TRA ARMANAMI

Adzã, poetlu Spiru Fuchi ânj deadi unâ musheatã hãbari:

Alãnci Tirana, tu editura „Botimet M&B“, cartea mea di poemati, pi doauã limbi : armãneashti-arbinisheashti: Pãnea di zboarã=Buka e fjalëve
Adutsearea pi armãneshti u featsi poetlu Spiru Fuchi cari aleapsi poemati ditu tutti cãrtsãli a meali.

Tu zborlu alu Naim Zoto „Poezia astreatsi sinurli“, ditu bitisita di carti, adyivãsimu: 

„U amu penurã tu inimã, shi escu multu zilipsitu, cã poetesa nu easti arbineasã; cã s-putea si-eara, ma mi pãriyuriseashti factulu cã easti ca noi: balcanicã: 
“Unu papu sh-una maie-azburăscu/ Cu nipotlu: Gãrtseashti!/ Unu papu sh-unã maie cãntã/ A nipotlui: Vãryãreashti!/ Unu papu sh-unã maie lu hãidipsescu/ Nipotlu: Arbinisheashti!/ Unu papu sh-unã maie adyivãsescu/ A nipotlui: Rumuneashti!/ Unu papu sh-unã maie ciudusits mutrescu:/ Nipotlu lã plãndzi pri-Armãneashti!”.
Aestã easti marea poetesã armãnã, Kira Iorgoveanu-Mantsu, cari u priadusi cu mãsturlãki, tu limba arbinisheascã, poetlu Spiru Fuchi:

“Noi himu rãdzãtina/ Ama pomlu i xenu…/ Noi himu thimeljiu/ Ama, altsã hãrsescu casa…”/. 

Pi cãpakea a cartiljei poetlu arbinesu Agron Tufa dzãtsi:

“Poetesa armãnã Kira Iorgoveanu-Mantsu, easti unã di nai ma aleaptili bots contemporani ditu Europã.Claviatura a ljei poeticã, muzicalitatea, timbru shi intonatsea di nuntru si tuchescu tu unã pãrmithuseari liricã-elegiacã ti mithlu a “ego-lui”, ti soia shi ti etnia a ljei cu rãdzatinji ahãndoasi tu loclu a Balcanlui. Poeziili au unã unitati shi ligãturã strimtã di nuntru, cã sãntu frimtati cu alchimia a materiljei ditu ficiurami, cu pãrmithili a aishtei ficiurami cari si-agioacã pitu plaiuri, vǎljiuri, tu pãdurili shi muntsãlji anãltsã a Balcanlui, aclo iu sãntu muntsãlji Pindu.” (…) “Tonurili liritsi cu chiro si facu eleyie; si facu miryiuloyiu ti moartea a aishtui paradisu arcadicu; miryiuloiu ti hunupsirea shi vãtãmarea a popului a ljei fronimu, miryiuloyiu ti lipsã di spatsu, shi ti slãbirea a identitatiljei armãnã. Shi, ma multu, miryiuloyiu ti limbã, cari easti semnu a semnuriloru tsi spuni identitatea, agãrshatã shi fãrã puteari di purtãtorilji a ljei ta s-u-apãrã, limba cari ari ahurhitã si-si-amursã shi s-chearã. Cari sãntu stipsitorilji a aishtui ghenotsidu culturalu?“
(Pi armãneashti: Spiru Fuchi)

Pi câpakea a cartiljei easti poema “Paradoxuri”:

“Unu papu sh-una maie-azburăscu
Cu nipotlu: Gârtseashti!

Unu papu sh-unâ maie canto
A nipotlui: Vâryâreashti!

Unu papu sh-unâ maie lu hâidipsescu
Nipotlu: Arbinisheashti!

Unu papu sh-unâ maie adyivâsescu
A nipotlui: Rumuneashti!

Unu papu sh-unâ maie ciudusits mutrescu:
Nipotlu lâ plândzi pri-Armâneashti!

(Pefkohori, 19.06.2008)

Arbinisheashti:

KUNDËRTI

Një gjysh dhe një gjyshe flasin
Me nipin: greqisht!

Një gjysh dhe një gjyshe i këndojnë
Nipit: bullgarisht!

Një gjysh dhe një gjyshe
E përkëdhelin nipin: shqip!

Një gjysh dhe një gjyshe
I këndojnë nipit: rumanisht!

Një gjysh dhe një gjyshe të çuditur vështrojnë:
Nipin që qan në aromanisht!

(Pefkohori, 19 qershor 2008)