Oct 18

“Noi (Armânjlii n.a n.) nu himů macedoneni, noi him vlahi!”

Catégorie : HabariEditeur @ 1:43 pm

Apandisi ti Minduearea trifonistâ (al Tacu Piceava, 13 brumar 13 h 08)

“Noi (Armânjlii n.a n.) nu himů macedoneni, noi him vlahi!” : nu shtiu di yu u ascuseshi aestâ, nu am dzâsâ ahtari zbor canâ oarâ tu bana mea.

Eljli îshi dzâcu câ suntu armânji icâ rrâmâni.  

Ti alantsâ eljli suntu vlahi (ti gretsi, slavi, etc.), macedoneni (ti români) shi tsintsari (ti sârghi).

Fandâziili ti antichitati shi securishti ditu kirolu a comunismului nu potu sâ alâxeascâ aestâ videare !

Nicolas Trifon

18 brumar 14 h 17

 

[Nu am spus niciodată : « Armâni nu sunt macedoneni ci vlahi ». Nu ştiu de unde ai scos aşa ceva.

Am spus : « Ei îşi zic, deci sunt, armâni sau rrâmâni. Pentru ceilalţi, în schimb, armânii sunt vlahi (pentru slavi, greci…) sau macedoneni (pentru români) sau ţinţari (pentru sârbi) ».

Fanteziile despre antichitate şi comuniştii din perioada comunistă nu au cum să schimbe aceste evidenţe.]

 

MINDUEARI TRIFONISTÂ

Motto: Ligâtura noastî cu Alexandru easti di cătî mama lui Olimpia. Noi nu him macedoneni, noi him vlahi ! N. Biki

Aestâ pseftâ teorii, cumů câ: “Noi (Armânjilji n.a n.) nu himů macedoneni, noi him vlahi!” nu easti di tora, ashi cumů u spunů “Trifonishtsâlji”, mea di multu kiro. Idyea theorii u ndrupa shi securishtsâlji ditů kirolu a comunismolui shi u ndrupăscu sh-tora pritů codzlji a lorů di tâpoarâ. Pritů aestâ theorii lâ si fatsi kefea a Vâryarlorů, a Arbineshlor, a Gretslorů shi sigura, a Românjilorů natsionalishtsâ.
Nji-aduců aminti câ atumtsea anda earamů tinirů shi giucamů fotbal Călărashi, unů profesor armânů di istorii nji-aspusi idyea teorii. Noi nu himů macedoneni. Easti unâ pârnoanji, cata cumů eara shi atsea di Tsântsar. Gjini ma, lji-dzâtseamů mini a profesorlui di isturii cu mindueari securistâ: anda nu gioců gjini, spectatorlji mucanji nji-dzâcu: Ce faci măi tsântsare?, iara atumtsea anda dau câti vârâ golů nji-dzâcu: Bravo măi, makidoane. Iavea câ tu kirolu di tora, di libertati a expresiiljei, trifonishtsâlji yinů sh-nâ dzâců câ noi, Armânjilji, nu nâ trâdzemů ditů Makiduneanji, câtse populu makiduneanu nu fu tu banâ vârâoarâ!? Iara trifonishtsâlji ditů Rep. Makidunia, cata cumů Dina Cuvata, nâ spunů câ easti unâ utopii sâ zburâmů di Makidunii shi di Makiduneanji !?

Armânjilji, clirunomlji a Makiduneanjilorů, nu vinirâ di iuva, ti furnjia câ elji, aclo, tu Makidunii, s-amintarâ ca populů.

Tu tsi muntreashti “zborlu (limba) a nostu si scriearea s-uduseasti cu româneasca sh-ti atea dzăc ghini că avem râdâtzinji cu ei!“
Zborlu, limba va dzâcâ a Românjilorů, s-uidiseashti cu atsea a noastâ, limba armâneascâ, nu câ avem zârtsinji cu elji, mea ti furnjia câ a lorů, a Getslorů shi a Datslorů, limba lâ fu datâ di askirladzlji, suldatsli ali Legiunea a V Macedonica. Cari suldats ali LVM u zbura nu limba romanâ, mea limba protarmânâ, atsea tsi u zbura populu makidunescu tsi bâna tu Makidunii shi tu câsâbălu Filippi.
Tora di oarâ, ahâtů!

S-hits sânâtoshi bre, aharishtsâ,
Cu minduearea-a voastâ “trifonistâ”,
Câ Makiduneanjilji sh-soia a lorů,
Va s-bâneadzâ pân tu-eta-a etilorů!

Tacu Piceava,

13 brumar 13 h 08

Une réponse à ““Noi (Armânjlii n.a n.) nu himů macedoneni, noi him vlahi!””

  1. Albanofil a dit :

    Limba macedoneana antica este un dialect grec. Exista 2 surse principale: dictionarul/glosarul lui Hesychius si tabla din Pella, capitala Macedoniei antice. Ambele surse contin cuvinte cu corespondente foarte similare in greaca veche.
    Citez din wikipedia:
    “From the few idiomatic words that survive, only a little can be said about special features of the language.[citation needed] A notable sound-law is that the Proto-Indo-European voiced aspirates (/bʰ, dʰ, gʰ/) sometimes appear as voiced stops /b, d, g/, (written β, δ, γ), whereas they are generally unvoiced as /pʰ, tʰ, kʰ/ (φ, θ, χ) elsewhere in Greek, barring a few exceptions.[21]”
    In germana de jos se zice loPen, in germana de sus (literara) se zice lauFen (a fugi) (ph din greaca veche se pronunta f in neogreaca)
    alt exemplu: riek in germana de jos, reich in germana standard (bogat) (kh/ch din paleogreaca se pronunta h gutural in greaca noua)

    https://en.wikipedia.org/wiki/High_German_consonant_shift

    Asta nu inseamna ca germana de jos (Low German) e alta limba decat germana de sus/standard/literara (High German).
    In plus dictionarul lui Hesychius are multe erori. De exemplu cuvantul trac deva/dava (oras, cetate) apare ca leva.

Laisser une réponse