tricu sinurlu shi fudzi tu Gãrtsii. Aclo “lu-ashtiptarã“ shi l-hipsirã tu lagher . Tu lagherlu Lavrion armasi aproapea unǔ anǔ. Cãndu ãly si deadi posibilitati, a.1957 emigã Belghia. Sh aclo lucra ca fotograf-portretistu ti alti ma mãri firmi privati. Ma nu-l tsãnea loclu. U cãfta bana tãxitã.
A.1961 emigrã tu Americhii. Ma nu-adjumsi tu gãrdinã cu lilici. Ohaio (Ohio)- SUA, prota aflã apanghiu la unã bãsearicã protestantã. Prota lucra pi chiro limatatǔ tu ma multi locurǐ, deapoaia tu unã laboratorii ti amatorǐ cãti 3-4 sãhãts ãn dzuã. Cãfta ma bun lucru shi s-purta dit un cãsãbã tu altu.
Tihea lu-adusi, ca s-cãnoascã cu vãrã uvreǔ cari ly-adrã unã bunã reclamã tu unã revistã stãmãnalã- “unǔ ivrupean di Yugoslavia, cu praxã di 30 di any retusheadzã caduri cu naima bunã calitati” ! Sh di-atumtsea practic, lucru ly-adjundzea di cãtã tutǔ. Lucra mash retushieari, dicara li apruchea negativili li retushia shi li turna nãpoi.
Ma dicara ly-si aurã lucurlu monotonic, tricu tu altu studio, cama mari shi-aclo li lucra tuti tehnili fotografitsi, fotografiari, retushiari, copiari. Sinsinati (Cincinnati) – Ohayo(Ohio) armasi 18 di any. Nicuchirlu-a studiolui eara hãristusitǔ di lucurlu alui sh nu mash ca lu-alãsã singur s-lucreadzã ma ly-organizã shi unã expozitsii Colombos (Ohio). La atsea Expozitsii Uni al Carabatacǔ fu proclamatǔ ti naima bunǔ fotograf ti-atselǔ anǔ shi u-amintã premia capitalã-a statlui Ohayo (Ohio).
Fotorafia easti artã, shtiintsã shi practicã di adrari caduri cari armãnŭ ti unã etã cu nreghistrarea-a lunyinãlyei… – shtea s-dzãcã lali Uni cãndu eara pi chefi.
A.1966 amintã “Oscar” ti fotografii tu categoria “colectsii di portreti” !
Tu Americhii bãnã cu nicuchira alui shi dolyi ficiorǐ pãnã la a.1980 cãndu s-turnã nãpoi, Bituli.
Tu 1982 ãl-dishclyidi studiolu “FOTO UNI” tu loclu iu eara studiolu-a fratisui Filip. Tu-atselǔ locǔ va-s hibã pãnã la 1987 cãndu studiolu va-lǔ poartã tu casa alui, pi str. Branislav Nushich nr.10.
Naima multu lucra portret. Lyi scutea tu cadurǔ tuts maturantsãly di la sculiili di mesi di Bituli. Li-adra cãnãscutili tablourǐ ca amintiri ti chirolu di mãturari.
Profesional lucrã pãnã la a.1991 cãndu inshi tu pensii.
Ma tsi lai pensii. Di-atumtsea lucra nica ma multu ! Nu-avea evenimentu tsi-l organiza armãnylyi, sh elǔ s-nu hibã aclo.
Ãlŭ canãscui cãndu ti prota oarã u organizãm Dzua Natsionalã a.1989, cãndu noi ãndoi di la Sutsata “Pitu Guli” di Scopia nã dusim Bituli shi deadun cu fratslyi anoshtsã di la sutsata “Fratslyi Manakia” nã dusim la mirmintsãly armãneshtsã. Nã-aplicãm la la groapa al Dimitri Atanasescu shi la mirmintili al Apostol Margarit, u cãnt”Pãrinteasca Dimãndari” …
Aclo, cu noi, eara sh Uni al Caarabatac !
Om cu-arãslu pi gurã, dipriunã cu dor shi cu vreari s-adjutã, livendu cu foto-aparatlu s-li reghistreadzã momentili cari nu vor agãrsheari. Sh ahtari l-tsãnŭ minti eara totna. S-fãtsea nyicŭ, s-hibã nividzutŭ ma elŭ tuti s-li veadã shi tuti s-li ãnreghistreadzã.
Tu fototeca alui, lyi-ari tuts armãnyli cari aǔ adratã tsiva ti Armãnamea.
Eara la fundarea-a Sutsatãlyei armãneascã “Frats Manachia” di Bituli, era la fundarea-a Ligãlyei a Armãnylor dit Machidunii, era la prota yurtuseari-a Dzuãlyei Natsionalã a Armãnylor, eara la tuti serli armãneshtsã ….
Atsea tsi lipseashti ahorhgea s-actsenteadzã easti activitatea alui la bãsearica armãneascã Sãm.Am. Constantin shi Elena. Fu membru-a Comitetlui bãsirichescu shi tu soni s-featsi shi permanentu membru di tinyii. Tu atsea tesi eara shi cãndu fu hirotonizatǔ protlu preftu armãnescu, Sashu al Yerandã, tu 05-li di Cirãsharǔ a.2003.
Dupu tuti tsi li tricu, ashtiptã s-veadã shi unã expozitsii di cadurli alui organizatã tu cãsãbãlu natal. Tu Casa di culturã Bituli, ãn cadrili-a manifestatsiilyei “Veara di Bituli” , tu Alunarǔ a. 2014 fu organizatã expozitsia “Fotoportreti” di Uni al Carabatacǔ. Ashi s-discumpãrarã sotslyi alui prfesionishtsã. Uni al Carabatacǔ, uniclu Armãnǔ cari ari amintatã “OSCAR” hãrzeashti ahorhgea tinyii di partea-a organizatsiilor armãneshtsã.
Muri tu 04-li di Shcurtu a.2019, Bituli. Fu ngrupatǔ tu 07-li di Shcurtu la Mirmintsãly Armãneshtsã. Arhiva alui, cu tuti caduri shi lucrili personali armasirã nclyisi tu casa alui di Bituli. Fciorlyi alui bãneadzã tu Americhii.
18 June 2019 à 1:43 am
De ce nu au aromanii si nici romanii drepturi la Macedonia (greceasca)? Prin aromani se intelege atat cei care se considera armani, ci si cei care se considera romani.
1. Cei care stiu “limba macedoneana”, adica dialectul bulgar vorbit in asa-zisa Macedonie de Nord stiu ca pe teritoriul acestei tari au trait in antichitate si iliri, si traci. Cu toate acestea diferitele dialecte “macedonene” sunt foarte asemanatoare intre ele si ele sunt asemanatoare cu toate dialectele bulgare. De aici rezulta ca este posibil ca aromanii sa fie greci antici deznationalizati (prin latinizare), iar romanii sa fie traci (geto-daci, moesieni etc.) sau iliri deznationalizati (tot prin latinizare) dar limbile romana si aromana sa fie foarte asemanatoare. Nu e obligatoriu ca aromanii si romanii sa aiba acelasi substrat etnic/lingvistic pentru ca cele 2 limbi sa fie foarte asemanatoare. Mai ales limba aromanilor care traiesc in Romania, supusa unei influente romanesti intense este foarte asemanatoare cu limba romana.
2. Macedonenii antici erau greci, fapt dovedit atat de cuvintele antic-macedonene din glosarul lui Hesychius, cat si de cele din inscriptia de la Pella, cat si de celelalte cuvinte de acest tip ajunse pana la noi (provenite din alte surse). Este vorba de un dialect grecesc.
“Argumentele” de tipul “Alexandru Macedon a enumerat macedonenii separat de greci intr-unul din discursurile lui” sau alte asemenea pseudo-argumente sunt nule. Orice moldovean din statul medieval Moldova ca si aproape orice moldovean din Republica Moldova va declara ca el nu e roman, ci etnic moldovean desi e evident ca romana si moldoveana sunt aceeasi limba.
Orice suedez/norvegian va spune ca el nu e danez desi e vorba de aceeasi limba care in trecut se numea “donsk tunga” sau “dansk tunga”. Orice galician va spune ca el nu e etnic portughez, dar nici etnic spaniol (doar cetatean spaniol). Orice croat va spune ca el nu e sarb.
Deci astfel de argumente cum ca macedonenii antici insisi declarau indirect ca nu sunt greci sau ca grecii antici insisi declarau ca macedonenii nu sunt greci sau ca romanii din Roma antica sau persanii sau nu-stiu-care-alt-popor-antic ii considerau pe greci ca fiind diferiti de macedoneni, sunt nule.
31 August 2020 à 9:10 am
easti ghini sã spunets, textul lu-ari scriatã ….