Jan 06

Aurica Piha : interviulu cu scriitorlu Nicolas Trifon (RRI, 30.01.2013)

Catégorie : Habari/NewsEditeur @ 11:42 am

Ghini vinişi la microfonlu a emisiunil’ei armâneascâ di la Radio România International. Nu di multu kiro s-feaţi lansarea a cartil’ei “Armân’il’i Iuţido, Iuva” la Pânayirlu Internaţional di Carti “Gaudeamus” Bucureşti, Brumar 2012. Cum tricut la lansarea a cartil’ei anamisa di armân’il’i şi nu maş el’i, ţi eara viniţ ti lansarea-a aiştei carti ?

NICOLAS TRIFON – Va vâ zburăscu pi limba românâ câte nu para zburăscu ahât ghini armâneasti. Afendi eara armân ama mama nu eara armânâ. Idheea nu fu a mea, ama ali Editurâ “CARTIER” unâ editurâ tin’isitâ di Chisinău. Io avui colaborari ama, tora âl’ câftarâ a editorlui a meu dit Frântie ndreptul ta s-apriducâ cartea pi limba românâ. Dimec aestâ carti ti insi tu 2005 fu apridusâ tu 2009 tu limba sârbo-croatâ ti insi Belgrad s’tora fu apridusâ s tu limba româna di un editor di Chisinău.

REPORTER (Aurica Piha) – Idehea fu ti anami. Eara ananghi s ti armân’il’i di aoa, s maxus ti majoritari, aestâ striduteari a cartil’ei câte, al’umtrea di cum astiptam, tutã lumea lugursea câ unâoarâ cu libirtatea s democratia s libira exprimari va s-iasâ dit saltari multi cărtâ, si va s-iasâ tu migdani s multâ filologi, istorit cu multi ngrâpseri ti armân’.

Insirâ tu padi multu ptâni cãrtâ s dip ptãn cara s-nâ minduim câtu ptân sâ stie ti român’, ti cari voi isisi spunet câ easti un popul ahât ptânu cânâscut.

Armân’il’i nica suntu tu aumbrâ s ti atea cartea easti ghini vinitâ. S-nâ spunet tora cum s-feati lucurlu cu striducâtorlu ?

            NICOLAS TRIFON – Multu ptânu dimi, prit email si prota problemâ fu unâ tehnicâ câ ari multi citati/ alidzeri tu aestâ carti cari furâ stridusi dit românâ tu francezâ s tora lipsea s-hibâ turnati dit francezâ tu românâ s lipsea sâ-l’ dau a striducâtorlui urnechea salami, cu ahât ma multu câ avea texti dit insita etâl’ei XIX, ahurhita etal’ei XX cu experesii dit atel kiro. Aestâ carti zuyrâpseasti isturia a armân’ilor.

REPORTER – Ti ti nu âl’ bâgat bas numa “Istruria-a Armân’ilor”, maca easti unâ ditu ptânili cartâ ti imnâ pi sturlu ali isturie nica dit protili atestări documentari pânâ tu dzâlili di azâ dimi mutreasti evolutia a armân’ilor si probemilor armânstâ s mi ntreb câte nu-l’ bagât numa “Isturie Armân’ilor” ?

NICOLAS TRIFON – Easti mari zori s-ngrâpsestâ unâ istorie a armân’ilor asi cum easti zori ti ngrâpseari unâ istorie a vârgarlor. Easti zborlu ti loclu ti lu avurâ armân’il’i tu isturia bizantinâ deapoa tu istoria otomanâ, deapoa tu arada-a statilor natiun’i cari s’ntimil’arâ tu sud-estul european s di aclo yini aestâ trâdzeari mânâ ti numâseari “Istoria a Armân’ilor”.

Lugursescu câ easti unâ istorie fragmentarâ, docmentili ti li adus mini, aminti, suntu limitati.

REPORTER – Problema cari s-bagâ cu armân’il’i easti atea câ ari ptâni dati, ama di altâ parti speculatiili suntu dip multi. Dimi idheaa eara s-mi leg di datili ti li aveam s ma multu ateali dit perioada bizantinâ s otomanâ câte tu isturia bizantinâ atestãrli suntu di cu kiro s ma multi. Cama salami tu anlu 978 easti prota atestari documentarâ a armân’ilor tu reghiun’ili iu agiumsirâ s-bâneadzâ ma amânat pânâ tu kirolu di azâ.

Voi sâ spun câ atestărli ti valahil’i dit nordul a Dunâl’ei, suntu,fapti ma amânat. Deapoa lucârli agiumsirâ s-hibâ ma complicati tu Imperiul Roman ma s-nâ minduim la apartenentâ, la ortodoxia a armân’ilor câte eara lugursit prota ca ortodocsi, nâinti ta s-hiba lugursit ca “mileti ahoryea”.

REPORTER – Tu Imperia Otomanâ armân’l’i agiungu s-hibâ cama cunuscut, s-aibâ ma mari importantâ s canda suntu zugrâpsit ma museat.

NICOLAS TRIFON – Dealihea. Dimi s-treati di la un statut semibarbar, di nâuntru, cum eara vidzut s tu idyiul kiro bâga tu pircl’iu tentrul a imperiului, administratia, dimec catastisea eara ambiguuâ s aestâ s-veadi dit multili cumitii ti li nkisea ta s-nu pâlteascâ impoziti icâ ta s facâ ndripatati tu Imperiul Bizantin.

Tu Imperia Otomanâ armân’l’i avurâ unâ aradâ tu cari puturâ ta s-curdiseascâ s-aibâ un rol tut cama importantu tu dumenii cum emburlâchea, cristearea a prãvdzâlor, artizanat.

Tu kirolu otoman el’i si spun murafetli nâscânti ori ncuntrati ama di multi ori tu simfunii cu administratia otomanâ tnetralâ.

Atea ti voi sâ spun easti câ informatiili, datili, suntu importanti câte ari unâ tendintâ di speculari s di aclo yini s numa: “ARMAN’IL’I – IUTIDO, IUVA”, câte tâ si s-pari cativârâoarâ câ l’’afl’i armân’l’i tu tuti pãrtâli anda ghivâsestâ documentili dit eta XIX s deapoa cându mutrestâ cama ghini ai subei, canda suntu, canda nu suntu, canda l’-afl’i aclo s aclo, desi cadealithea bâneadzâ ? Existenta a lor fu totna unâ subei, nu ti vitinl’i ti âl’ cunustea multu ghini ama ti statili tu cari evoluarâ tu imperiili tu cari bânarâ.

Ti atea easti importantu s-hibâ unâ istorii precisâ ti cari easti zori ti acâtari tu moeabeti.

Ta sâ s-apufuseascâ existenta a armân’ilor easti/ zori/ unâ ananghi ti el’i câte tora tu kirou modernu nkisindalui di la protlu polim mondial suntu natiun’il’i ti sâ spun tu isturii s tu arada a curi armân’l’i au un rol ambiguu nâscânti ori contradictorii, avândalui tu videalâ câ nu suntu unâ mileti ahoryea nu s adrarâ unâ natiuni, nu avurâ posibilitatea ta s adarâ unâ natiuni s nu suntu niti unâ minoritati avândalui tu videala câ ta s-hii unâ minoritati lipseasti ta s-estâ un stat dadâ, stat tutelaru sum a curi ârki s-ti apânghisestâ si cari s-tâ reprezintâ interesili.

El’ canâoarâ nu furâ tu aestâ aradâ ma ptânu anlu 1905 cându amintarâ statutlu di millet, dimi di natiuni tu arada otomanâ.

REPORTER –  Numa a cartil’ei “Armân’il’i, Iutido, Iuva” fu loata ca slogan di armân’il’i dit România tu 2006 la Dzuua Nationalâ. Zboarâli aesti zugrâpsescu paradoxul armânescu, atel ti spuni câ Armân’il’i suntu arâspândit tu spastiul balcanic s nu mas s pân tru soni cându lipseasti s-afl’i dati ti el’i ahurhestâ s-ai subei.

Tu ligâturâ cu statili natiuni si cu atea câ tu anlu 2013 s-umplu 100 di an’ di la naima dramaticlu momentu a armân’ilor, vahi di aclo ahurhi aspârdzearea a armân’ilor ?

NICOLAS TRIFON – Ti naima multa di armân’ aestu fu un mari fânico, ca s-nâ minduim s-la stea ti s-feati Lousane, dzati an’ ma amânat tu 1923 cându 1 500 000 di gret s-turnarâ tu Gârtie tu nãili sinuri si alti 600 000 icâ 800 000 di cetãtean’ gret musulman’ fiudzira tu Turchie, dimec marli fânico s-feati tu 1913 câte aclo s-bitisi cândâsearea ti afirmari tu plan national, tu reghiuni, cu agiutorlu a statlui roman ti agiută ma multu pi plan cultural si maxus tu atel a nvetlui, ama s-vidzurâ multu limbid mărdzin’il’i a alustui agiutor ti putea s-hibâ pruvidzuti di stat si dinâcali armân’il’i canda numata bânarâ vârnâoarâ.

Tu idyiul kiro un cetătean di regatlu a sârghilor si a croatlor, ti eara armân numata putea sâ s-identificâ ca armân câ mas ca sârbu, croat, idyiul lucru s-feati tu Gârtie, Vârgârie si pânâ tru soni s tru Românie dupu atea dit soni analizâ.

Tu 2013 s-umplu 100 di an’ ama tu idyiul kiro si 200 di an’ di la prota gramaticâ pi armâneasti ti insi Viena cata tu idyiul kiro cându insi prota gramatică româneascâ i sârbeascâ.

Dimi fu un protes di afirmari culturalâ armâneascâ ti nkiseasti di cu kiro tu sud-estul evropean, ama cari nu putu sâ s-ncl’agă tu plan institutional.

REPOTER- Ampârtarea-a armân’ilor, bâgarea sinurli, dispârtearea a fumel’ilor, un frati bâna tu România, altu tu Iugoslavia si avet aoa un lucru interesantu ti spuni cum evoluã identitatea armâneascâ, ngrâpsit aoa ti doi frat, un tu Iugoslavia, un emigratu tu România s deapoia dol’i apufusirâ ta s-adunâ tu Australia iu s-ancâcea dipriunâ tu ti mutreasti identitatea a lor.

Un s-lugursea macedonaean alantu grec. Tu soni u ntreabâ dadâ-sa nica tru bana ca t suntu el’i. Si di sinfer easti ca spunearea ti u fâtet, antropolglu ti adusi aestâ pirmituseari da mas unâ variantâ. Dimec nu stim sigura desi easti apandisea a dada-sai câte apandisea a dada-sai u mindum/ u intuim, lâ spusi a doilor idyiul lucru. Am subei câ apandisea yini di partea a unlui ti easti macedonean si spuni antropologlu apandisea easti câ ghio taha dada-sa l’-apandâsi câ suntu gret si aestâ yilipseasti multu ghini turlia tu cari evoluarâ icâ minduerli ti eara ti identitatea aesta mozaicalâ a armân’ilor. Spunet-nâ ndauâ zboarâ ti aestu lucru.

NICOLAS TRIFON – Apandisea a unlui antropolog easti câ unâ dadâ poati ta s-amintâ si un armân si un grec.

Rep – E, aestâ easti concluzia la cari ….

NICOLAS TRIFON – Aestâ easti apandisea di turlie antropologicâ. Si …

REPORTER – Sâ spunem si continuarea…sâ spunem câ tamam orighinea, arâdâtina easti atea ti u da si maxus tu statili natinali easti praxea si mxus atea politicã.

NICOLAS TRIFON – Praxea politicâ si presiunea/ zorea avândalui tu videalâ câ avem tu aestu caz stati nãi, tiniri, …multu mări tru ahurhitâ, tru tuti statili sud-estiti , dimi s-bâga unâ zori pi plan national prit educatie/ praxe, prit media, prit askeri, multu di multu, si zorea easti ahât mari câ alternativa eara anamisa di s-ti spun’ national, s-ti spun’ cadealihea membru a natiunil’ei icâ s-estâ purdot.

Dimi, tu aesti cazuri cadealihea câ vârnu si maxus un tinir nu ari kefi s-agiungâ purdot, dimi nu avea unâ cadealihea alternativâ.

Di aclo yini fapta câ di multi ori armân’il’i, tru vâsiliili iu s–au arâdâtina, ma ptân dit România, lipsea tra s-ascundâ, lipsea ta s adapâ identitatea, ascumta, pi livel familial si eventual tu fâlcari, ma nu dip multu, eventual public.

Catastisea Româniil’ei easti niheamâ altâ turlie dimi ahoryea iu armân’il’i vinirâ… maxus dimi nkisirâ tu tu numir mari, tu ahurhita a an’ilor 1920 simi di atumtea vinirâ tu parei mãri.

Avea vinitâ s tu kirolu di ma ninti, avea armân’ ti eara vinit individual icâ tu familii di multi kiro icâ ndreptu tu România, icâ dit Ungaria, Transilvania. Dimi tu aestu caz turlia di exprimari fu ma lisoarâ.

Tu idyiul kiro el’ nu eara unâ mizâ dit videalâ româneascâ, dimi puturâ ta sâ-si cultivâ cultura acâ nu avea sculii, cadelihea …avea vinitâ, ama aprâftâsirâ ta si spunâ prezenta, sâ s-manifestâ s-ntimil’adzâ unâ culturâ armâneascâ prit lucrãrli ti s-adrarâ anamisa di dauli polimi mondiali, tu ligâturâ cu problematica armâneascâ.

REPORTER – Si ea câ vini si atel kiro, vinirâ si atel’ an’ cu nationalismili ti s-dukirâ tru tuti statili tu cari bâna armân’il’i si bas s aclo iu catastisea, theoretic, putea s-hibâ ma hâbinisitâ, lâ si bâgarâ zori ta s-alâxeascâ numili, s-ascundâ identitatea, ta s-nu poatâ sâ s-ndreagâ, s-aibâ unâ organizari.

NICOLAS TRIFON – Dimec, catastisea easti atea câ lipseasti sâ zburâm ti kirolu di la 1913 avândalui tu videalâ tentenarlu ti va sâ s-umplâ tu kirolu ti yini.

Lipseasti s-cundil’em câ aprindu simnarea a alustui Tratat di Irini/ Cundrata di Irini s-dukea, dimi Bucuresti avea unâ hâvaie multu apreasâ si ma multi ori, len turlii di nvitat armân’ ti eara Bucuresti, nica s tru institutii, ta s-nu zburâm s ti Societatea di Culturâ Macedoromânã cari dukea piricl’iul si ahurhirâ s-bagâ zori ama eara multu amânat.

Si dinâoarâ ti aestâ Cundratâ di Irini fu vulusitâ, dimi ateali faimoasi alâxeri di cãrtã cu prezidentâl’i a atilor trei vâsilii ti loa parti, dimi ali Vârgârie, Sârbie si Gârtie, Venizelos,  dimi cu aesti trei câpii di stat, aesti cãrtâ nu asiguripsea aproapea ici tiva.

Si ti easti impresionantu, s-vedz tu mesl’i ti vinirâ, prota s prota, unâ mutari cap pi geadei, vârâ 10.000 n’il’i di oamin’, lucru ti spuni câ eara unâ minari cabaia mari ti Bucuresti tu atel kiro, unâ mutari cap contra a aistei Cundratâ di Irini s deapoa s-tânu un bair di conferinti tu cari numi cu anami cata cum Murnu s alti len turlii di personalitãt câfta giueapi si nu eara simfun’ cu naua catastisi la cari s-avea agiumtâ si fâtea timbihi, câte, cadealihea unâ cali lungâ, di “kireari tu pundie”, l’-astipta armân’l’i.

Easti atea ti s-feati cadealihea cu armân’il’i anamisa di 1913 si 1989 ta s-lom unâ data, asi di referintâ dimec vini un kiro tu cari ahurhi altutiva, un altu protes nkisi.

           Ama ti aestu kiro ti lu spus tu carti cu numa “Kirearea tu Pundie”, cadealihea câ easti unâ metaforâ, ama putem, sâ spunem câ fu unâ catastisi multu complicatâ ti armân’, di unâ parti sculiili românesti eara discl’isi tu nâscânti locuri, tu Gârtie maxus, avândalui tu videalâ câ Vârgâria trâdzea mânâ multu di multu si Sârbia nu lâ dâdea izini ti unâ furn’ie acutotalui dimec aesti sculii armasirâ discl’isi ma largu tu Gârtie ama nu avea dinamica dit epoca di ma nainti.

Tu idyiul kiro România avea un n’ic zbor ti spuneari si România avea alti cilâstiseri dimec nu ti armân’l’i dit sud-estul European avândalui tu videalâ câ România dupu protlu polim mondial s-teasi, asi spusa Românie Mari dimec armân’l’i tricurâ pi doilu plan.

Tu idyiul kiro maca eara tru protlu plan tu kirolu 1864 -1913 nu va s-dzâcâ câ el’i eara prota problemâ ti România cari avea tru prota thesi problema ti Transilvania si partial Basarabia.

REPORTER – Cu tuti aesti voi spunet câ tut ti s-ngrâpsi, tuti cãrtãli pitricuti nu furâ acâtati tu isapi acâ anamisa di atel’ ti li avea simnatâ eara si armân’ si aestâ easti iara unâ altâ ciudie.

NICOLAS TRIFON – E, asi fu tra s-hibâ tru idyiul kiro easti un nom dupu cari lucreadzâ istoria maxus câ tru planlu di democratie România avu unâ cali spetialâ ahoryea di alanti vâsilii tu cari România vrea s-afirmâ ca actor, responsabil pi plan international si putu ta sâ u adarâ tamam prit atea câ “trapsi mânâ” di la câftãrli a l’ei ti român’il’i dit sud, dimec a armân’ilor s nu mas a armân’ilor tu arada a aistui Tratat di Irini va s-dzâcâ ti occidentu dimec ti fortili occidentali ti Franta, Anglia vârâ turlie fu unâ garantie a unlui partener responsabil, România cari nu s-aventurâ avândalui tu videalâ câ alanti stati spunea ma mari silâ tu câftãrli a lor dimi România s-hârsi di aestu atu.

REPORTER – Voi, tu carti cilâstâsit ta s-avet unâ minduita cât cama obiectivâ, cilâstâsit ta s-dat nanâparti speculatiili, ama atea ti vi s-vâ ntreb asi ipotetic putea s-aibâ unâ sansâ tu istoria a armân’ilor ta s timil’iuseascâ un stat a lor ?

NICOLAS TRIFON – S-feati tu kirolu di ma nâinti. Planlu trã thimil’iuseari a unlui crat fu tu perioada nai cama coeerentâ al Apostol Mãrgãrit un personaj multu spetial tu Balcan’ personaj multu tipic ti Amirâria Otomanâ cari aprâftâsi s-aibâ nâscânti performanti ti nipistipseari.

Cu multu kiro ninti di 1905 el amintâ ti armân’ nâscânti avantaji tu plan administrativi ti cari vârnu nu pistipsea câ va s-adarâ, dimec aestu Margâritu, ama tu un contextu ottoman, tu un contextu di tepcratie autoritarâ el aprâftâsi s-amintâ ti armân’ nâscânti ndrepturi, aprâftâsi tra s-hibâ ascultat si s-ndreagâ un raportu di forti cu alanti formatii nationali ama idheea a lui tu ma marea parti si aclo fu el vârtos si eara idheea a unâl’ei confederatie cu arbinesl’i cari nu avea stat, cari eara tu unâ catastisi di marginalizari s cu cari armân’l’i s-akicsea multu ghini ti len turlii di funrjii. Cadealihea câ aestu proiectu nu s-băgă tu lucru .        

           NICOLAS TRIFON –  Dupu Margărit s-câftã diznău ta sã s-adarã niscânti alianti cu Arbinesl’i, ma multu Londra cându furâ moeabetli cu Arbinisia ninti di 1913 di Pacea di Bucuresti. Furâ ma multi proiecti ama nu furâ bagati tu practico.

REPORTER – Aesti proiecti nu furâ ndrupâti di mărli puteri ?

NICOLAS TRIFON – Mărli puteri nu avea sinfer câte Arbinisia eara atel dit soni gaile, ma multu câ Arbinisia nu para eara isitâ pi stena internationalã si s-apufusi sâ-l’i si da un stat tamam tu kirolu cându s-dizvârtea Cundrata di Bucuresti ama nu eara vinitâ niti unâ delegatie arbinesâ Bucuresti.

REPORTER – Easti interesantu s-tâ adarâ altu vârâ un crat. Armân’il’i nu aprukearâ niti unâ dhoarâ.

NICOLAS TRIFON – Nu aprukearâ tu isturia a lor niti unâ dhoarâ si eara interesantu câ avea un loc spetial tu Balcani tu numir eara ma ptân’ andicra di arbinesi si eara multu ma arâspândit. Avea unâ situstie bunâ ca aveari s tu plan cultural ama aestâ nu eara duri.

Atea ti voi sâ spun easti câ tu aestu contextu theocratic otoman furâ performantili al Margãrit. Dupu Mãrgãritu yiini unâ altâ personalitati cari fu s ministru tu guvernul a Junilor Turtâ, Batzaria.

Aestu eara un republican, un democrat cari câfta emanciparea gheneralã  a armân’ilor s nu mas s cari câftã s-facâpoliticâ ama nu spetial ti armân’i el avea unâ viziuni ma largâ, duki si el câtâ zori eara ta s-tâ spun’ identitatea tu arada a năilor stati nationali, Batzaria duki multu ma ayon’a ti vrea s-facâ.

Ti atea spun câ aesti dauâ personalitãt lipseasti s-hibâ adusi aminti.

Proiectul la cari personalitãtli armânestâ tânurâ nai ma multu tu reghiuni eara atel ti unâ federalizari dupu urnekea ali Girmânie dit atel kiro I ali Elvetie.

Aestu proiectu federal fu minduit s nâinti tu arada a slavilor macedonen’ si a nâscântor câpii vârgârestâ ama aestâ idhee fu ndrupâtâ mas atumtea cându nu putea s-amintâ tu plan national ndrepturi.

Cându amintarâ aesti ndrepturi alanti millet alâsarâ idheea federalâ.

Mas armân’il’i u andrupârâ dit ahurhitâ s pân tu soni aestâ idhee si George Murnu andrupâ aestâ idhee cându eara Londra, ama aestâ cearei nu fu bâgatâ tu lucru. Câte spun aestu lucru ?

REPORTER – Idheea di federatie eara nica di la Riga Fereu.

NICOLAS TRIFON – E, tu Imperiul Otoman  nica di la Riga Fereu s deapo tu Turchia europeanâ avea aestâ posibilitati ama cadealihea, nu s-feati.

Tora dupu 89 cu alâxerli ti s-featirâ tu sud-estul European, Europa putem sâ u lugursim unâ realitati federalâ nai ptân tu aestâ noimâ asi câ putem sâ-l’ videm diznãu pi armân’ ca unâ cumatâ tu Europa tu arada a curi cafi un easti unâ cumatâ si Ghirmânia cari easti cu nai multâl’i bânâtori easti si ea unâ cumatâ, dimi tu aestâ aradâ pot si armân’il’i s-aibâ loclu a lor.

REPORTER –  Ta s-nâ turnãm la Batzaria io nu akicâsescu cãte nu cilâstãsi ma multu ti armân’i maca fu si un reprezentantu a armân’ilor tu guvernul a Junilor Turtâ.

NICOLAS TRIFON – El fu aleptu senator, avea doi senatori armân’ ama el avu un rol multu analtu, tu tentru, câte el avea loatâ parti la minarea-complot a Junilor Turtâ cari loarâ putearea, fâtea parti dit ptân’il’i cristin’ ti s-mintirâ si mutarâ cap contra a sultanlui tu numa ali democratie si ali libirtati.

         Avu un rol cl’eai ma s-n’-aduc aminti tu democratia nturteascã. Eara multu multu ligat cu turtâl’i ama s-cu tuti alanti populi a Imperiului Otoman. El lucrâ s cilâstisi pi livel gheneral. Nu lucrã ca armãn, dimec ahoryea, cãte asi fu ta s-hibâ.

Aestâ spuni câ tu un sistem democratic alithea poati s-aibâ si unâ minoritati cu ndrepturi, ama ti aestâ lipseasti s-aibâ unâ alithea aradâ democraticâ si largu di atea ti s-cl’eamâ nationalâ.

Putea s-hibâ s tu arada a Junilor turtâ ma s-tânea zborlu s-adarã atea ti avea tâxitâ. Ti amârtie nu s tânurâ zborlu.

REPORTER – Asi cum spusitu, vini kirolu a statilor nationali cându ti armân’ s-duki un nationalismu barbar.

Cultura armâneascâ scâdzu multu, ghini ma, dupu câdearea a comunismolui tu sud-estul European armân’il’i câftarâ s-organizeadzâ ma ghini pi plan national si pan-balcanic ama dumnil’a voastrã zburât tora ti un termen ti va s-dzâcâ nationalismul armânescu, zburât ti lucârli buni si slabi a alustui fenomen.

Spunet-n’ ndaua zboarâ ti aestu lucru.

NICOLAS TRIFON – Tu sud-estul European, tu Balcani nationalismul di multu kiro ari loatâ silâ.

El easti un fenomen relativ recentu ama easti multu vârtos andicra di ti easti tu Europa Ocidentala.

Aestu nationalismu easti multu fuviros si adusi mãri zn’ii. Adusi mintireasi, priscâvil’i ti atel’ ti nu suntu cu statut national. Easti zori s-ascaki di eali. S-veadi s la armân’ aestu nationalismu ama easti un fenomen multu n’ic, nâscânti ori ridicol, unâ turlii di exclusivismu ca apandisi la nationalismu a alântor.

Nu easti un piricl’iu tu aestâ problemâ ama mini zburâiu tu carti ti atea ti mi interesadzâ, dimi ti problema a identitatil’ei si a identificaril’ei.

Identitatea u da alantu, nu tini apufusestâ ti estâ, tini ai ndreptul s-aproki icâ nu.

Identitataea easti prota alantu.

Tora identitatea nationalâ cadealihea easti globalâ si apufusitâ. Ti armân’, zorea easti mari câte identitatea nu easti akicâsitâ unâ s unâ.

Ma s-estâ vârgar tini stii câ estâ vârgar. Tu askeri s alantâ stiu câ estâ vârgar si alumtâ ti Vârgâria.

Ti un armânu dit Vârgârie easti ma zori câte el nveatâ pi vârgâreasti, s-alumtâ ti Vârgâria ama nu stii ti s-adarâ cu limba a lui, cu istoria a lui, tu plan personal, tu arada a farâl’ei.

Aoa minduerli suntu ampârtâti tu arada a armân’ilor tu ti mutreasti identificarea.

Nâscântâ s-identificâ ma multu di câtu lipseasti cu natiunea majoritarâ altâ s-ncuntreadzâ vârâ turlie, altâ dzâc câ easti unâ simfunie anamisa di spunearea a lor identitarâ si apartenenta la nationalitatea majoritarâ, nâscântâ lugursescu câ tu democratie tut cetãten’il’i au tuti ndrepturli, dimi maca estâ vârgar i armân lipseasti s-ai idyili ndrepturi. Câte s-lugursescu tu idyiul kiro, vârgar ama si armân.

Tut asi putem sâ zburâm ti armân’l’i dit Vaegarie, Sârbie, i Gârtie. Moeabetea aesta poati sâ scoatâ tu migdani cum lucreadzâ identitatea nationalâ atumtea cându nu easti data ti totna cum easti cazlu a miletlor adusi aminti ma nãinti

REPORTER – N’-aduc aminti di un articol a acad. MCM ti cari spunet s voi cã tu ti mutreasti armãn’il’i cata cum s alti milet ti vor sâ si spunâ identitatea ari doi mãri factori. Atel cum ti identificâ alantâ s cum ti identifit tini isis. Cum va s-angreacâ ziga anamisa di aesti dauâ asi va s-dukeascâcafi un ahoryea.

NICOLAS TRIFON – Pluralitatea identitarâ la armân’ easti pân tru soni un fenomen natural, dimi dun’iaua s-duti câtâ diversitati nu câtâ omogenitati.

Omogenitatea yini dinafoarã di nai multi ori, ica prit STUHINARI i prit institutii cari spun si reproduc unâ situatie.

Ta s-estâ, ti paradigmã, vârgar, sârbu u stii di la sculie, di la ascheri, dit media, ama easti si un iconfortu ta s-tân’ mas di unâ nationalitati câ deapoa nu akicâsestâ ti s-fati tu lumi câte ai vitin’i, câte suntu ma bun’ di tini, dimi totna ti ciudusestâ.

REPOTER – Tora avem, ama urnekea ali UE iu populili ti vor s-intrâ tu uniuni pot ta si spunâ ma multi identitãt easti zborlu s ti unâ supra-identitati: pot s-estâ tu idyiul kiro european, vârgar si armân. Easti unâ sansâ ti tuti miletli ti vor s-iasâ tu migdani tora.

NICOLAS TRIFON – E, tora easti unâ aradâ bunâ, ama eara easti zori. N’-aduc aminti câ maca io bânedz tu Frântie avui aestâ câbili, unâ cuvendâ a unlui deputat european român cari dzâsi limbid câ pap-su s-amintã tu Gârtie, baba tu Arbinisie si ia câ tora arbinesl’i nu au ndreptul s-intrã tu Europa.

Atel deputat eara Becali, cari vini cu unâ problemâ, cari vini cu unâ problemâ ti aesti populatii ti lucrarâ multinational i supranational s ti au s eali ndrepturi s lipseasti s-bâneadzâ.

Aestâ problemâ easti armâneascâ ama nu mas armâneascâ.

REPORTER – Stiu câ alâgat prit locurli iu bâneadzâ armân’il’i, dit carti dukim câ lipseasti sâ s-adarâ tiva ti armân’ câte asimilarea acâ easti globalistâ i nationalistâ easti mari si easti pi irusi.

Ti easti ti adrari ta s-ascapâ armân’il’i ?

Lu-adusitu aminti s Gauss cari dzâtea câ armânlu easti protlu European câ el stii s-adapteadzâ ma ayon’a ama cât multu va s-hibâ el tu tamam ti rol poati s-aibâ tu constructia europeanâ ?

NICOLAS TRIFON – Eara ghini s-am unâ apandisi limbidâ ama atea ti easti sigura ta s-aduc tu zbor unâ formula clasicâ afirmarea armân’ilor tâni di el’ isis s di axia a lor ta s-hibâ simfun’ tu gaeret s-akicâseascâ un-alantu si s-nu tragâ mânâ.

Problema ,ama easti ndilicata s tu ti mutreasti limba ama s alanti        

REPORTER – E, tu carti spunet câ standardul lipseasti s-hibâ sum unâ hlamburâ.

Lipseasti s-hibâ niscânti institutii ti lipseasti s-agiutâ cultural cetãten’l’i armân’.

 Yinitorlu nu easti ahât buntu ti mutreasti limba ama s-nu agârsim câ paradigma popului irlandez zburasti engleza ama numata zburasti irlandeza ama au unâ culturâ multu vârtoasâ, nu s-identificarâ cu englezl’i.

Tu aestâ noimâ ari ma multi posibilitãt. Ama s pi unâ di cãl’iurli aesti easti greu ti imnari ma s-nu dânâseascâ zorea ti u bagâ alantâ s ma s-nu aibâun agiutor institutional, unâ tin’ie, unâ pricunusteari a existentâl’ei spetificâ a armân’ilor.

REPORTER – Ta s-bitisim easti urminia a voastâ câ di el’ cum va s-poatâ sâ s-ndreagâ s cum va s tânâ limba si cultura. Tu soni ti atel’ ti au sinfer iu pot s-aflâ cartea a voastâ si desi minduit s-adrat lansãri s tu altâcâsâbadz ? Minduescu câ tricut ghini la lansarea di la Panayirlu di carti di Bucuresti GAUDEAMUS.

NICOLAS TRIFON – E, la Gaudeamus tricum multu ghini si fui tin’isitu câ vini Andrei Pippidi cari easti un spetialistu tu sud-estul European eta 17-18 s câte esti un ti cânoasti ghini Bizantul si Imperiul Otoman vini si feati unâ mseatâ prezentari a cartil’ei cata cum si Alexandru Gica ti lu stiu di multu s cari adusi explicatii importanti s’tu ti mutreasti contradictiili a meali ca autor s ca personaj.

Editura CARTIER easti ghini difuzatâ tu România, ari difuzorlu a l’ei dimi cartea poati s-hibâ aflatâ iutido, pâhãlu easti niheamâ mari, ama ma s-minduim cartea ari 600 di frândzâ, easti cartonatâ si insi tu conditii grafiti multu buni si s-nu agârsim câ easti unâ apriduteari a domnului Ciubotaru.

Aveam tu minti s-neg si Slobozia ti unâ lansari carti ama s-featirâ nâscânti mintâturi si nu agiumsu aclo, vahi dupu ndoi mesi s-mi tornu si s-fâtem si aclo unâ lansari nica si Custanta.

REPORTER – Noi ma s-putem s-vâ agiutãm cu organizarea ti lansari va u adrâm cu vreari.

Urminia a noastâ ti armân’ s nu mas easti ta s-nu alâsat aestâ carti, lipseasti sâ u ghivâsit nu masi armân’il’i ma si român’il’i.

NICOLAS TRIFON – Haristo ti zboarâli museati si tu soni aduc aminti numa a cartil’ei: “Armân’il’i, Iutido Iuva”.

Laisser une réponse