Oct 30

Forumlu Europeanu ti ndreptirli linguistitsi, Rennes, Franta, 25 di Brumaru 2019

Catégorie : HabariEditeur @ 10:23 am

Cu furnjia Andamusielji ghenerali a ELEN (Europen Language Equality Network) tsi s’tsânu Rennes, tu Bretania, Franta, la 26-27 di Brumaru, Consillu Reghionalu Culturalu ditu Bretania, andreapsi sh unu Forumu ti Andrepturli Linguistitsi, iu furâ câlisits ma multsâ reprezentantsâ ditu organismili internatsionali.

La adunari loarã parti shi riprizintantsã di la mãri organismi evropeani, cata cumu: UN (Raportoru spetsialu trâ Minoritãts), Parlamentu Evropeanu, UNESCO, Consiliu ali Evropi. Di partea a Consiliui a Armãnjiloru lo parti Niculaki Caracota shi Elena Mantsu-Lenz, presidenta la “Sutsata Armãnjiloru ditu Ghirmãnii”. La adunari fu shi Sutiri Bletsa, ditu Gârtsii.

Catalanji, Basci, Galego, Bretonji, Occitanji, Sorbi, Jerrier, Sardzi, Cornish, Armãnji – shi spusirã problemili di cari s-agudescu ti-ndrepturli a limbiloru a loru shi, ma multu, ti meatrili ma concreti cari prindi s-li lja Evropa trâ ascãparea shi dutsearea nãinti alushtoru limbi.

Elena Mantsu-Lenz spusi una prizintari powerpoint: “The current situation of Armân 22 years after the Recommendation 1333/1997”.

Bernez ROUZ, prezidentulu a Consillui Reghionalu Culturalu ditu Bretania, lo protlu zboru sh adusi aminti di amintarli tu dumenia limbâljei, maxusu di cându fu adratu aestu Consillu, tu kirolu cându Jean Yves LE DRIAN eara prezidentulu a Consillui reghionalu ditu Bretania, ahurhindalui cu anlu 2004.

Cu tuti amintarli cari agiumsirâ s’pricunoascâ limbili reghionali ca patrimoniu, Franta nu ari apruketâ ninga Charta Europeanâ a limbiloru reghionali sh minoritari.  Aestâ catastisi ankeadicâ crishteara sh vigljeaarea limbilor reghionali sh maxusu a tsiloru tsi suntu tu piricljiu s’kearâ fârâ agiutoru dila cratu i dila Europa.

Vannina Anghelini-Buresi, prezidenta tu comisia ti limba corsâ ditu Assemblée Corse, azburâ di pripunirea ti pricunushtearea statuslui di limbâ co-ofitsialâ tu Corsica, tsi prindi s’hibâ votatâ anlu aestu.

Paul Molac, deputatu tu parlamentu sh prezidentu tu gruplu di lucru ti limbi sh culturi reghionali adusi plirufurii/informatsii ti limba GALLO, azburâtâ tu Bretania sh tu pericljiu s’kearâ fârâ unu agiutoru dila cratu.

Tove H Mallory, membru tu Consillu ali Europâljei, tu Comitetlu consultativu ditu Conventsia cadru ti vigljearea minoritatslor natsionali, aspusi câ ancurageadzâ craturli ditu Europa maxusu s’aibâ unâ listâ dishclisâ ti limbi sh minoritats natsionali sh s’nu ankeadicâ atsei tsi nu suntu bâgats tu Constitutsii, s’aproaki idyiulu status cu atsei tsi lu au.

Jill Evans, deputatâ ditu partea Wales(UK), tu Parlamentulu Europeanu(PE) aspusi câ unu fondu di 8 milioani di euros va s’hibâ ufilisitu ti egalitatea « numericâ sh linguisticâ » ti plurilinguismu sh câ easti ashtiptatu numâsearea di unu Mediatoru europeanu ti limbili reghionali sh minoritari tsi va s’lishureadzâ aprukearea câftarloru tu aestâ dumenii la PE.

Ti abuzurli tsi s’facu cându unâ limbâ reghionalâ i minoritarâ easti lâgursitâ ca unu dialectu di unâ limbâ natsionalâ, Rozenn Milin, prezidentu al SOROSORO (Aliantsa ti limbi tu pericljiu s’kearâ) spusi câ nitsi unu linguistu nu easti simfunu cu aestâ apofasi. Unâ limbâ easti LIMBÂ, mash atumtsea câdu atsei tsi u zburascu, u lâgursescu ti limbâ.

Fernand de Varennes, raportor spetsialu ti ndrepturli a minoritatsloru dila Natsiunili Uniti,cu scamnulu Geneva tu Elvetii, azburâ ti ndrepturli linguistitsi cari ti prota oarâ suntu lâgursiti ca ndrepturi a Omlui sh nu mash ndrepturi ti limbâ. Aestâ easti unâ nauâ mutreari tsi va s’angreacâ multu ma multu tu djudicarea atsiloru tsi nu tinjisescu aesti ndrepturi.

Niculaki Caracota

Laisser une réponse