Jun 28

Andamusi gheneralâ di aradhâ, Muscopole, tu 10 di agustu 2019

Catégorie : HabariEditeur @ 2:49 pm

Tinjisiti soatsa, tinjisits sots, Tinjisits membri Consiliului Armânjiloru sh Consiliul tinerilor armânji, Cumândasearea CA vâ câliseashti ti unâ Andamusi gheneralâ di aradhâ, Muscopole, tu 10 di agustu 2019.

Ti unâ ma bunâ coordonari di lucru sh informari, câlisimu sh reprezentantsâlji CTARM cari va nâ aspunâ minduierli tsi li au sh amintarli tsi li avurâ.

Arâdâpsimu ma-nghiosu aghenda di cuvendâ trâ Andamusea Gheneralâ CMA di 10 di Agustu 2019:

  • Giuiapi ti activitatea CA tu madatlu 2014-2019;
  • Giuiapi ti catastisea finantsiarâ CA;
  • Cuvendzâ andicra di yinitorlu CA;
  • Cuvendzâ ti cathi Farâ membrâ CA;
  • Prezentari ti activitatea CTARM sh pripuniri di conlucrari cu/tu CA;
  • Alidzearea cumândâseariljei CA ti naulu mandatu 2019-2020;
  • Pripuniri ti andridzeari di unâ andamusi Muscopole tu 2020, la dzatsi anji dila porta andamusi tu anula 2010;
  • Pripuniri ti andridzeari di unâ manifestatsii Strasbourg cu furnjia 22 anji dila Ricomandarea 1333/1997 a CE, dinintea APCE la 3-4 di Sumedru 2019;
  • Diversi.
    Pâlâcârsimu Sutsatili / Farili membri tu consilu s-dâmândâ numirlu di membri tsi va ljia parti la aestâ andamusi sh ma s’aibâ sh alti pripuniri ti aradha di lucru.

Pâlâcârsimu tuti sutsatili membri sâ s-mindueascâ shi s-yinâ cu pripuniri trâ naua cumândâseari CA.

Nikulaki Caracola

Une réponse à “Andamusi gheneralâ di aradhâ, Muscopole, tu 10 di agustu 2019”

  1. Albanofil a dit :

    Pentru “lingvistii” romani: diferentele dintre norvegiana si daneza sunt minuscule, sunt ca diferentele dintre limba moldoveneasca dinaintea desfiintarii statalitatii moldovenesti (1859) si limba “valaha” din “Tara Valahilor”, adica limba romaneasca din Tara Romaneasca sau ca diferentele dintre limba romaneasca actuala din Timocul (sarbesc/bulgar) si limba romana vorbita acum in Banat/Oltenia. De mentionat ca dialectul banatean (asa-zisul grai banatean) vorbit in Romania si-a pierdut multe din caracteristicile lui (era foarte divergent fata de limba-standard). Pronuntari ca “CimisOra” in loc de “TimisOra” (adica TimisOAra in limba-standard) nu se mai aud decat la tara in Banatul romanesc. Romanii din Timoc se considera vlahi, adica sarbi/bulgari de tip vlah, nu romani (cu mici exceptii, vreo 10% dintre ei).
    Probabil ca si diferentele dintre limba romana din Transnistria sau Bugeac si limba romana-standard sunt la fel de mari ca cele dintre daneza si norvegiana. Deci avem glotonime diferite (auto-glotonime, endo-glotonime), endonime diferite si diferente de limba la fel de mari in ambele cazuri: moldovean (limba moldoveneasca), roman (limba romana). Sau vlah (limba vlaha) vs. roman (limba romana). “Contra-argumentul” ca vlahi erau numiti in trecut si romanii din Tara Romaneasca (ba chiar romanii in general) nu tine, nu are nicio valoare. Si norvegienii, dar si suedezii initial se numeau danezi, iar limba lor “donsk tunga” sau “dansk tunga” (cf. cu “tongue” din engleza). Deci megleno-vlahii nu sunt romani, nu vorbesc romaneste, endonimul lor este vlahi etc. Acelasi lucru se poate spune despre istro-vlahi si vlahii din Timoc.
    “Vlahi” era in trecut numele pentru toti “daco-romanii”, mai putin pentru moldoveni. Toti strainii ii numeau pe moldoveni “moldoveni” sau “bogdani”. Vlahi erau doar cei din Tara Romaneasca, Ardeal, Maramures, Banat, Crisana, Timoc.
    Cat despre aromani care au un endonim asemanator cu cel al romanilor (arman, raman) dar a caror limba este la fel de diferita de asa-zisa “daco-romana” (care “daco-romana” in Dobrogea/Scitia Mica, Dacia nu e tot una cu Scitia Mica sau Moesia), este suficienta comparatia dintre bielorusi (adica “rusi albi”) si rutenii/rusinii din vestul Ucrainei, adica rusii din vestul Ucrainei. Limbile ucraineana si bielorusa sunt extrem de asemanatoare iar limba rusina este foarte asemanatoare cu ucraineana, asa ca foarte probabil diferentele dintre limba bielorusilor si a rusinilor sunt la fel de mari/mici ca cele dintre romana si aromana. Belarusa, ucraineana, rusina si rusa sunt cele 4 limbi slave de est, dar belarusa e mult mai apropiata de ucraineana decat de rusa. La nivel de vocabular/lexic rusa e mult mai apropiata de bulgara decat de belarusa.
    Avem deci acelasi endonim belarus/rusin (in forme usor diferite), respectiv aroman/roman si ca acelasi nivel de asemanare/deosebire dintre bielorusa si rusina si, respectiv, romana si aromana. Deci aromanii nu sunt romani.
    Si limba sarba are substrate extrem de diferite: tracic in zona Pirot si alte zone din estul Serbiei, triballic in zona Timocului (triballi sunt in general considerati traci, dar unii autori antici categorisesc fie ca iliri, fie ca un etnos, diferit si de traci, si de iliri) si iliric in cea mai mare parte a tarii. Cu toate acestea limba sarba e destul de unitara.
    Pirotul in antichitate se numea Quimedava (cf. Pulpudeva/Plovdiv, Sucidava etc.)

    Importanta precizare: diferentele dintre daneza si norvegiana palesc in fata diferentelor dintre limba “daco-romana” a tiganilor romanofoni baiesi/rudari din Ungaria/Bulgaria/Serbia etc. si limba romana-standard.
    Or avea norvegienii actuali alt endonim si alt endo-glotonim/auto-glotonim decat danezii dar ei pot sa se-nteleaga perfect cu danezii (ba chiar si cu suedezii) in timp ce romani abia au mari dificultati sa-i inteleaga pe vlahii din Timoc, ca sa nu mai vorbim de rudarii/baiesii din afara Romaniei.
    Ia uitati-va cum arata rugaciune “Tatal nostru” in dialectul “daco-roman” al unora dintre baiesi:

    Tată nostru
    Tată nostru, še ješči pă nour!
    Numilje tov să svăncăšči!
    Vină ăm cara ata!
    Fijă voje ata kum pă nour aša šă pa pămnt!
    Pita nostră dănju astăs,
    šă jărtă nji daturjilje noštri kum
    ša noj jărtănj daturašilor anoštri,
    šă nu nji ănširka ku njimik,
    Numa skoči nji dăm rou!

    http://www.krassotkin.ru/sites/prayer.su/gipsy/common/

    Deci daneza si norvegiana au (auto-/endo-glotonime) diferite, danezii si norvegienii au endonime (etnonime) diferite dar diferentele dintre limbile lor sunt extrem de mici, subdialectale (cel putin in scris, diferentele dintre limbile vorbite sunt de nivel dialectal). Acelasi lucru se poate spune si despre slovaci si cehi, belarusi si ucraineni. Romanii si aromanii (dar nu si megleno-vlahii/istro-vlahii) au “aceleasi” endonime (adica ambele provin din cuvantul latin “Romanus) si endo-glotonime, dar diferentele dintre limbile lor sunt mult mai mari decat cele dintre daneza si norvegiana, slovaca si ceha, bielorusa si ucraineana. Desigur aromana din Romania a suferit si continua sa sufere o influenta romaneasca puternica (mai ales lexicala dar nu numai), astfel incat e posibil ca in viitor diferentele dintre cele doua limbi sa devina dialectale dar deocamdata ele sunt la fel de mari ca cele dintre spaniola si portugheza sau ca cele dintre belaRUSa si RUSyna (o limba est-slava, diferita de ucraineana, vorbita in Ucraina, Slovacia, Serbia etc.). Se observa ca, desi bielorusii si rusynii au acelasi endonim si auto-glotonim (derivat din numele Rusiei kievene), nu exista niciun lingvist serios care sa sustina ca rusyna e un dialect belarus sau invers. In schimb, exista lingvisti care sustin ca rusyna e un dialect ucrainean. Atat rusyna, cat si belarusa, ucraineana si rusa sunt limbi slave de est si au un stramos comun, proto-slava de est, la fel cu aromana si romana au un stramos comun, asa-zisa “stra-romana” sau “romana comuna”. Deci la fel cum aromana si romana nu provin direct din latina, nici rusyna si bielorusa nu provin direct din slava comuna, ci din slava de est comuna, care reprezinta un stadiu ulterior al slavei (impreuna cu slava de vest si slava de sud).
    De asemenea diferentele dintre megleno-vlaha si istro-vlaha sunt extrem de mari, desi ambele popoare si limbi au aceleasi auto-nume (in variante diferite): vlahi. Peste 90% dintre istro-vlahi (cei care nu au fost supusi propagandei “daco-romane” care le spune ca ar vorbi un dialect “daco-roman”, la fel ca megleno-vlahii si aromanii) nici nu se considera parte a aceleiasi natiuni cu megleno-vlahii, multi dintre ei probabil ca nici n-au auzit de existenta megleno-vlahilor (si vice-versa). Unii dintre istro-vlahi folosesc jeianeni (žejånci/jeianti) ca endonim, adica cei care locuiesc in satul Žejane si nu se considera “vlahi” (spre deosebire de ceilalti istro-vlahi) desi vorbesc un dialect al aceleiasi limbi.
    Deci, desi au acelasi endonim si endo-glotonim, megleno-vlahii si o parte dintre istro-vlahi, membrii acestor doua popoare se inteleg intre ei (vorbind fiecare limba lor materna) chiar mai putin decat romanii cu aromanii. Asta inseamna ca endonimul nu are nicio relevanta, deci aromanii nu sunt romani si nici vorbesc un dialect al limbii romane (si vice-versa).
    Se stie ca exista doua limbi sorabe, una mai apropiata de ceha, cealalta de poloneza (atat ceha, cat si poloneza sunt limbi slave de vest), deci este posibil ca doua limbi sa aiba acelasi endo-glotonim (soraba) (la fel ca romana si aromana, (megleno-)vlaha si (istro-)vlaha). Nu stiu daca exista si doua popoare sorabe diferite, adica daca vorbitorii nativi de soraba superioara si cei de soraba inferioara se considera acelasi popor dar, pe de alta parte, sarbii se trag din sorabi iar ei se considera un popor diferit de cel sorab (ca sa nu mai vorbim de limba sarba care este diferita de ambele limbi sorabe, apartinand grupului limbilor slave de sud).

Laisser une réponse