Dec 29

Protlu Forum ti Problemi di Minoritati

Catégorie : Habari/Newsadmin @ 11:34 am

Sumu apanghiulu UNO ( United Nations Organization ), tu 15-li shi 16-li di Andreu 2008, s-dizvârti Geneva / Helvetie, protlu Forum ti Problemi di Minoritati ( United Nations Forum on Minority Issues ) cu thema „Minoritãts sh Ndreptulu la Educatsiuni/Praxi“( „Minorities and the Right to Education“ ). La aestu Forum, iu loarâ parti expertsâ tu problemi di minoritati di iutsido, ditu tutu laolu, ditu Evropa, America, Africa, Australia, Asia, cumu sh reprezentantsâ ditu multi minoritãts, Armânamea fu reprezentatâ di unâ parei di trei inshi : Prezidentulu CA Yiani Mantsu, Vitseprezidentulu CA Steryiu Samara sh Grâmâticlu Gheneralu Niculaki Caracota. Dãmu ma-nghiosu zborlu tsânutu di Niculaki Caracota cumu sh interventsiunea oralâ alu Yiani Mantsu, orighinallu shi apridutsearea pi armâneashti.

Zboru N. Caracota
Madame la Présidente, Mesdames et Messieurs,
Merci de m’avoir donné la parole. Je vous parle au nom du Conseil des Armans (Macedonarmans), qui représente un peuple des plus anciens, toujours vivant dans les Balkans, en Albanie, Gréce, Fyrom, Bulgarie, Roumanie, Serbie.
Ce peuple qui parle sa langue, l’arman (macedonarman) est bilingue depuis toujours, à côté des Grecs à l’époque d’Alexandre le Grand, à côté des Romans à l’époque de l’Empire Romain et Byzantin, à côté des Turcs à l’époque de l’Empire Ottoman, à côté de tous les peuples qui sont devenus des nations à partir de 19 siècle. Par ce type de bilinguisme nous avons préservé nos valeurs et en même temps nous avons montré le respect et l’amour pour ceux à côté desquels nous vivons.
Cela veut dire que nous sommes depuis toujours un peuple européen, peut être le premier comme devrait l’être tout peuple dans une vrai Europe unie. Aujourd’hui quand l’Europe se rend compte de sa diversité et de son importance que cela l’a dans son enrichissement, nous sommes en péril de disparaître, parce que les peuples à côté desquels nous vivons ont peur de reconnaître notre identité et notre culture. Ils ont peur de ne pas paraître plus petits face à d’autres peuples dont la grandeur n’est pas mise en cause.
Par conséquent nous n’avons aucun droit et nous n’existons pas en Roumanie, en Grèce, en Albanie et dans les autres Etats où nous vivons.
Néanmoins nous pensons qu’il n’y a pas des grands et des petits peuples.
Nous devons avoir pourtant le même statut : peuple européen qui devrait être au moins bilingue.
Tout d’abord je vous rassure que nous sommes porteurs des valeurs universelles que nous voulons transmettre à nos descendants, au moins dans deux langues comme nous l’avons fait par le passé, tout simplement parce que nous considérons que le mot « européen » va de soi avec le mot « bilinguisme ». C’est pour cette raison que nous tenons à rester au moins bilingues comme tout Européen devrait l’être.
Voila pourquoi je dis à tous ceux à côté desquels nous vivons : « N’ayez pas peur, reconnaissez nous et aidez nous à préserver notre langue et notre culture, car ce sont une source incontestable de richesse et de bonheur pour tous les peuples, le nôtre comme le vôtre. Nous sommes le meilleur liant de tous les peuples des Balkans, où la paix et l’amour doit nous rassembler tous ».
Nous espérons que la Recommandation que vous préparé concernant le droit de tous les peuples à l’éducation dans sa propre langue maternelle ainsi que la Recommandation 1333/1997 du Conseil de l’Europe, qui nous a reconnu une fois de plus et qui demande aux Etats où nous vivons de nous aider à préserver notre langue et notre identité, aideront les Armans (Macedonarmans) rester en vie avec leur langue et leur culture comme ils ont vécu depuis toujours.

Je vous remercie beaucoup pour m’avoir écouté.

Tinjisitâ Doamnâ Prezidentâ, Tinjnisiti Doamni, Tinjisits Domnji,

Haristo ti tinjia tsi nj-u featsitu s’potu s’aspunu sh mini unu zboru.

Vâ zburãscu tu numa a Consillui Armânjiloru icâ Makedonarmânjiloru, cari easti unu populu evropeanu, di-atseali ma vecljili, cari ninga bâneadzâ tu Balkanu : tu Arbinishie, Gârtsie, Ripublica Makidunia (FYROM), Vâryârie, Rumânie, Sârghie.
Aestu populu, cari ari limba lui, limba armânâ icâ makedonarmânâ, iasti bilingvu di totna, anamisa di grets, tu kirolu alu Alexandru, anamisa di romanji, tu kirolu a amirâriljei romanâ sh bizantinâ, anamisa di turtsâ, tu kirolu a amirâriljei otomanâ, anamisa di tuti populili cu cari adrarâ craturi natsionali, ahurhindalui di la eta 19. Bilingvismul iasti trâ noi unâ soie di banâ cari n’ agiutâ s’tsânemu axiili tsi li avemu di totna shi, pi’altâ parti easti semnu di tinjia tsi u avemu ti atselji di altâ arâzgâ cu cari bânãmu deadunu.
Aesta va s’dzâcâ câ noi himu di totna unu populu evropeanu, vahi protlu populu evropeanu cari ari axiili tsi li caftâ Europa unitâ di adzâ.
Ama, adzâ, cându Evropa ahurheashti s’pricânoascâ diversitatea/diafuraua anamisa di populi sh bagâ mari simasii ti arhundeatsa a ljei culturalâ, noi, Armânjlji, himu tu piricljiu s’kiremu, ti furnjia câ populili anamisa di cari bânãmu au frixi s’nâ pricânoascâ identitetlu sh cultura a noastâ. Au frixi s’nâ pricânoascâ ti furnjia s’nu parâ ma njits andicra di alti populi ma mãri.
Ia ti tsi noi nu avemu nitsi unu andreptu, nu existãmu, nu himu luyursits ca populu ahoryia tu Rumânie, Gârtsie, Arbinishie sh alanti craturi iu bânãmu.
Ama noi minduimu câ tu Europa nu ari “populi mãri” sh “populi njits”. Noi himu sh’ prindi s’himu cu idyiulu statutu, ca populu evropeanu cari esti nai ptsânu bilingvu.
Niniti di tuti, voi s’vâ spunu câ noi avemu dhoarâ/axii universali cari vremu s’li tritsemu la fumeljili a noasti, nai ptsânu tu dauâ limbi, ashi cumu u fâtsemu di totna : tu limba di dadâ sh’tu limba a popului anamisa di cari bânãmu.
Trâ noi, s-hii “evropeanu” ari noima sh’di bilingvismu.
Tr’aestâ, lâ dzâtsemu atsiloru anamisa di cari bânãmu: “Nu avets frixi, pricânushtets’nâ sh agiutats’nâ s’nâ vigljemu identitetlu sh cultura a noastâ, cari suntu unu izvuru incontestabilu di arhundeatsâ sh harauâ ti tuti populili, ti a nostu cumu sh’ti a voasti. Noi himu ligâtura/liantul nai ma bunu andicra di tuti populili ditu Balkanu, iu isihia sh vrearea prindi s’n’adunâ tuts deadunu tu aestâ parti ditu Europa iu bânãmu di daima”. Avemu nâdia câ Dimândarea/Ricomandarea cari s’andreadzi tora, aoa, sh cari siyurâpseashti andreptul tsi lu ari cathi populu la praxi tu limba di dadâ, cumu sh Ricomandarea 1333 a Consillui ali Evropâ di la 1997, cari nâ pricânâscu ca populu ahoryea, s-lâ caftâ la tuti populili anamisa di cari bânãmu s’n’agiutâ la vigljearea a identitetlui a nostu, s’agiutâ Armânjilji, icâ Makedonarmânjilji, s’armânâ tu banâ cu limba a lor, ashi cumu bânarâ di totna.
Vâ hâristusescu ti ascultari.

Zboru/Interventsiuni Yiani Mantsu

Mrs. Chairperson, thank you very much for giving me the opportunity to point out some issues

I would first like to point out some issues regarding the use of the term „minority“. When we talk about „minorities“ it is necessary to make a difference between minorities :
– firstly, there are minorities with a kin – state, minorities which are supported and encouraged by these states they live in;
– secondly, there are minorities which never established their own state, an example is the Macedonarman people in Balkan countries, one of the oldest people in Europe with deepest roots in Antique Macedonia. This ethnic people feel themselves discriminated, for example in Greece, when they are considered a minority, they are actually autochthonous there. The Macedonarman people have their own language and culture, but have no access to education in their own language – nowhere – neither in Grece, nor in Albania, nor in FYROM* (R. Of Macedonia), nor in Bulgaria, nor in Romania.

Therefore, I would suggest for the Draft Recommendation to point out clearly the term autochthonous people and especially, people without an own state.
I would also suggest for the Draft Recommendation, to accurately define the term “dialect – language”. There are states which do not support national minorities or do not even recognize ethnic groups as minorities, considering that these minorities speak a dialect of the majority language and could not be therefore considered a minority. An example in this direction is Romania, where the macedonarman people constitutes an immigrant minority. Their language is though related to the Romanian Language, also a Romance Language, but the Arman (Macedonarman) people is distinct from the Romanian people.
The Council of Macedonarmans, established by many Arman communities from Balkan countries and registered as a legal entity with the Department of Justice in Tirana, Albania, is particularly preoccupied by gaining recognition for the Armâns, in each Balkan country, where they have been living organized in communities since time immemorial, as a distinct, autochthonous, and regional people, who speak their own millenary language dating back to the ancient Macedonia. Considering the critical situation of the Armâns (Macedonarmâns) in all above – mentioned Balkan countries and the silence of the institutions from these countries regarding the acces of this people to the education in their own language, we will greatly appreciate an expertise made by the Independent Expert on Minority Issues and find practical and judicial solutions for that.

Thanks for your attention !

* la UNO ashi easti R. Makidunia cânâscutâ, cu numa FYROM

Tinjisitâ Prezidentâ,

Haristo câ-nj si deadi furnjia sâ spunu-ndauâ zboarâ.
Prota sh-prota voiu s-dzâcu-ndauâ lucri ti zborlu “minoritati”.
Cându zburâmu ti “minoritãts” prindi s-fâtsemu dheafurauâ anamisa di:
– minoritãtsli cari au dinâpoi unu cratu natsiunalu shi suntu andrupâti, agiutati di elu;
– minoritãts cari nu thimiljiusirâ canâoarâ tu isturie cratlu-a loru shi unu ahtari populu suntu Armânjilji/Makedonarmânjilji cari bâneadzã tu vâsiliili ditu Balcanu – unu di nai ma vecljili milets cu ahândoasi arâdâtsinji tu Makidunia Anticâ.

Tu ahtari catandisi suntu Armânjilji ditu Gârtsie cari s-dukescu discriminats cându suntu luyursits “minoritati” ti furnjia câ elji suntu aclo autohtonji/bânâtori di daima. Populu Armânu/Makedonarmân ari limba shi cultura a lui, ama tu canâ ditu vâsilili iu bâneadzâ (Gârtsia, Arbinishia, Rip. Makidunia – FYROM, Vâryâria, România ) nu au actsesu la-nvitsâmintu/ educatsiuni tu limba a loru.
Tr-atsea facu pripunirea ca tu DRAFT RECOMMANDATION sâ s-facâ unâ ma bunâ limbidzari a zborlui/termenlui di minoritati ti unu populu autohton icâ ti unu populu tsi nu ari unu cratu a lui.
Tutu ti DRAFT RECOMMANDATION voiu s-facu pripunirea ti unâ ma bunâ limbidzari a zborlui “dialectu-limbâ”. Ari craturi cari nu-ndrupâscu shi nitsi nu pricânoscu grupurli etnitsi ca minoritãts ti furnjia câ taha eali zburãscu unu dialectu di la limba magioritarâ shi-ashi nu poati s-hibâ pricânâscuti ca “minoritati”. Unâ paradiymâ ti-aestâ catandisi easti Rumânia, iu Armãnjlji /Makedonarmânjilji suntu unâ minoritati „imigrantâ“/vinitâ. Limba Armâneascã undzeashti cu Rumâna, câ dauli au arâzgâ latinâ, ama populu armânu/makedonarmânu easti unu populu ahoryea di-atselu ditu Rumânia. Cunsillu Armânjiloru/Makedonarmânjiloru, thimiljiusitu di ma multi sutsati ditu vâsiliili balcanitsi shi pricânâscutu la giudico ca organismu legalu la Dopartamentulu di Giustitsii di Tirana, Arbinishii, ari ca protu scupo pricânushtearea Armânjiloru ca populu ahoryea tu tuti vâsiliili ditu Balcanu, iu bâneadzã ditu eta etiloru shi iu – shi zburãscu shi-adzâ limba loru di njilji di anji, cari sh-ari zârtsinjili tu Makidunia veaclji/anticâ.
Luyursinda greaua catandisi tu cari s-aflâ Armânjlji/Makedonarmâjilji tu tuti vâsiliili ditu Balcanu, spusi ma-ndzeanâ, shi tâtsearea a kivernisiloru /guverniloru, a institutsiunjiloru ditu aesti craturi tu tsi mutreashti actseslu la educatsiuni/anvitsâmintu tu limba a loru, va nâ hârsimu sâ s-facâ unâ Mutreari/Expertidzâ di partea a “Independent Expert on Minority Issues” (Expertu independentu trâ Problemlu a Minoritãtsloru) cari s-aflâ cãljiurli practitsi shi giuriditsi trâ ishearea ditu aestâ catandisi tu cari s-aflâ adzâ Armânjilji/Makedonarmânjilji. Haristo ti-ascultari!

Consillu Armânjlor / Biroulu Executiv
Prezidentu CA – Yiani Mantsu / Frankfurt, tu 29-li di Andreu 2008

15-16 di Andreu 2008 – Geneva, Helvetie

Laisser une réponse