Oct 05

Aurica Piha : Anamisa di Pidimo si Amin! premiera Bucuresti

Catégorie : HabariEditeur @ 2:20 pm

Tu prot di sumedru, la Pro Cinema di Bucuresti, s-feati premiera a filmului “ Anamisa di Pidimo si Amin” , tu regia al Toma Enache, dupu scenariul minduit di el, deadun cu Elena Enache , redactori RRI si Eugen Cojocariu,secretar general a idyiului postu.

Sala fu amplina di oaspit ti mutrea gailipsit pidimolu a personajilor,multa di ei cu numi armanesta, tiniri cu stepsu mas ca pistipsea tu Dumidza, lucru nistraxit di cumandusearea ateii, comunista. Cata dzatl’ii di n’il’ii di oamin’i ti fura bagat tu hapsani fara stepsu, personajili a filmului trec prit multi tiran’i cu umutea ca va s-aleapida di pistea si acsiili a lor.Anda s-bitisi proiectia, regizorlu cu pareia di actori s-alinara pi scena si Toma Enache zbura ti cat greu fu ta s bitiseasca filmul, protlu tu ti mutreasti xanapraxearea cu zorea di Pitesti si tutnaoara haristusi a sponsorilor ama si-atilor ti-lu agiutara tu aestu mari proiectu. Tu soni, actori si oaspit featira moabeti si biura una chelchi di sampanie. Marli futboleru arman, Gica Hagi deadun cu nicuchira vinira ta s-u andrupasca feata a lor, Kira Hagi ti adra un rol ti anami tu filmul, ti s-harsi di succes si ti minduim ca prit ateali 40 di promotii tu multa casabadz dit Romanie, ama si prit atea ca dit 4 di brumar easti tu cinema, vazea a lui va s-creasca.Hiratimati a reghizorlui, a scenaristalor, a scenograflor, a pareil’ei di actori, ti tut ti adrara gaireti ca aestu filmu s-armana tu isturie.Dutet-va si videt filmul tu cinema cate ‘ Anamisa di Pidimo si Amin” easti dit arada Must see (Lipseasti videari)! Catse dzac aestu lucru?!

Prota ca easti una premiera tu ti mutreasti astiptarea di 30 di an’i a roman’ilor ca varna reghizor s-acata ta s-adara un filmu ti traghedia a atilor ti tricura prit nai ma sertu experimentu politic dit chirolu a comunismolui: xanapraxearea cu zorea dit hapseanea di Pitesti.Nascanta s-chirura bana tu aesti tran’ipseri, multa arman’i. Ti atea, ahurhindalui cu protlu personaj, aflam cabaia numi di arman’i. Mintea an’i si dusi la scriitorlu Dumitru Bacu, ti tricu s-el prit aesta hapsani si ti cari scrie cartea “ Pitesti- chentru ti xanapreaxeari a studentalor” , dit cari anvitam multi di ateali ti s-featira tu aestu fuviros experimentu.

Tu filmu aflam multi pirmithi ti li dgivasim i li avdzam martirii di la atel’ii ti tricura prit lahtaroasili “praxeri”.Io, avui tihea sed arada tu sala di cinema ninga prezidentul a hapn’iatit’lor politit dit Romania (AFDPR), Octavian Bjoza a curi isturie di bana u steam si ti s-uidusea cabaia cu atea a personajlui printipal. Al videam cum sidea cu mari menga s-nu cheara niti una secunda dit atea ti s-fatea pi ecran. Cu mutrita la el si cu mintea la tut ti aveam dgivasita dit cartali pi aesta thema, putui s-mutrescu scenili multu serti cu parjin’il’ii prescavi, cu agresivitati di tuti turliili, ti di arada nu va s-puteam s-li straxescu. U videam aynanghea si tin’isita armana, amintata tu hapsani, Zoe Raduleascu, feata alumtatorlui faptu curbani, Gogu Puiu.Cu mintea la ahanta eroi arman’i si nu mas, mutrindalui la tin’isitlu Bjoza, lacarn’il’ii an’i cura si durearea isea cu uhtari ama candasearea eara mari ca maca el’i putura s- treaca prit tuti aesti si io va s-pot s-mutrescu ma largu filmul.Avdzaii dapoia di la multa ca filmul easti multu sertu, nascanti mul’eri nu putura su-l veada pana tu cap si l-u antribai Prezidentul a Sutatal’ei a Hapsan’iatitlor desi al’i si pari ca easti asi. “Easti putan andicra di tiran’ili ti li tricum tu zandani”. Tut nas dzasi ca ari mari ihtibari ti arman’il’ii ti l’i ari cunuscuta tu ahapsi, ca fura andrepta ca tiva cupaci, ti nu s-prida”.Lucru ti easti yilipsit tu filmu prit catuyursea a tran’ipsitorlui sef ti avea zori ca “voi, tintaril’ii hit ca tiva muli, cu anvartusata besa”. A dapoia, domnul Bjoza spusi ca tu aesta 30 di an’i di anda cadzu comunismolu,sidzu di zbor cu ma multa reghizori ta s-adara un filmu ti alumta anticomunita si xanapraxearea di Pitesti ama mas Toma Enache, putu s-duca pana tu cap proiectul: “ Anda n’i spusi ca easti arman, steam ca el va-l bitiseasca filmul”, adavga nas.

L –u antribai desi tora s-luyursescu “ arazbunat” ?, stiindalui ca martiril’ii dit hapsan’il’ii comunisti alasara dyiata s-nu hiba arazbunat, dimi s-nu hiba vatamat cana di atel’ii ti al’i tran’ipsira, cate el’i, dupu pistea cristina al’i l’iarta.Nas dzasi ca luyurseasti filmul ca un semnu di namuzi  si un lucru ti lipsea adrari ti atea ca memoria s-hiba yii, a atilor ti trapsira ahat, a atilor  ti s-featira curbani ama s-ti barnurli ti yin ta sa stiba ca isturia s-nu xanafaca.

Tu ti mutreasti simasia a distributiei dit filmu, pot sa spun ca reghizorlu adusi deadun actori roman’i si arman’i. A s-aduc aminti ti Kira Hagi, to rolu a soral’iei al Tase Caraman, protlu personaj, un rol greu ama adrat cu masturlachi di tinira actrita. Aua videm curbanea a soral’ei armana ti fratili a el’i si angricarea spirituala cu cari s-andreapsi ti aestu rol, stiindalui di la paplu di partea a dada-sa-i pidimolu dit chirolu anda fu  anclis di comunista.Dimi, ea  vidzu aestu “ agiocu” ca una borgi ti fumeal’ia a l’ei si ti tut alanta  arman’i tran’ipsit di reghimlu totalitar.

Teodora Calagiu, intra tu rolu a iatrisal’ei buna si mintimena, etima ti iti curbani ti memoria a afenda – su-i arman, s-na candasi ti profesionalismul a el’i, ti l-u cunustem.

Tascu Lala, jurnalistu di arada, s-filisi aua boatea si harea tu rolu a giudicatorlui.  S-nu-l’i agarsim Adrian Culetu, museata Tina Malama si ficiuritl’ii hariosi Batu Sofia si Luca, tut  uidisit ti ti lipsea s-adara.

Ama lipseasti sa zburam ti rolu” magnific” a ca el fu “ malefic” a tran’ipsitorlui sef, adrat di cunuscutlu actor Constantin Cotimanis. Poati seada arada di marl’ii actori premiat la fetivalurli di filmu si minduescu ca va-l’i yina arada ti una ahtari pricunusteari. Al’i si cadi!

Un agioc chischin di la agonie la extaz l-u ari Vali Parvu, actor cu mari sensibilitati si puteari di triteari di la imireata la anvirinari,  anvartuseari si alti ahanti sentimenti ti li scoati tu migdani tu rolu a personajlui ahat multu tran’ipsit ama anachisitor, Tase Caraman.Al videm tu ahurhita, un tinir muzician, ti s-toarna di Viena an hoara, iu taifa l-u astipta ta s-treaca deadun una arada safi armaneasca,  Alasarea Preasini, yilipsita cu hari si hazi tu filmu. Cu dhoara di muzician si cu pisti tu suflit el anyrapsi una piesa  “ Oda Lui Dumnezeu”,/ “ Alavdari al Dumidza”. Un stepsu “ mari”, contra a ideologhiei comunista ti vrea ta s-baga “ arada a el’i nibuna” tu sutiitati, dit cari Dumidza prindea s-hiba avinat  si ancarfusit diznau ti totna. Dol’ii frat Caraman, fura laot cu zorea  dit fumeal’ii si anclisi fara s-la si spuna cabatea. Di aua s-dizvartescu tut pidimadzl’ii si alaxerli prit cari trec personajili.

Uidisit ti protlu rol, Tase ( Vali Popescu)  leaga un pirmith di vreari si  dureari cu Lia (Ana Parvu), ti mas tinireata curata si cu arachi di flitur poati su-l duca. Aesta vreari easti atea ti-l tani tu bana  tu nai ma greali momenti, anda “murea” tu man’il’ii a gilatlor si “anyea”  tu hrisusitili aduteri aminti a chirolui tricut deadun cu museatal’i vruta.

Tut actoril’ii, nai multa tinir sa spusira apufasit tu agioclu a lor, aravdara multi sihat tu zandanea arcaroasa, macara parjina, fura ancarfasit pi cruti, li aravdara tuti cu umutea ca va s-poata sa spuna isturia a atilor eroi ti dealihea li tricura aesti.

Reghizolu al’i baga s-treaca prit tuti hopili a experiental’ei di Pitesti, iu lipsea sedz nimacat, s-l’eii parjina multa, s-ti tradz azvarna ca tiva pravdza, s- tret prit colasi ta s-ti aleapidz di sot, di valori, di pisti. Si anda  tret prit aesti, vedz cari ta easti alithea puteari. Nascanta nu putura s-treaca ma largu si s-alipidara di cruti, di acsii, di frati. Dramatismul a aiusutui experimentu easti ca nu eara duri  s-ti aleapidz , ama lipsea  s-tret di partea a pridatorlui, a tran’ipsitorlui. Si asi videm cum frati cu frati agiungu s-bata si ca tu una ideograma,un easti yin, di partea buna, alba  si alantu treati tu  yang, di partea laii, araua. Trayic, ama dealihea! Ama  pana tu soni, fratili “ arau” ari sansa sa s-aspeala constiinta si sa- si ascapa suflitlu.

Ti aesta easti zborlu tu filmu, ti noima a banal’ei, ti ascaparea a suflitlui tu nai sertili situatii. Si aua reghizorlu fati una turnari la Vivlii, la cartea cu anvitaturli ti ta aspuni calea a banal’ei cu averurili ti lipsescu tin’iseari .Easti ca una alinari pi Golgota, iara momentul di ancarfaseari pi cruti cata cum Hristolu easti cipitlu.Cutrimuburata di aesta imaghini l-u antribai un teolog ti mindueasti, s-nu hiba vidzuta di atei i alta ca blasfemie. An’i apandasi atea ti minduiam si io: noi tut him dupu  uidisearea a  Hristolui si tut him climat ta s-agiundzem la samtisiri.Si di alta parti, isisi Hristolu alasa dyeata ca “maca pi mini mi tran’ipsira, si pi voi va va pidipseasca”. Eroiii aesta banara idyiul pidimo, ama u bagara tu practichie pistea si anachisira.

Ama, filmul “Anamisa di Pidimo si Amin “va videari si ti atea ca easti una ti anami  pirmituseari vizuala. Imaghinea limpida  mi dusi cu mintea la filmul Tess, tu regia al Roman Polanski, ti ari amintata premiul Oscar ti imaghini si atel’ii ti au vidzuta filmul pot sa si aduca aminti ti musuteata fara preacl’ii a cadurlor di fisi ama, nu mas. Simnata di Alexander Sachs, ti lu stim di la “Nu hiu faimos, ma hiu Arman”, imaghinea na aspeala  ocl’I’lii  ca apa a unui izvur  di cristal , dit cari azvom lacarn’i  di pon si dureari  ama ti s-afla limpidzamea anda  ti  dizn’iarda tu cadurli di fisi, dip ca tu paradis. Aesta alaxeari di imaghini fu multu ghini minduita di reghizor, ca una buna furn’ie ti mutritori ta s-ascapa niheama di presia emotionala a scenilor  greali, si macsus ta s-na da s-a naua, a specatatorlor  s-achicasim  cum putu protlu personaj, Tase Caraman,  ta s-ascapa dit colasea a hapsanil’iei mas prit ascaparea tu aduterli aminti a ayapil’ei banata tu una fisi adamica. Vruta, interpretata di museata Ana Parvu, ari canda idyea chischineata si naturaleti ali Nasstasya Kinski, tu rolu al Tess, ti, a ca, filmul fu adrat cu multa an’i ninti, n’i-armasi tu suflit prit aesta candoari, adil’iatic anghelic a personajlui. Idyea mutrita spastrita u vidzum si tu ocl’ii al Vali Popescu, actor imir ama cari ari cuvetea, ti  yini dit vartoasa pisti, ta s-anachiseasca zurleata a priscavil’ei prit cari treati. Tihea a lui: pistea, museatili aduteri aminti si muzica. Simnata di Adrian Flautistu si Eduard Gore, muzica, prit sonurli a contrabaslui ti pitreati tu alta havaii, a banaril’ei macsus di trup, a alinaril’ei a spiritlui tu una lumi cama aproapi di Dumidza, asi cum martiriseasti si peronajlu printipal, ti mi arisi cum s-dusi rolu  pana tu cap.Scena iu el greasti peanarga arigeaia “Tatal a Nostu” pi dultili grai, mina multu suflitlu armanescu si da giueapi  ti cohea ascumta ama neasteasa a duchearil’ei ahandos cristina a arman’ilor ti s-featita bana curbani ti pisti si aver tu zandan’il’ii comunisti. Filmul easti dit aestu punctu di videari el isisi una Oda/ Alavdari al Dumidza.

Adrat ca una frandza  ti eara xichi dit cartali di isturie, aesta pirmituseari chinematografica va s-armana martirie macsus ti experimentul di xanapraxeari di Pitesti, ti nu va agarseari pute di tinirli barni. Ti atea, cum dzateam, va videari! S-ma multu ca, asi cum duchim dit apandisea dit sonea a filmului a tran’ipsitorlui, aflat tu chirolu ali “democratii” tu ipotisea di cenzor, filmul cu averlu a lui ascapa mas di furn’ia ca va s-hiba aprucheat ca una fictiuni.Sigura, ca iti opera artistica, chinematografica di aesta arada, filmul easti creatia a scenaristului si-a reghizorlui, cu metafori, fictiuni ama cu umutea sa scoata tu padi un ascumtu aver istoric si spiritual. Duchim, tu soni, cum pistea si vrearea suntu daima anchisitoari.Cata cum 13 –li Aver dit “Nu hiu faimos” , ma hiu arman, easti Vrearea asi si tu aestu filmu, Vrearea easti Calea prit cari s-agiundzi aclo iu suflitlu s-afla arihatea, nu mas tu iamea di chiro “Anamisa di Pidimo si Amin”, ama ti daima.


Laisser une réponse