Nov 04

Iancu Perifan, alumtãtoru shi mecena armãnu trã armãnami (Kira Mantsu, 2003)

Catégorie : HabariEditeur @ 1:21 pm

Minduimu cã aesti dauã axii suntu atseali ma aleaptili ti personalitatea a inginerlui Iancu Perifan, yiurtusitlu di adzã. 

Di tiniru acãtsã calea alumtãljei politicã  – cali cari tinjisea axiili morali atseali ma aleaptili trã uminitati shi cari daima furã tinjisiti shi tu fara armãneascã.    Alumta politicã ditu tinireatsã ãlj deadi unã praxi cari va lu-agiutã tutã bana sã-shi imnã calea-ndreaptã, cari dutsi alargu… Aestã alumtã lu dusi cãtã problema armãneascã shi ahurhi s-lucreadzã trã-ndrepturli-a Armãnjiloru, tu unu chiro cãndu Armãnamea pãrea cã-shi doarmi somnulu ditu soni…

Cãndu multsã alumtãtori armãnji s-afirescu sã s-luyurseascã oaminji politits, Iancu Perifan aleapsi aestã cali ditu tinireatsã shi nu u-alãsã canãoarã… Elu shtii cã itsi alumtã, sh-ma multu atsea trã pricãnushtearea a unui populu shi a limbãljeia lui, easti nu mashi culturalã, ama shi politicã…

   Iancu Perifan featsi politicã, ca studentu, tu Romãnia. Alumtã contra a comunizmolui… Aestã dhoarã trã politicã nu u chiru canãoarã… Calea a lui di la politica ditu tinireatsã, trã sinferu xenu, pãnã la politica armãneascã tsi u fatsi di 30 di anji nu fu lishoarã…

Featsi sutsatã cu Constantin Papanace, shi ca elu, duchi cã alumta a loru fu alãthusitã… Tr-atsea s-turnarã la zãrtsinjili-a loru armãneshtsã shi ahurhirã s-aflã cãljiuri trã dishtiptarea a noastã!

Adyivãsinda adutserli-aminti alu Iancu Perifan vedz dininti unu dealihea filmu cuturburãtoru: easti calea armãnlui di la picurarlu ditu ficiurami la mari intelectualu ditu unã mari politii ditu Ascãpitatã… Unã cali greuã, mplinã di cheadits, tsi mashi oaminjilji sarchi, apufusits, potu s-u calcã…

   Praymaticu, ca oaminjilji ditu fara ditu cari s-tradzi, Iancu Perifan dutsi unã alumtã praymaticã! Ari dhoara s-ahurheascã shi s-bitiseascã itsi lucru!

Tu unu chiro cãndu nai ma multsãlji intelectuali armãnji ditu xeani chirea energia trã lucri tsi trecu shi nu-alasã vãrã toru, Iancu Perifan ahurhi di Paris unã minari armãneascã tsi shi-ari loclu-a ljei ahoryea tu atsea mari minari armãneascã ditu bitisita a etãljei 20.

   Unu dealihea alumtãtoru nu shtii frixea shi darea nãpoi… Ahurhi sã scoatã njilji di caseti cu poezii, cãnticu armãnescu shi s-li pitreacã la Armãnjilji ditu Balcanu. Furã apruchiati di multsã cu njirari shi fricã, ama eali adusirã shi multã lunjinã tu aspãreatlu, agãrshitlu suflitu armãnescu!

   Anlu 1978 fu hãirlãticu ti-armãnami. Atumtsea cãndu armãnjlji bãna aputursits di comunizmo shi nu putea s-mutã caplu, Iancu Perifan bãgã thimeljiu la unã sutsatã armãneascã Paris – AFA. Tu idyiulu anu ahurhi sã scoatã Trã Armãnami –  rivistã pi-armãneashti, cari deadunu cu Frãndza Vlahã, scoasã di Nacu Zdru, eara singurli lunjinj di culturã cari avea fitursitã tu-atselu chiro. 

Aesti rivisti dishcljisirã calea la rivista ZBORLU A NOSTRU cari, di la 1984 pãnã adzã, fu singura dealihea lunjinã culturalã tu bana armãneascã…

  Omlu politicu Iancu Perifan nu armasi aoa. Duchi cã problema armãneascã lipseashti s-hibã cunuscutã di organizatsiunjli polititsi internatsionali. Ashi cã, dupu Constantin Papanace, cari pitricu tu anjlji 1951,1952, 1954 ma multi memorii la ONU shi FUEN, dupu tsi prof.Vasili Barba tipusi la 1978 articollu “Armãnjilji, unã minoritati agãrshitã cari-shi caftã andrepturili“, Iancu Perifan pitricu la anlu 1980, Madrid, la Consiliulu di Sicuritati, unu memoriu trã catandisea armãnjiloru. (Tu anexã eara pitricutu articollu alu Vasili Barba di la 1978)

Iancu Perifan pitricu Madrid unã boatsi di dureari, tu numa a populului armãnescu cari nu avea anacrã i nu cutidza s-greascã! Aestu memoriu va s-armãnã unu documentu di simasii tu alumta trã-ndrepturili Armãnjiloru ditu eta 20!

   Calea-ndreaptã tsi u-acãtsã tu tinireatsã, praxea armãneascã di-acasã lu-agiutã s-nu s-chearã tru xeani, s-nu shi-agãrsheascã zãrtsinjili…

Mintimenu, sarpu, ca vãrã armãtulã di vãr chiro, agiumsi unu dealihea tinjisitu “chihãie”, Paris… Trã marli amintaticu ti banã shi ti armãnami, avu unu sãnãtosu andrupãmintu: fumealja. Deadunu cu Geta Baca, armãnã di Bãiasa, Iancu Perifan bagã thimeljiu la unã fumealji armãneascã cari easti shi adzã, Paris, unã paradiymã trã multsã cari lã calcã praglu a casãljei. Criscurã doi ficiori shi unã featã – taifã prucupsitã, lucrãtoari,  pirifanã di pãrintsã… (Cumu shi-aflã-Lali Iancu nveastã, calea cãtã Bãiasa – easti unu dealihea romanu armãnescu di vreari!). 

   Dumnidzã lu dhurusi Lali Iancu cu unã numã tsi-lj undzeashti multu.

Ama singura a lui „pirifanji“ easti atsea cã easti armãnu! Unã pirifanji praymaticã  cari lu-agiutã s-bitiseascã multi lucri…

   Shi-ashi agiundzemu la alantã axii alu Iancu Perifan: mecenatlu.

Easti cunuscutu cã Armãnjiljii deadirã tu Balcanu, tu Europa, multsã Mecena (oaminji cu dari di mãnã). Ama, nu avumu canu Mecena trã noi!

Di cama di 25 di anji, Iancu Perifan easti unu Mecena trã Armãnami!

Amintaticlu a lui s-featsi cu sãdoari, copusu, lucru… Di-aestu amintaticu a lui da daima cu harauã trã limba shi cultura armãneascã!

   Iancu Perifan nu easti un alumtãtoru singuru… Shtii ditu alumta politicã ditu tinireatsã cã mashi lucurlu deadunu adutsi biricheti… Cãftã shi s-apruche di-atselji cari minduiescu ca elu… Apruchearea shi lucurlu deadunu cu altu mari patriotu shi-alumtãtoru armãnu, Vasili Barba, dusi la andruparea moralã shi financiarã a Uniuniljei trã Limba shi Cultura Armãnã, a rivistãljei Zborlu a Nostru di Freiburg shi la marli amintaticu istoricu a Armãnjiloru – Ricomadarea/ Dimãndarea 1333.

   Putemu s-u spunemu dishcljisu cã, andruparea di Mecena alu Iancu Perifan, agiutã multu trã andridzearea a  Congresiloru shi-a Cursuriloru Internatsionali trã Limba shi Cultura Armãneascã, ali ULCA. Iancu Perifan, deadunu cu AFA (Sutsata Armãnjiloru ditu Frãntsie), andrupã tipusearea shi asprãndearea a rivistãljei ULCA – Zborlu a Nostru singura rivistã armãneascã tsi s-tipuseashti niacumtinatu chiro di cama di 20 anji.

   Alumta trã armãnami, tru xeani, tu bitisita di etusu yinyits fu ahurhitã shi cumãndãsitã di unã « triimi »: V.Barba, T.Cunia, I. Perifan.

Acã tuts s-amintarã tu unu chiro cãndu mintitili propayandi ditu Balcanu cãfta s-nã tucheascã, elji puturã s-treacã atselu protsesu di cari fu ananghi trã limbidzarea a ducheariljei armãneshtsã shi agiumsirã lideri mashi trã-ndrepturli Armãnjiloru… 

   Trã noi, Lali Iancu easti shi unã urnechi di banã! Spiritlu-a lui yiu ca yiaryiru, giuneatsa-a lui, n-apruche sh-ma multu di elu… Di la elu anvitsãmu tsi va s-dzãcã s-imnji calea-ndreaptã, tinjisitã, s-hii filotimu, s-dai di-amintaticlu-a tãu shi trã armãnami…

Ari harea s-adunã oaminjilji. Casa a lui easti ca unã dealihea « ambasadã » armãneascã. Nu treatsi stãmãnã fãrã oaspits, nu lj-avemu vidzutã canã dumãnicã singuri pi measã… Aestu spiritu di uspitsãlji, cunuscutu tu armãnami, tricu di bãrni-bãrni shi, adzã, taifa alu Lali Iancu lu dutsi ma nãinti, tu unã lumi iu xinitipsearea, singurãtatea suntu lãngori greali… Hiljilu-a lui, politicianlu Athanasi Perifan easti atselu tsi bãgã thimeljiu tu Evropa la sãrbãtoarea « Immeubles en fête « (Casili tu sãrbãtoari) – furnjii trã cunushtearea anamisa di vitsinji… 

   S-nã bãnedz, tinjisite Iancu Perifan, nicã multsã anji tra s-ti hãrseshtsã di fumealjia ta shi s-vedz hlambura armãneascã purtatã cu pirifanji!

Kira Mantsu (Zboru pitricutu tu 24-li di Martsu 2003 shi adãvgatu tu 24-li di Martsu 2008)


Laisser une réponse