Jan 25

Dinastia Makedonjloru

Catégorie : Habariadmin @ 9:31 am

Tru unâ cuvend? di ma ninti, dzâtseamu câ zborlu « makedonu », (tsi zugrâpsea ditu kirolu alu Alexandru unu populu di picurari, tsi bâna maxusu tru munti sh tritsea unâ ban? alâcsitoari di locu/migratoari), lu afl?mu pânâ tu eta 11, ligatu di dinastia / fumealjia Makedonjiloru (867 – 1056).

Atselu cari bâg? thimeljilu alishtei dinastii, fu Vasili Protlu cari agiumsi amir? tru anlu 867.

Sinferlu a nostru ahoryia ti aiestu amir? vini dupu tsi adyivâsimu câ desi numa di prota, sumu cari fu cânâscutu, eara di “Vasili Makedonlu”, s-pari câ arâzga lui dealithea s-tradzi ditu unâ fumealji di vâsiljeadz armeni (ditu Armenia).

Ninti s-ahurhescu s-dizvârtescu lunga cali, ninga nibitisitâ, tru cari fârâ s-voi intraiu, prindi s-dzâcu câ di cumu ânj intrarâ tru minti dauli zboarâ di cari adushu aminti ma-ndzeanâ, « makedonu » sh « armeanu », dauli ligati di unu singuru omu, unâ pustâ di hirbeari nu mi alâsa arâhati.

Cumu potu s-sheadâ deadunu dauâ zboarâ cari suntu ahântu alargu, ma s- minduimu la orighini, la kiro, la locu ?

Cu aiestâ minduiari ahurhiiu s-caftu tutu tsi s-anyrâpsi ti Vasili Protlu sh ti dinastia / fumealjia a lui.

Ma multu di tihi, câft?rli a meali s-dânâsirâ pi unu isturianu di Yalii / Frântsii, cu numa di Albert Vogt, tsi anyrâpsi la 1908 “Basile I-er, Empereur de Byzance 867 – 886 et La Civilisation Byzantine à la fin du IXe siècle” tipusit? Paris, tru Librairie Alphonse Picard et Fils.

Albert Vogt anvits? sumu cumândâsearea pedayogicâ alu Charles Diehl (1859-1944) sh Alfred Nicolas Rambaud (1842-1905), doi di naima m?rlji profesori cari anyrâpsirâ ti Byzantsu sh-ti etili ditu mesi.

Ditu cartea tsi-u deadimu ca numâ ma ninti sh cari fatsi ti prota oarâ unâ pirmituseari completâ a etâljei cându bân? Vasili Protlu, sinferlu a nostru tora di oarâ s-aplic? ma multu pi informatsiili tsi mutrescu orighinea sh bana alushtui amir?.

Informatsiili cari li anyrâpseashti Albert Vogt yinu ti aiestâ parti di la nipotlu alu Vasili, Constantin VII  Porphyrogenetlu (905-959) cari anyrâpsi ti bana a pap-su-lj sh ti cumu eara andreaptâ amirâriljia byzantinâ tu atselu kiro. S-dzâtsi di Constantin VII  Porphyrogenetlu câ fu unu amir? intelectualu, istorianu, artistu sh anyrâpsitoru/literatoru.

Tsi lomu noi tu isapi tu studiulu a nostru furâ dauâ c?rtsâ “Bana alu Vasili/Vie de Basile” sh “De Administrando imperio”, iu pistipsimu noi câ s-aflâ informatsiili di naima mari simasii ti tema tsi nâ dishtipt? sinferlu.

Albert Vogt anyrâpseashti c? Vasili s-amint? tu Makedonii, fâr? s-da unu locu, la anlu 811 icâ 812, tu unâ fumealji di huryeats tsi va s-dzâcâ oaminji di la hoarâ. Loclu a lui di amintari âlj deadi ma amânatu, cându agiumsi amir?, numa di Vasili Makedonlu, di iu sh numa a dinastiljei / fumealjei di amiradz cari vini dupu elu pânâ la anlu 1056, cându muri atsea ditu soni vâsiljoanji di idyea arâzgâ/di idyiulu osu (Théodora Porphyrogénéte 980-1056).

Iara fârâ altâ exiyisi, dzâtsi câ la 813, ti itia polimlui cari-lu purt? unu vâsilje vârgaru  Krum, contra Byzantsului, fumealjia alu Vasili, cari s-afla tu mâhâladzlji deanvârliga di Andrinopoli, fu loatâ deadunu cu altsâ 10000-12000 di bârbats fârâ s-misurâ muljerli sh ficiuritslji, sh furâ adushi tu Vâryâria ditu atselu kiro, iuva nu multu alargu di Preslav,  iu eara loclu iu bâna sh cumândâsea vâsiljelu vâryaru icâ  poati ninga Dunâ, tu loclu iu adzâ easti Silistra (Cadrilateru). Aiestâ ditu soni minduiari, dzâtsi Vogt, vini ti itia câ adutsearea makedonjloru s-featsi cu câr?yili. Ma s-hibâ dealithea aiestâ ipotezâ, ti ciudii sh tâxirati ti makedonji s-agiungâ ninti di oarâ (“avant l’heure”) tu idyiulu Cadrilateru, iu dupu altu polimu (1912/1913), ama ti altâ itii, furâ colonidzats/mutats pârintsâlji a noshtsâ armânji, a curi lâ si dzâtsea tutu « makedonji ». Ma undzearea tsi iasi tru miydani tu aiestâ minduiari nu s-dânâseashti mash aua. Cumu va videmu ma-alargu.

Vasili eara tu atselu kiro ninga tu culpani. Fumealjia lui sh alantsâ makedonji icâ trakianji bâna tu hoari deadunu sh armasirâ tu locurli atseali ma multu di yinyits anji.

Aua bân? Vasili sh fumealjia lui iu s-amintarâ ma multsâ frats sh surori, ditu cari elu eara naima marli. S-pari câ nu-lj vigljea canu sh bâna deadunu, acshi cumu bâna sh tu Makedonii. Vasili criscu fârâ sculii, cumu crishtea sh-alantsâ ficiurits vâryari, mashi cu urnipsearea pârinteascâ sh-cu praxea cari u loa di la ma tricutslji a hoarâljei. Albert Vogt dzâtsi câ fendu-su alu Vasili muri cându elu avea 15-17 di anji shi, cumu eara adetea, atselu ma marli di ficiori âlj loa loclu.

Nu shtimu tsi lucru fâtsea Makedonjlji tu atselu locu sh nitsi cumu sh-tritsea bana. Tsi shtimu easti câ Vasili sh-alantsâ Makedonji armasirâ aclo pânâ cându elu umplu ilikia di 25 di anji. Fârâ di altâ, cumu bâna deadunu ca di totna, nu-shi kirurâ ni limba ni adetsli, sh vrearea ti turnari-lj frimta tuts.

Sâ spuni câ Makedonjilji, ân capu cu doi bârbats di mari curagiu, cu numa di Kordyles sh Tzantzes, s-bâturâ cu vâryarlji cari eara andrupâts di unguri sh lj-anâkisirâ. S-turnarâ tuts tu Makedonii, iu Tzantzes fu durusitu cu titlu di strategu/gheneralu/cumândisitoru a Makedoniljei.

Dupu tsi s-turn? tu Makedonii, unu kiro lucr? ti Tzantzes ama nu aminta câtu lipsea sh-tsânâ fumealjia sh atumtsea lo apofasea s-duc? Constantinopol. Vogt dzâtsi câ-lj fu multu greu s-dispartâ di fumealjia lui, ama nu u agârshi vârâ oarâ sh dipriunâ, câtu bân?, lâ pitritsea tuti tsi avea ananghi.

Va nâ dânâsimu aoa cu epopeia alu Vasili sh va nâ turn?mu niheamâ la tsi anyrâpseashti Constantin VII Porphyrogenetlu ti arâzga a fumealjei a pap-su-lj.

Elu dzâtsi câ arâzga loru dealithea easti di la Philip II sh Alexandru Makedon sh aiestâ arâzgâ fu totna nsusu tsânutâ di tuts amiradzlji cari ishirâ ditu aiestâ fumealji. Siyura câ putemu s-lomu aiestâ apofasi ca hiindalui zborlu di “arâzgâ dila populu alu Philip II sh Alexandru Makedon”, acshi cumu sh adzâ ninga multsâ di Armânji minduiescu câ arâzga loru easti di la Alexandru sh populu makedoneanu.

Easti intirisantu ti anyrâpseari câ aiestâ pistipseari u avurâ tuts amiradzlji cari ishirâ ditu aiestâ fumealji.

Multu kiro dupu Vasili Protlu, Vasili II Bulgaroctonlu (958 – 1025) avu unâ sorâ Ana cari u mârt? cu Vladimir (958 – 1015), vâsiljelu di Kiev. Unâ nipoatâ Ana Iaroslava s-mârt?  cu Henri I ali Frântsii cu cari avu unu ficioru cari lu pâtidzarâ Philip, trâ adutsearea aminti alu Philip II Makedonlu, strâpaplu a fumealjei ditu cari-sh trâdzea zârtsina. Eara ti prota oarâ cându tu Yâlii/Frântsii s-amint? unu ficiuricu tsi fu pâtidzatu Philip.

Easti iara intirisantu ti anyrâpseari câ cronitsli slavoni (Cronica alu Nestor – 1116?) cari anyrâpsescu ti Ana Porphyrogeneta cumu u zugrâpsescu, easti adusâ aminti ca “makedonski” tsi va s-dzâcâ câ yini ditu dinastia / fumealjia makedonâ.

Ma s-eara zborlu mash di arâzga “makedonâ” cari nâ-u anyrâpseashti Constantin VII Porphyrogenetlu, isturia a mea va s-dânâsea aoa.

Ama nu fu s-hibâ acshi!

Amir?lu Vasili Protlu nu fu ici unu omu ca tuts alantsâ. Acâ fârâ sculii sh fârâ carti  (nu shtea s-adyivâseascâ nitsi s-anyrâpseascâ) elu agiumsi amir? tu ilikia di 55 di anji.

Cumu anyrâpseamu ma ninti dupu tsi lucr? unu kiro sumu cumândâsearea alu Tzantzes, cari eara strateglu a Makedoniljei, lo apofasea s-ducâ Constantinopol, iu minduia câ va poatâ s-amintâ ma lishoru bana ti elu sh ti fumealjia lui cari avea armasâ acasâ, tu Makedonii.

S-dzâtsi ti elu câ eara unu bârbatu analtu ca bradlu, cu percea neali-neali, cu multâ cuveti, intelighentu sh multu sertu. Tsi shtea ma ghini eara s-aibâ angâtanu calji, sh-acshi lu-adusi tihea s-lucreadzâ ti unu omu multu avutu, cu numa-lj  Theophylitzes.

Tu kirolu atselu amir? eara Mihali III, hiljiulu alu Theophil sh Theodora. Putearea dealithea u avea Bardas, frati ali Theodorâ cari purta numa di Cezar, cata cumu tu amirâria romanâ.

Antigon, unu hiljiu di-alu Bardas avea andreapta unâ measâ cu gimbushi cari s-bitisea totna cu alumti iu tiniri cu cuveti câfta gloria sh paradzlji tsi yinea diunâoarâ cu ea. Ti kirolu di cari zburâmu tora, la gimbushi eara câlisits sh alumtâtori vâryari cari, di multu kiro, eara cunuscuts tu Byzantsu, ca oaminji cari vârnu nu lâ u putea. Maxusu eara unu cari nu avea vârâ su-lu surpâ, ahânta eara di sarpu. Cumu la gimbushi eara câlisitu sh afendicolu alu Vasili, Theophylitzes, aestu lâ dzâsi câ ari elu unu tiniru tsi nu lj-u poati vârâ, nitsi vâryarljii.

Ti Vasili fu prota poartâ tsi-lj si dishcljisi calea câtâ aveari. Vâryarlu vru s-lu mutâ sh s-lu da di padi, ama Vasili armasi ca gurguilju di keatrâ, alâkitu di locu. Dupu aiestâ, Vasili s-ascumbusi, lu mut? vâryarlu pânâ pisti capu sh lu-arc? mpadi di iu vâryarlu nu mata s-mut?.

Aiestâ fu duri ta s-adarâ unâ mari entipusi tu mintea Cezarlui cari-lj gri s-lucreadzâ ti elu. Ti Vasili fu intrata tu fumealjia amir?lui.

Unâ dzuuâ, Mihali III ancupâr? unu calu tsi vru s-lu ancalicâ, ama callu fu ahântu di ayru, câ nu putu canu s-lu tsânâ. Cându amir?lu dzâsi c? va sâ-lj talji cicioarli di dinâpoi, Vasili câft? s-lu-ancalicâ. Cu mari mâsturlâki alin?  callu, tsi lu-ascult? fronimu, acshi cumu cu 12 di eti ma ninti Alexandru Makedon, di la cari dzâtsea câ s-tradzi, adr? cu Bucefal.

Acshi agiumsi Vasili di lucra tu ahurea amir?lui. Eara la anlu 856, sh-avea ilikia di 44 di anji.

Dupu unu kiro, la unâ kiniyi/avinari, la cari Vasili purta bastonea amirâreascâ, unu lupu ishi dinâcali shi s-hiumusi câtâ amir?. Cu curagiu sh fârâ s-minduiascâ ici, cu cuvetea-lj cânâscutâ, Vasili âlj crip? caplu  a luplui cu bastonea-lj amirâreascâ, sh de-atumtsea, aprukearea lui di amir? nu mata putu s-hibâ curmatâ.

Dupu ninga dzatsi anji cari tricurâ, s-dzâtsi câ Vasili fu atselu cari  lu cândâsi amir?lu s-lu vatâmâ Cezarlu Bardas, sh ti itia câ lu-avea adratâ s-pistipseascâ câ ascâp? di unu mari dushmanu, amint? tesea di co-amir?.

Pânâ tu soni s-dzâtsi câ tutu elu fu atselu cari andreapsi vâtâmarea amir?lui Mihali III sh la anlu 867 agiumsi amir?lu a Bizantsului, cându bâg? thimeljilu a dinastiljei Makedoni.

Vasili fu la cumândâsearea Byzantsului kiro di 19 di anji, cându spusi câ easti unu omu multu mintimenu, cari shtii s-tsânâ ekilibrulu cu lucurlu, cu paradzlji, cu putearea, cu pistea. Acâ fu fârâ carti, fu unu mari amir? tsi bâg? pi cali amirâria tsi fu thimeljlu la Europa cari amint? pânâ adzâ.

Ti h?rli tsi li avu aiestu amir? sh ti tsi amint? Byzantslu tu kirolu alu Vasili va s-anyrâpsimu altâ oarâ.

Tora vremu mash s-arc?mu unâ mutritâ ti soia cumu lu vidzurâ cronicarlji cari anyrâpsirâ ti elu dupu Constantin VII Porphyrogenetlu.

Albert Vogt adutsi aminti di Continuarea la Theophanes (961), Yioryi Caluyarlu (948), Leon Yrâmâticlu (948), Symeon Magister (975) sh Georgios Kedrenus (1124?).

Aistu ditu soni adutsi unâ theorii cari easti ti noi di mari simasii. Nu câ easti dealithea, ama tamam câ poati s-nâ aducâ unâ multu importantâ apandisi la unâ antribari cari nâ frimitâ di multu kiro.

Kedrenos,  cumu sh altsâ cronicari, ama cu ma ptsâni detalii, anyrâpseashti câ Vasili Protlu sh tutâ dinastia / fumealjia Makedonjloru pari câ easti di arâzgâ “armeanâ” .

Ia tsi dzâtsi Kedrenos:

Vasili s-amint? tu Makedonii, ama elu eara di arâzgâ armeanâ, sh ma multu, eara amintatu tu unâ fumealji multu cunuscutâ a Arsacizloru, cari au datâ vâsiljeadz la Partsâ, Medzâ sh Armeanji… Atselu ditu soni vâsilje, Artaban, kiru putearea sh vini cu frati-su Klienis, s-ascundâ tu Byzantsu, iu eara amir? Leon atselu Marli. Aiestu lj-apruke ghini sh lâ featsi tinjia di lj-apânyisi tu pâlatea lui. Aflândalui, vâsiljelu a Pershloru, cari lu- avea bâtutâ Artaban, lj-anyrâpsi s-toarnâ câ pali va-lj bagâ s-hibâ vâsiljedz pisti Armeanji. Cumu s-minduia tsi s-adarâ sh avdzâ amir?lu Leon, lj-ari mutatâ tu unu câsâb? ditu Makedonii cu numa di Nike.

Deapoaia cumu vâsilia persanâ fu bâtutâ di araghi (651 dH), cumândâsearea arabâ câlisi dizn?u armeanjlji s-yinâ nâpoi tu Apiritâ. Cumu Heraclius tsi eara sh elu di arâzgâ armeanu, ditu fumealjia arsacizloru, avdzâ sh elu di aiestâ acljimari sh nu vrea s-kearâ aieshtsâ armeanji, lj-adusi prota tu câsâb?lu Philipes ditu Makedonii sh ma nâpoi Andrinopoli iu lâ si pâru ma ghini, ama fârâ ta s-minteascâ cu dunjeaua autohtonâ.”

Unâ analizâ ahândoasâ la tsi pirmituseashti Kedrenos ascoati tu miydani multi alathusi, maxusu chronoloyitsi. Prota, sâ shtii tora câ Arsacizlji furâ vâsiljadz tu Armenia di la anlu 250 ndH pânâ la 225 dH. Artaban V fu vâtâmatu tu polimu sh nu s-cânoashti desi avu vârâ frati. Leon Protlu (câ di elu easti zborlu) fu amir? la 457-474 dH sh Heraclius fu amir? la 610 – 641 dH. Vasili s-amint? la 812. Cumu s-pistipseshtsâ câ vârâ ditu Arsacizi dila anlu 225 dH agiumsi tâshi dupu ma multu di 200 di anji tu Byzantsu, sh dupu ninga 150 di anji Heraclius (cari eara mortu la 651 dH) lj-ari mutatâ Andrinopoli, iu dupu altsâ 200 di anji s-amint? Vasili cari pistipsea câ ari arâzgâ makedonâ?

Ta s-nu adr?mu vârâ alathusi tru analiza noastrâ neasimu sh mutrimu la tuts isturianjlji armeanji, tsi putum s-lj-afl?mu. Suntu isturianji di mari autoritati cumu Moïse de Khorene (410 – 490 dH) , Arisdagues de Lasdiverd (1000 ? – 1071 dH), Sébéos (645 dH). Iuva nu s-adutsi aminti di arâzga armeanâ alu Heraclius (Sébéos) icâ alu Vasili Protlu icâ tuts atselji tsi furâ dupu elu, acâ Arisdagues de Lasdiverd anyrâpsi multu ti amiradzlji ditu dinastia makedonâ sh maxusu ti Vasili II Bulgaroctonlu. Neasimu ninti cu câftarea noast? sh-antrib?mu unu mari numiru di armeanji cari bâneadzâ tu Europa sh SUA. Tuts nâ dzâsirâ idyiulu mesagiu. Dupu elji nu s-ari avdzâtâ vârâ oarâ ca unu armeanu sh-kiarâ identitelu sh nu cânoscu ca vârâ armeanu s-agiungâ tu tesea / clasa socialâ ahântu di-nghiosu, cumu pari câ fu Vasili. Sh ca unâ observatsiuni ditu soni, unâ paradiymâ multu sughestivâ : cu ptsânu kiro ninti di Vasili Protlu fu amir? Leon Armeanlu cari nu sh-avea agârshitâ arâzga, acshi cumu ishishi Kedrenos dzâtsi, ti itia câ armeanjlji nu para s-mintea cu alanti milets.

Easti limbidu câ tutâ isturia easti alathusi icâ pirmithu.

Ama, dupu tsi ljiai tu isapi tuti minduierli, unâ antribari nu tsâ da arâhati. Di iu vini aiestâ theorii cu arâzga “armeanâ”.

Lipseashti s-nâ turn?mu niheamâ la Albert Vogt sh Constantin VII Porphyrogenetlu. Tu “Bana alu Vasili” (cap XII, 244) Constantin VII Porphyrogenetlu dzâtsi câ Vasili, tiniru agiumtu Constantinopolu s-avea ligatâ sotsu cu unu patricianu cu numa di Constantin, fendi alu Thoma, cari bâna tu kirolu alu Constantin VII Porphyrogenetlu, ti itia câ eara doilji di idyia arâzgâ “armenios”, tsi va s-dzâcâ tu limba greacâ “armeni”. Ma-nclo nitsi unu altu zboru cari-s-pitreacâ la aiestu populu, ni iu bâneadzâ, ni di iu s-tragu, ni cumu agiumsirâ tu Makidonii.

Prindi s-dzâtsemu câ nu sâ shtiu ma multi ti patricianlu Constantin sh Thoma, nafoara di tsi adutsi aminti Constantin VII Porphyrogenetlu tu capitolu di ma-ndzeanâ.

Defturlu locu iu Constantin VII Porphyrogenetlu adutsi aminti di zborlu “armenios” iasti atumtsea cându azburashti ti unu sotsu alu Valisi Protlu cu numa di Stilianos Zaoutzés, cari agiumsi omlu cu naima mari puteari pi ninga Amir?. Stilianos Zaoutzés di cari Costantin VII Porpyrogenetlu dzâtsi câ easti “armenios” di idyea arâzgâ ca pap-su, easti afendi ali Zoe, mârtatâ cu Leon VI di cari s-amint? Constantin VII Porphyrogenetlu.

Cu aiesti dauâ numi ditu soni, nâ si pari câ alathusea cu arâzga alu Vasili Protlu s-limbidzashti tutâ. Ca unâ pârâtirisiri/observastii, numili “Constantin” sh “Thomas” cumu sh “Vasili” nu para eara ufilisiti la armeni, aca eara sh-elji crishtini. Cu ahântu ma ptsânu numili  Stilianos sh Zoe cari, dupu shtearea noastrâ, li-afl?mu adzâ sh maxusu tu atselu kiro la Grets sh la Makedonji/Armânji. Unâ câftari ti numili sh patronumili ufilisiti di Armenji n-adutsi apofasea câ minduiarea noastrâ easti dealithea. D?mu ma-nghiosu ndauâ di locurli iu putemu s-adyivâsimu numili sh patronumili ufilisiti la Armenji:

http://www.netarmenie.com/religion/annexes/prenom.php

http://fr.wikipedia.org/wiki/Liste_des_prénoms_arméniens_masculins

http://books.google.fr/books?id=Dn0SxJTyJ6QC&pg=PA868&lpg=PA868&dq=patronyme+arméniens&source=bl&ots=MU6BUcGAbu&sig=FB3dRV0CDsKsytwAE-qJ0meScNA&hl=fr&ei=6ydeS_mpNZHS4gbo-dD6BA&sa=X&oi=book_result&ct=result&resnum=7&ved=0CCAQ6AEwBg#v=onepage&q=patronyme%20arm%C3%A9niens&f=false

Mash ca unâ adâvgari, tu tuti c?rtsâli ti isturia Armenjloru, tsi li deadimu ma-nsusu, nu afl?mu canâ di numili adusi aminti aua.

Diznau ca unâ pârâtirisiri/observatsii:  zborlu cari lu ufilisescu armenjiljii  atumtsea cându azbur?scu ti elji iasti “hay”, pluralu “hayer”- dupu numa thimiljiusitorlui myticu Haïk. Acshi cumu sh alti populi uilisescu altu zboru di-atselu ufilisitu di xenji : “shkiptari ti arbinesu”, “brezh ti bretonu”, “euskadi ti basc”, “elinu ti grecu” etc.

Tsi easti ciudii tu tutâ isturia aiestâ easti câ desi putemu s-lomu ti bunâ orighinea “armeanâ”, maca tu tutu tsi yini dupu aiestu capitolu, Constantin VII Porpyrogenetlu anyrâpseashti mash di arâzga “makedonâ”, di la Philip sh Alexandru atselu Marli. Nâ si pari ti nipistipseari câ unu isturianu bunu cânâscâtoru di populi, pisti cari eara amir?, s-minteascâ dauâ zboarâ cu noimi ahântu di ahoryia, fârâ s-da vârâ exiyisi i apandisi.

Unâ sinyurâ apandisi poati s-exiyiseascâ aiestâ theorii. Zborlu “armeanu” di iu ahurhi theoria cu arâzga armeanâ alu Vasili, sh cari tu limba greacâ s-anyrâpseashti “armenios” fu la orighini “armanoi” i “armenoi” cumu siyura sh-dzâtsea makedonjlji di multi eti ninti. Sh adzâ tu locurli iu bâneadzâ armânjilji di totna, sh maxusu ninga Kastoria, icâ tu Arbinishii, zborlu tsi lu avdzâ easti “ar(â)meanji” icâ “rrâmeanji” cari easti multu efcula ti confundari cu “armeanu”.

Cumu s-agiumsi la aiestâ alathusi? Minduiescu câ zborlu “armân” cari eara ufilisitu di makedonji, nu eara multu cânâscutu nafoara di comunitatea loru, cumu nu fu cânâscutu nitsi tu eta 19 sh cumu nu iasti ninga ghini cânâscutu nitsi adzâ.

Pistipsescu câ Constantin VII Porphyrogenetlu ufilisi zborlu acshi cumu lu-avdzâ di la pâpânjii a lui, dupu tsi bân? alargu di Makedonii sh yrâmâticlu cari lu anyrâpsi lu-adusi tu limba greacâ, aschi cumu duki elu. Iasti poati, unu semnu alâsatu di Dumnidz? ti dizligarea mistiryiului ligatu di populu makedonu pi cari nu vru pânâ tora s-lu alasâ s-kearâ.

Sh nu dipu tu soni, prindi s-dzâcu câ ti mini, cama di 20 anji, cathi oarâ cându dzâcu câ hiu armânu, nu fu unâ oarâ s-nu-nj toarnâ xenlu cu cari azbur?scu :

  • “hii armeanu ?”

Cathi oarâ lipseashti s-trecu pritu :

  • “aromanian” icâ “aroumain” cari nj-adutsi antribarea : “hii român ?”;
  • “makedoneanu” cu antribarea : “hii slavu ?”;
  • “vlahu” cu antribarea ntru-oclji “?”;
  • sh dipu dinâpoi “Makedon-Armânu” di la Alexandru Makedon.

Câ tse “Makedon-Armânu” ?

Câ numa popullui a meu yini di la dauâ personalit?ts mithitsi:

Protlu cu numa di Makednes, adusu aminti di Herodot, tsi deadi numa di Makedonia, sh defturlu (vahi protlu) cu numa di Armenus, adusu aminti di Strabon, tsi deadi numa di Armân icâ Arâmeanu.

Ca unâ concluziuni ditu soni, minduimu câ ipoteza pi cari u prezent?mu tu câftarea noastrâ easti dealithea, fârâ câsuri sh câ zborlu di “armânu” i “arâmeanu” fu ufilisitu di Armânji di naima vecljiulu kiro. Sh ma largu, câ tu perspectiva aiestâ easti limbidu câ multi di personalit?tsli tsi pânâ adzâ furâ cânâuscuti ca “Armenji” icâ di arâzgâ “armeanâ” eara dealithealui Armânji i Makedonji.

Prindi ca intelectuali di-a noshtsâ, cu vreari ti fara armâneascâ, sâ s-apleacâ pi aiestâ temâ shi s-caftâ tu documenti tsi suntu adzâ multu ma efcula ti-aflari.

Sh s-anyrâpseascâ diznâu isturia a popului a nostru  cari, ti amârtii, ninga nicunuscutu ti Europa, ti cari adr? ahânta curbani.

Niculaki Caracota

Paris, la 17 di Yinaru 2010

6 réponses à “Dinastia Makedonjloru”

  1. Viorel a dit :

    Nu vedu ni?i unî aprukiari di zboarî,noi armanlji fa?î di armeni,ma?i cî suntu cre?tini-ortodocsi a noi.

  2. caracota a dit :

    Tamam aiestâ vremu s-probam. Zborlu di “armân” iasti ufilisitu di daima di armânji mash câ alantsâ xenji nu-lu cunoscu sh easti confundatu cu “armean”. Sh câ multsâ di atselji tsi fura prezentats ca “armeni” eara armânji, cumu sigur Amiralu Heraclios. Vedz ca prota articulu fu pitricutu nidipisitu sh lu adavgai dapoaia. Adyivasea-lu iara. Mbâreatsâ.

  3. Thanas Angeara a dit :

    Vrute Niculaki!
    Ma aduc sh-mini n-dau mindueruri:
    Poati s-kindurastâ ca teorii. Tuti cronichili tsi sânt scriati tu kirolu ali Imperatoriilj Romanâ (di Dat) shi ti Imperatoria Romanâ ( ashâ si numea tu atsel kiro), icâ Bizantlu (ashâ cum u numim azâ), sânt scriati pi limba helene (romaica, cum lj-dzitsea tu atsel kiro). Limba helenâ nu ari vocalu “â” tsi u ari limba arâmânâ,shi ashâ câ ar scriatâ “armen” icâ “arman” ti “arâmân”.
    Vroi s-dau n-dau minduer ti numa râmân icâ arâmân cu cai ni singurnumim noi. Numa râmân/arâmân vra ta s-dzâcâ roman/aroman. Avem s-fâtsem cu un fenomen fonetic câ vocalili “a” shi “o” ali limbilj latinâ sânt transformati tu vocalu “â” la zboarili di originâ latinâ ali limbilj arâmânâ; ti eczemplu zboarili latini fontana, pane, fronte,santa, calcanj,sh.a. tu limba arâmânâ s-pronuntsâ fântânâ, pâne,frânti,sâmtâ, câlcânj sh.a. Ashâ câ când noi dzâtsem râmân icâ arâmân esti unâ soi canda s-avem dzâsâ roman icâ aroman. Vocalu “a” di-ninti ali numilj arâmân/aroman, tu aist caz, nu ari funcsioni ti negari ashâ cum ari tu limba helenâ, ca ti eczemplu la zboarili: apolit (fârâ citadiniatsâ), apatridh (fâri patridhâ), amoral (fâri moral) sh.a. Esti un fenomen fonetic tsi undzeshti la pronuntsarea, di partea ârâmânjlor nufârshârots, a zboarilor tsi ahurhjest cu silabu “r”; ti eczemplu zboarili rosh, rug ranâ, râkii, râchii sh.a. tsi li pronuntsâ arâmânjljâ fârshârots, s-pronuntsâ arug, arosh, aranâ, arâkii,arâchii di la arâmânjljâ nu fârshârots
    Esti unâ numâ tsi ni ljini di la Imperatoria Romanâ, câ ashâ s-numea tuts citadinjljâ ali Imperatoriilj lju tsido tsi bâna; ashâ ^s-numea shi strâpâpânjljâ a noci tsi ca romanj ira domnjljâ a Balcanlui.
    Thanas Angeara
    31 di ljânar 2010

  4. Cu ce argumente sus?inem ideea de minoritate? (III) « Zboarã Niangrâpsiti a dit :

    […] aici si aici, dar inep?iile pe care le-am gasit acum intrec orice inchipuire. Este vorba despre o postare de pe site-ul A.F.A. a unui domn care semneaza Niculaki Caracota, scrisa intr-o aromân? savant?, […]

  5. cristian culetsu a dit :

    noi him urmasi al imperiului roman de rasarit??? cai poate s confirma ca him ase? nu avem legaturi cu gretsii ma virgarii ma cu cai

  6. Mihai a dit :

    ABERATII….d-l Caracota mai bine se ia de maini cu istoricii unguri sau greci.RUSINOS.

Laisser une réponse