Nov 08

Vasilis Nitsiakos, „O Lele“, carti cu CD (Kira Mantsu)

Catégorie : HabariEditeur @ 2:08 pm


“Ditu sculio pãn‘n pãzari/ Limba a noastã nu‘ari vreari“

Alãnci tu Gãrtsii unã carti ti anami… Cartea easti pi 3 limbi: armãneashti, gârtseashti shi anglikeashti. Ashi s-dishcljidi cãtã lumea-ntreagã… Cultura nu sheadi tu unu cutaru!

Alãnci tu Gãrtsii unã carti ti anami… Cartea easti pi 3 limbi: armãneashti, gârtseashti shi anglikeashti. Ashi s-dishcljidi cãtã lumea-ntreagã… Cultura nu sheadi tu unu cutaru!

Ti prota oara, unã carti di poemati pi armãneashti, bãgati pi iho shi’ndoauã „pirmithuseri“anyrãpsiti pi gãrtseashti shi turnati pi armãneashti…
Cartea ari unã yraficã multu musheatã, uidusitã cu suflitlu a cartiljei…
Suflitu? Dealihea, suflitu easti aestã carti! Tu ea adilji unu suflitu, bati unã inimã… Shi bati pi unã limbã tsi s’dutsi cãtã scãpitatã, cãtã moarti…
Cumu s’pots sã’nyrãpseshtsã pi ahtari limbã, cãndu bãnashi tu limbi mãri, avuti, bãgati pi aradhã di suti, njilji di anji?  
Tsi ti pimdzi s’ti tornji la atseali zboarã tsi li avdzai ca cilimeanu, ama , cari, cu chirolu, li agãrshishi iuva iu nu mata minduiai cã va ti tornji shi s’li caftsã?
Aesti’ntribãri ãnji li bãgaiu daima, cãndu’nj frimtamu suflitlu s’bagu pi carti vãrã poemã pi armãneashti…
Aesti’ntribãri ãnj vinirã tu minti sh’cãndu loaiu tu mãnã cartea a prof. Vasilis Nitsiakos.
Nu easti stihiseari cã V. Nitsiakos easti anthropoloyu, ethnoloyu, ethnoyrafu, folcloristu… Elu shtii, dukeashti cãtu’ngreacã ti uminãtati s’putemu s’ascãpãmu di la chireari tuti axiili culturali tsi nã suntu alãsati di pãpãnji, di strãpãpãnji… Shi limba, ma multu di tuti alanti, easti unã soi di „memorii“ istoricã, colectivã, ti cathi populu, acã bãneadzã tu craturi muderni i tu pãdurli di Amazona icã Africa!
Adyivãsinda cartea alu Vasilis Nitsiakos ãnj vinirã tu minti zboarãli multu aplo/simpli, spusi di unu omu cari nu easti ni historianu, ni lingvistu:  
„Shi omlu cari zburashti yinyits di limbi, ari ananghi di limba di dadã cãndu sh’lu talji dzeadzitlu!“ (Jean-Paul Belmondo)
Tsi voru s’dzãcã aesti zboarã? Limba di dadã easti singura cari poati s’yitripseascã ponlu, dorlu, pliyuiarea!
Limba di dadã s’hibã unã soi di therapii, di yitripseari di lãngorli a chirolui, a xinitipseariljei tu cari agiumsi s’bãneadzã omlu mudernu?
Nu shtiu tsi apandasi va s’da altsã poets, ama , mini, ashi duchescu…
Mi’ntribaiu cã tse bãgã V.Nitsiakos numa a cartiljei ‘ „O Lele“. 
Shtimu cã zborlu “lele” nu easti mashi la Armãnji… putemu s’dzãtsemu cã easti balcanicu, cata cumu shi zborlu “haide”!
Nu shtiu tsi noimi ari “lele” tu alti limbi, ama, tu limba armãneascã, ari ma multi: di hãrseari (“O, lele, tsi mushuteatsã!”), ama shi di dureari (“lele, corba’nj”; “lele, mãrats ficiori”!). Aflaiu tu lexiconu shi noima di “lãngoari di moarti”!
Ãnj si pari cã tuti aesti noimi li’aflaiu tu cartea alu Vasilis Nitsiakos.
Cartea easti unu tributu, unã tinjii ti Limba Armãneascã, „tsi nu ari vreari“, „ti zboarãli angrupati“, ti locurli iu armasi sh’pãnã adzã… Oarfãnã, agãrshitã, pizuitã, luyursitã niaxi trã mari culturã… Bãnarea tu doauã limbi: „unã ti mãrilji shi unã ti njitslji“, „limba a sculiului“ shi atsea ti „arshini, stiymã“, limba cari „tu yisili a loru multi ori s’mintea una cu alantã“, atsea fuvirsita: „U dzãsi dhascalu. U dzãsi Dumnidzãlu. Nu zburãts. Aestã limbã. Limbã a draclui.”… Zboarã tsi frãngu inima, bagã cãtsutlu… Ti atsea poetlu scoati zghicu: “O lele, dado! O lele”…
Mi’ntribaiu multi ori: ti tsi’nyrãpsescu poets armãnji pi armãneashti, cãndu ahãtu efcula potu sh’lu spunã suflitlu tu limba tu cari bãneadzã dzuuã di dzuuã, atsea a cratlui? 
Poematli a loru dau apandasi la aestã’ntribari… Poetlu armãnu ditu Arbinishii, Spiru Fuchi, dzãtsea multu msheatu: “Ta s’anyiedzu di moarti/ Zboarãli vãtãmati.“
I, cumu dzãtsi poetlu Yioryi Vrana: poetslji armãnji suntu “avigljitori di zboarã”!

Cã tse anyrãpseashti Vasilis Nitsiakos pi armãneashti? Shi apandisea easti tu poemati… Ti atsea cã: “Nu n’alasã / icoanili/ s’fudzimu di aoa”; cã: “dispuljiats/ mplinji di agudituri/ pãpãnji nicunuscuts /paradhã trecu tu noptsãli a meali“, cã “tu mintea a mea s’dishteaptã/ tutili angrupati zboari“ .
Cartea easti shi unu tributu a pãrintsãloru, a pãpãnjiloru: “cãntarea ali dadã”; “zboarili dultsi ali mai”…
Shi, nu dipu tu soni, cartea easti tributu a hoariloru, a locuriloru armãneshtsã ti cari Vasilis Nitsiakos anyrãpseashti poemati ti miraki: “Eynatia” (“Calea mari”, cumu u numãsescu Armãnjilji), “Yramustea”, “Deniscu”, “Bãiasa”, “Pirivoli”, “Sãmãrina”, “Caradere” .
Eynatia easti thema la multsã poets armãnji, ama Vasilis Nitsiakos aflã unã metaforã tsi easti dipu ahoryea: Eynatia “atsea tsi si sãrmã /ca cum sh’pãpãnjilji a mei.“
Lumea poeticã alu Vasilis Nitsiakos easti unã lumi ca dupu apocalipsã:
hoari asparti, cãljiuri asparti, oclji aspãreats, ghideri, arãspãndiri, xinitii, chireari, arcari, agudeari, pliyuiari …
Poema “Arãspãndirea” easti drama a omlui, ama shi a Armãnamiljei: 
“Vedu oaminji diparti/ vedu sh’hoarili asparti/ xinitii vedu adunati /  
unã pi alantã spindzurati/ Vedu veclji cãljiuri asparti/ vedu sh’oclji aspãreati/ ghideri cumu cupii adunati/ mirãchi ca dushmanji avinati/ Arãspãndirea a oaminjiloru mi doari/ ma cama multu a suflitlui mi aspari /arãspãndirea a suflitlui mi aspari.”
Tu aestã lumi, unã njicãdzã lunjinã s’pari cã videmu: Vrearea! Ama, shi ea easti “tuchitã” shi “nicatã tu amari”, foclu di vreari easti “focu fãrã fumu”, vruta easti ashtiptatã …

Shcurtili prozi/pirmithuseri anyrãpsiti pi gãrtseashti shi turnati pi armãneashti di Fanis Dasoulas suntu adutseri’aminti, cadri ditu idyia lumi cata cumu tu poemati, ama zuyrãpsiti cu tehnea a anthropoloylui, a ethnoloylui cari veadi altã soi seamnili tsi nã li spuni lumea, omlu: “Tritseari”,”Trenlu”, “ Chiragilu”, “Calea”.
Fanis Dasoulas dzãtsi: “Turnarea a unãi limbi tu armãneshti easti unã alumtari greauã”. Ashi easti shi lucurlu fu faptu tinjisitu. (Ti sistima ti anyrãpseari pi armãneashti – nu intrãmu tu muabeti. Easti lucru cari prindi s’lu andreagã mashi Armãnjilji ditu Gãrtsii!) 

Cartea ari tu soni unu CD: 10 poemati suntu cãntati. Iholu easti adratu di:
Sulis Liacos (8 cãntitsi) shi Makis Seviloglu (2 cãntitsi).
Cãntã: Sulis Liakos, Makis Seviloglu, Maria Dhafca, Nikos Ziogalas shi gruplu di muljeri «Pliadhes».
Dau numa a cãntitsloru ti atsea cã spuni multu: “Arina”, “Yinã”, “Arãspãndirea”, “Foclu di vreari”, “Truplu shi suflitlu”, “A furiloru”, “Chiriari”, “Pliyuitu”, “Nu amu zboari”…
Cari ascultã aesti cãntitsi greu va s’poatã s’li agãrsheascã… Intrã tu mãduuã, ahãnda, nu mata tsã da isihii, asunã tu ureaclji shi furã somnulu… Armãnji “pliyuitu”! Ashi dukiiu mini. Greu putuiu sã’nj dãnãsescu lãcãrnjili…Nu bãnaiu di multu ahtari dukeari/minari a suflitlui! 
Anyrãpseamu pi Facebook: “„Hiarbi sãndza, ardi vrearea“! – tsi metaforã! Plãngu, miryiuloiu? Vrearea ! Cari vreari? Di vrutã, di dadã, di frati, di limbã, di isturii? Di tuti! Cathiunu va s’akicãseascã poematli alu Vasilis Nitsiakos cumu va s’va! Suntu dishcljisi! Mashi suflitlu a poetlui shtii! Professore, haristo!“

Iholu andrupashti poematli shi avdzãmu ca plãngu di trayedii… Iho armãnescu, bizantinu, rap, mudernu – tuti deadunu adrarã aestã thamã culturalã muzicalã!
Cãftats’u cartea, ascultats poematli shi va s’bãnats ca unã soi di dishtiptari dupu unu somnu greu… Shi va s’duchits cã Nãdia/Elpidha/Sperantsa nu moari canãoarã!

Tu soni, poema trã Limbã, “CHIREARI”:
„Di cu njicu minduiamu
tuti atseali tsi videamu
tuti atseali tsi videmau
shi ciudii mi fãtseamu

Dit‘ sculio pãn’la pãzari
limba a noastã nu ari vreari
limba a noastã nu ari vreari
di nj’alasã unã hãbari

Mãrilji, mãrilji s-apãrearã
di ali dada’nj cãntari
shi zboarili dultsi ali mai
li dzãsirã mãyi, lãi mãyi

Dzãsirã cã iara slabi
cã iara piriculoasi
shi sh’ngruparã laili cu anji
tu minti’nj zboarili a meali

Ma tu mintea a mea s-dishteaptã
tutili angrupati zboari
cãntitsli shi botsili
s’flitureadzã pi yilii
tuta bana a mea mãratã.”

ISBN: 8 715777 004053; Kyklos Records; Ed.Taxideftis: www.taxideftis.gr;
mail: info@taxideftis.gr; Tel.0030-2103638616)


Laisser une réponse