Jul 03

Minduita alu Goran Pushuticlu ti numa Consiliului armans/vlachs

Catégorie : HabariEditeur @ 5:51 pm

Pi frandza di internet TRA ARMANAMI alanci una habari di la Cunsilu-a Armanjlor. Habarea pi treili limbi, rumaneasca, angleasca shi frantseasca u ufiliseashti numa Consiliu (Council) armans/vlachs, anda easti zborlu ti Cunsilu, shi arman/vlach, anda easti zborlu ti Armanjlji.

Candu, shi cum vini pana la aesta alaxeari, shtiindalui ca, Cunsil u ufilisea numa makedonarmans/macedonarmans? 

Easti nauua numaseari definitiva?

Catse pi frandza-a sutsataljei sta nica numa makedonarmans/macedonarmans? 

Nu pistipseashti cumandusearea shi sicritariatlu ca prindi s-tinjiseasca armanamea cu niscanti limbidzari shi giueapisiri?

Ninti di putsan chiro la Sutsata Culturala Armaneasca fu una andamaseari la cari partitsipara activishtsalji shi cumandarlji dit diaspora ivrupeasca armaneasca, tsi fac parti shi dit Cunsilu. Nivelu di muabeti fu ca tu imisia TV Bravo, ai stil!, iu tu psefta filmari s-videa ca tinjisitlu Alixandru Gica eara nivirsit/nirvosu ca zori li tsanea farnurli shi u cumandusea muabetea. Tuts zbura ivrupeashti, ca pi mutata shi tu idghea oara shi nu s-angaldasea ghini ashi ca agonjea danasii cu mutrearea-a materialui video. “Acatsai” ama, s-avdu, ca poeta Kira Mantsu featsi una soi di mea culpa, dzasi ca “fu alatusea-a mea shi nji-u asum”. Nu pot sa spun di tamam, ma d-na Mantsu anji si pari ca zbura tsiva ligat di numa, shi s-parea naima nirvoasa, ca alji si afla una soi di cabatlachi tu-aestu sensu, sh-ma multu di partea-a d-lui N. Trifon. Canascutlu avtor sa shtii ca fu daima contra-a numaljei di makedonarman shi tuti alanti varianti, shi li catugursi public aesti idei.

Nu easti multu, pistipsescu, s-caftam s-na si aduca una limbidzari di partea a tsilor “mintits” tu aesti lucri shi luari di pozitsii. Easti nai ma ghini cumunicarea shi dibatlu s-hiba faptu aoa pi grupuri, ica prit cumunicati bagati pi frandzali a Cunsilu shi Tra Armanami, nu pirsunal, nu pi facebook, nu shi-au noima.

Cu tinjii, Goran Pushuticlu (Forum Armânami, 3.07.2019)

Une réponse à “Minduita alu Goran Pushuticlu ti numa Consiliului armans/vlachs”

  1. Albanofil a dit :

    2 chestiuni de lingvistica si istorie in acelasi timp.
    Cum se face ca numele armanesc al orasului grecesc Salonic (Saruna) e mostenit direct din latina, din forma latina populara Salona iar toponimele antice (latine sau pre-latine/tracice) din Dobrogea in limba romana nu sunt mostenite, ci imprumutate din bulgara.
    “Durostorum” ar fi trebuit sa devina “Durustor” (“o” neaccentuat se transforma in “u”, ca in “a cumineca” din “communicare”), in niciun caz Darstor sau Dristor care sunt preluate din medio-bulgara.
    Vicus Petra (Satul Piatra sau al Pietrei) se numeste Camena, cuvant bulgar (=pietroasa).
    Adica aromanii care ar fi venit de la nord de linia lui Jirecek si nu sunt autohtoni in Macedonia au mostenit toponimul din latina, dar romanii asa-zis autohtoni din Dobrogea au imprumutat toponimele de la slavi/bulgari.
    Oricum aromanii sunt mentionati prima data in zona Muntilor Pind si Tesalia, nu in Macedonia (a carei capitala este Salonicul).
    Daca plecam de la premisa ca aromanii nu sunt veniti de la nord de linia lui Jirecek (adica din zona romanizata a Peninsulei Balcanice), ci sunt autohtoni cel putin intr-o parte din sudul ei, atunci se poate presupune ca patria lor primitiva este Macedonia. De aici s-au mutat in Pind si Tesalia si si-au uitat toponimele romanice de bastina ale fostelor lor localitati din Macedonia. A fost pastrat doar “Saruna”, datorita importantei acestui oras si a calatoriilor de afaceri, etc. pe care au continuat sa le faca aromanii din noile lor “patrii”, Pindul si Tesalia, la Salonic. In fosta lor patrie primitiva s-au mutat alte popoare (grecii si slavii) care au schimbat (tradus sau inlocuit) numele originare/aromanesti ale localitatilor cu nume din propriile lor limbi. Mult mai tarziu o parte din aromani au revenit in Macedonia.
    Lasam la o parte faptul ca macedonenii antici erau greci, asa cum o demonstreaza limba lor (si nu numai ea) si ca aromanii, ca urmasi ai macedonenilor antici latinizati (daca ei chiar asta sunt si nu sunt veniti de la nordul Dunarii) sunt greci antici romanizati.
    Acum despre faptul ca in aromana exista mult mai putine cuvinte “de substrat” (gen barza, viezure) decat in aromana, desi tuturor cuvintelor de acest tip le corespund cuvinte asemanatoare in albaneza. “Lingvistii” romani vin cu teoria ca aromanii si-ar fi re-improspatat cuvintele de substrat (paleo-albaneze) cand au intrat din nou in contact cu albanezii, adica dupa ce s-au despartit de “daco-romani” si au migrat catre sud, au trecut la sudul liniei lui Jirecek, in teritoriile albaneze. Ca exemplu se da “cheafa” (din albanezul qafë) care in aromana inseamna gat (spre deosebire de cuvantul romanesc “ceafa” care e luat din paleo-albaneza).
    Un exemplu nu e insa suficient. Celelate cuvinte “de substrat” din romana care lipsesc din aromana, toate se pot explica prin forme imprumutate dintr-un stadiu mai recent al albanezei, pe modelul “ceafa-cheafa”?
    De asemenea asa-zisa limba “macedoneana” (slava) care este un dialect bulgar. “Macedonenii” au ca popoare de substrat ilirii, tracii, “macedonenii antici” (grecii), peonii (despre care unii spun ca nu ar fi fost nici iliri, nici traci). Dialectele acestei “limbi” sunt foarte asemanatoare intre ele, in ciuda substratelor extrem de diferite. Ceea ce inseamna ca aromanii s-ar putea sa fie iliri romanizati, spre deosebire de romani care sunt traci romanizati (desi se pare ca nu traci din Dobrogea romanizati).

Laisser une réponse