TRA ARMANAMI

Ndauâ di spusili a profesorlui Neagu Djuvara, ditu unu interviu  adratu di Maria Cica, tra TV Culturalu di Bucureshti, mi facu s-pistipsescu câ atsea tsi dzâsi Tache Papahagi ligatu di keardirea a Armânjiloru fu mashi unu asparyiu,  prota trâ Armânji shi deapoia trâ oaminjilji politits ditu Rumunia.

Cumu mini’lu voiu multu Neagu Djuvara, dupu tsi-lu cânâscui pirsunalu Paris, prindi s’dzâcu di prota câ minduierli di manghiosu nu li aducu aoa trâ scâdearea i mâryearea tinjiei sh ihtibarea tsi ljiu portu. Ama, cumu plirufuriili sh minduierli tsi li aspuni scotu tu miydani unâ ayunjiseari i xiki ti cunushtearea Armânjloru, amu nâdia câ va-nji hibâ ljirtatâ iliftiria tsi-nji loai ti asetâ nauâ mutreari.

Va câftămu tu zboarâli di ma-nghiosu s-dizvârtimu pozitsiunea alu Neagu Djuvara shi, deadunu cu-a lui, a unâlj parti di clasa politicâ ditu Rumunia, tu cari intrâ di cama di 150 di ani shi avdzâta a lui fumealje, di arâzgâ armâneascâ.

Aflămu lucri di simasii cari va n-agiutâ s-dizvâlimu ma limbidi pozitsiunea shi filosofia alu Neagu Djuvara, cari adzâ suntu evoluati/altâ soie.

Anvitsămu ditu aestu interviu câ Neagu Djuvara, di la ilikia di doisprǎdz anji, criscu shi anvitsă tu Ascâpitatâ/Octsidentu, prota tu Helvetii shi deapoia tu Frântsii, cari agiundzi vâsilia a lui di-nhiljeari. Tu Rumunia s-toarnâ mashi trâ vacantsi shcurti, la fumealja Grădishteanu, di partea a dadâ-sa-lj. Va s-dzâcâ, nafoarâ di-ndauâ shtearsi thimiseri trâ fumealja a tatâ-sui, cari u-avea cânâscutâ mashi shcurtu kiro tu ficiurami, nu para sh-adutsi aminti di « Aromâni » icâ « Armânji », cumu âlj numâseashti tu aestu interviu. Tr-atsea, limba shi cultura di partea a fumealjei armâneascâ a tatâ-sui, âlji  suntu dipu niheamâ cânâscuti.

Ama, tsi shtii Neagu Djuvara di fumealjia tatâ-sui easti câ pânâ  tu 1858, Armânjii tsi avea agiumtâ sh bâna tu Printsipati eara lâyursits ca  xenji sh cama multu ca Grets. Nu easti ti ciudii cându sâ shtii câ naima veaclji hronicâ tsi adutsi aminti di Armânji i Vlahi cumu âlji numâseashti Miron Costin, spuni câ azburau unâ limbâ tsi shu adutsi ma multu cu limba italikeascâ.

Aoa sh- niscântsâ anji, cându unâ parti a Armânjiloru ditu Rumunia featsi shimâtă cu câftarea a loru tra s-hibâ pricânâscuts ca etnii ahoryea, aclo iu lâ si-avea dzâsâ câ lâ easti « patrida-mumâ »( !), ndoi di-atselji cari avea sinferu icâ eara aghentsâ di influentsâ scoasirâ ditu muhlidzâta sfinduki a etâljei XIX atsea theorii cari nu mata prindea s-hibâ dimunstratâ: Armânjilji suntu Aromâni shi, s-acâkiseashti câ suntu Români !

Pi aestâ cali, atumtsea, Neagu Djuvara dzâtsea câ Aromânii (nu cânushtea numa a noastâ « Armânji » !)suntu Români shi mashi ahântu…

Ama, ma nâpoi…

Ama, adzâ, easti Neagu Djuvara  pi idyia pozitsiuni/mindueari ? Va s-adutsemu aminti ndauâ di spusili a lui ditu emisiunea trâ Armânji cari suntu semnu di alâxeari di mindueari andicra di aestâ themâ.

Ma nâinti, s-pari câ etnonimlu « Armân », tâsh tora angucitu di Neagu Djuvara, nu lu cârteashti shi, ma multu, lu scoati  tu padi  atumtsea cându dzâtsi câ atseali ma aleaptili hări tsi li-ari, cata cumu intelighentsa (ma s-u aibâ, dzâtsi elu !) yini siyura di partea a fumealjei armâneascâ a tatâ-sui.

Altâ spusâ easti atsea câ Rumunia featsi unâ mari alathusi atumtsea cându dishcljisi sculii tu Balcanu iu Armânjilji anvitsa limba shi isturia rumunâ, tu locu sâ-shi-nveatsâ limba a loru di dadâ. Alathusea eara câ limba rumunâ nu putea s-hibâ ufilisitâ tu locurli iu scularilji bâna shi aeshtsâ sculari agiundzea s-hibâ mashi emigrantsâ trâ Rumunia, lucru cari shi s-featsi dupu anlu 1925.

Easti ti njirari aestâ spusâ alu Neagu Djuvara ma s-minduimu câ, adzâ, Rumunia  fatsi idyia politicâ tu Arbinishii shi Ex Ripublica Iugoslavâ Makidunia, cându, tu idyiulu kiro, videmu câ ari

unâ mari emigratsiuni a Rumunjiloru câtâ Evropa ditu Ascâpitatâ/Octsidentu.Va nâ turnâmu ma nâpoi la aestâ themâ.

Tr-atsea nâ njirâ câ, dupu aesti spusi, Neagu Djuvara dzâtsi deapoia câ Armânjilji agiumsirâ Rumunji pritu «nhiljeari/adoptsiuni » shi câ aestu lucru s-featsi cu vrearea a loru, nu cu zori, shi tr-atsea, adzâ, Armânjilji ditu Rumunia nu mata potu s-caftâ câ au altâ arâzgâ icâ râdzâtinji. Aleapsirâ aestâ cali shi cu-aestâ « basta/s-bitisi », nu mata au nitsi unu ndreptu s-toarnâ kirolu nâpoi ! Domunlu Neagu Djuvara easti dhurusitu cu unâ intelighentsâ ahoryea (ashi cumu s-pari câ sh-nâsu pistipseashti),ama va s-câftămu s-dămu nanaparti aestu subtsâri pirde di fumu, tsi nu para s-uiduseashti la oaminji dhurusits cu aestâ hari…

Ashi cumu dzâsimu tu ahurhita alushtoru zboarâ, Neagu Djuvara fudzi ditu Rumunia la ilikia di doisprǎdz anji shi, dupu tsi sâ-nsură cu unâ galâ/francâ, bână tu Frântsii, iu lucră tutâ bana a lui. Ashi cumu prindea s-hibâ, shi ashi cumu u spuni shi pasporta (tsitâtsinia) a lui, cari nica u tsâni, atsea tsi va s-armânâ di Neagu Djuvara, easti, pânâ tora, frântsescu i americanu. Cu unâ dheafurauâ: aleapsi s-armânâ, icâ sâ s-facâ diznău “Rumun”. Putemu s-dzâtsemu câ aestâ easti unâ apofasi pirsunalâ shi câ nu prindi s-mintimu ndreptulu icâ apofasea pirsunalâ cu-ndreptulu icâ apofasea a unâi comunitati.

Ama, ma nâpoi…

Dupu anlu 1990, Rumunia bână atsea ma marea emigratsiuni (fudzeari ditu vâsilii) di tuti etili shi pistipsimu atsea ma marea ditu tuti vâsiliili ditu Evropa, ashi câ s-acâkiseashti câ easti multu aguditâ tu mâduua a ljei. Di-atselji rumunji cari adzâ fugats trâ unu shcurtu kiro, nu shtimu câts va sâ s-toarnâ shi, ma multu, nu putemu sâ shtimu câts di elji va s-mata aibâ clirunomi “rumunji”.

Poati câ aestâ easti shi frixea a atsiloru cari cumândâsescu adzâ soartea ali Rumunii. Căljiurli cari li caftâ, fârâ mari ankirdâseari, suntu tra s-lâ tsânâ dishtiptatâ tu sinidhisea a rumunjiloru fugats borgea tra s-nu sh-agârsheascâ râdzâtinjili shi identitatea. Aestu fenomenu agiumsi s-aibâ unâ dizvârteari planetarâ, ashi câ, easti trâ prota oarâ tu isturii cându cratlu shi Bâsearica Ortodoxâ Rumunâ featsirâ gaiareti fârâ arâdhâ trâ “ascâparea”a Rumunjiloru di iutsido iu s-aflâ elji pi aestu Locu/Terra.

Sâ spunu-ndreptu, acâkisescu shi hiu sinfunu cu aestâ pozitsiuni. Ama, atsea tsi nu potu s-u aprokiu easti xikia di acâkiseari tsi pari sâ u spunâ Neagu Djuvara shi cratlu rumunu andicra di catandisea a noastâ, a Armânjiloru.

Câ tse noi, Armânjilji, s-nu avemu idyili-ndrepturi tsi sh-li caftâ elji, Rumunjilji?

Pânâ tu soni, piricljiulu trâ cari zburashti Neagu Djuvara cându easti cuvenda trâ Armânji, shi va s-dzâcâ keardirea a noastrâ ca etnii, culturâ, limbâ (limbâ tsi nâs nu u-acâkiseashti), easti idyiulu piricljiu  trâ cari ari frixi adzâ shi Rumunia trâ Rumunji.

Mi-ntrebu: sâ-lj tsânji Armânjilji hâpsânits/ncljishi tu idyia pampori cu Rumunjilji – easti unâ cali mintimenâ? Siyura câ nu easti, ma s-minduimu câ vrearea a cathiunui hâpsânitu easti sâ scapâ, s-fugâ. Ma ayonjia icâ ma amânatu…

Tra s-nu bitisescu aesti zboarâ cu pesimismu, amu nâdia câ atsea intelighentsâ, di cari zbura Neagu Djuvara, va sâ s-aflâ shi tu mintea atsiloru ditu Rumunia cari nica nâ tsânu ca hâpsinits/ncljishi tu unâ shi idyia identitati: atsea rumunâ!

Rumunji + Armânji = fârâ di mardzinâ ma multu di mashi Rumunji!

Niculaki Caracota,

Paris, 4 di Maiu 2012