May 30

Alexandru Gica / Memento mori (Sofia 27.05.2018)

Catégorie : HabariEditeur @ 7:43 am

Memento mori, Thimisea-u moartea, Thimisea câ va s-mori : sigura, tuti cheru tu aestâ lumi. Shi armânjlji va s-chearâ unâ dzuă. Amu nădia câ aestâ dzuă nu va s-yină ahâtu ayonjea. Aesti minduieri li bânai dumânicâ, 27-li di maiu 2018, anda earam la bâsearica armânească (adzâ românească) “Ayea Triadha” di Sofie.
Tu ahurhita a anjloru 1990’ avea vârâ 5-6000 di armânj Vâryârie. Adzâ, suntu ma putsânu di 2500 (nai ma multsâ di elj suntu Peshtera). Sofie, nu s-ari adratâ unâ ncurunari anamisa di armânu shi armânu di ma multu di 50 di anj. Adzâ, Sofie, ari vârâ 50 di armânj. Itsi armânu patriotu lipseashti sâ-lj veadâ armânjlji di Vâryârie, ta sâ shtibâ tsi va s-facâ tu yinitoru cu noi, maca nu va s-loămu meatri.
Tu cadhuru di pi FB putets sâ-lj videts Niko Kiurkci, Nicolas Trifon, Toma Kiurkci, Mihali Hristu (ficiorlu a avdzâtlui anvitsatu Vasili Hristu), A. Gica, Cola Chishish. Câdârgilu nu s-veadi. Easti Daniel Mănescu, strânipotlu alu Iorgu Steriu tsi deadi pâradz tră bâsearica di Sofie (pâlti stranjli tră preftsâ shi deadi pâradz tră zugrăpsearea a iconiloru tsi furâ adrati di pictorlu armânu Nicolae Durazzo).
Cola Chishish (cu numa vâryârească Nikola Iankov Kostov), prezidentulu a Sutsatâljei armânească di Dupnitsa, nâ pirmithusi cum lâ fu loată casa tu cari anvitsa armâneashti ficiorlji. Ti atsea s-ascumbusirâ shi acumpârarâ elj unu locu ta si-adarâ unâ casâ armâneascâ. Mi plâcârsi s-pitrecu zboru la armânjlji tsi au pâradz ta s-agiutâ aestu lucru armânescu.
Tră armânjlji di Românie tsi vinirâ di Giumaia, Dupnitsa, pitritsemu aestu zghicu a prezidentului di Dupnitsa. Nâ ashteaptâ tu bitisita alu Avgustu, la yiurtia-curbani tsi si-adarâ Dupnitsa la shopatlu alu Vangheli (adratu tu anlu 1936).
Ari, vahi, shi umuti tră yinitoru. Dupnitsa eara 3-400 di armânj tu 1940. Adzâ ari vârâ 250 (niscântsâ di elj ditu câruni mintiti). Ama shi atselj misticats au vreari tră isnafi shi, niscânti ori (cata cum nicuchira alu Cola), nveastili vuryari u zburăscu armâneasca.
Daniel (tsi easti armânu mashi 1/8) ahurhi s-caftâ torlu a strâpap-sui, marli everghetu Iorgu Steriu. Mi hârsii s-vedu la elu câ ahurhi si-aducheascâ armâneashti shi sâ zburascâ niheamâ.
Multu lucru trâ Armânami shi unâ thamă di la Dumnidză pot s-alăxească atsea tsi nâ si pari câ va s-facâ: tuchearea a noastrâ. Si-adrămu cathiunu tsi prindi, tu cohea a lui, ta s-dânâsimu nica pisti locu.

Une réponse à “Alexandru Gica / Memento mori (Sofia 27.05.2018)”

  1. Editeur a dit :

    Tinjsitsi yivásitori, dragi cititori, cu multá placere am lecturat relatarea  cu titlul  ” Memento mori” a lui  Alexandru Gica, postata de Nicolas Trifon la 27 mai a.c. Legat de aceastá foarte interesantá expunere îmi permit sá fac o micá precizare: În relatarea sa Alexandru Gica ne spune cá: ” eram ma bâserica armâneascâ (adzâ româneasca) Aya Triadha di Sofie.”

    Numai cá o bisericá “armâneascá” nu a existat niciodatá la Sofia ci numai o bisericá …româneascá, finantatá de statul român ca dealtfel si scoala româná
    din capitala Bulgariei. Cá majoritatea credinciosilor care participau la slujbele religioase ale bisericii române erau armâni, sau cá dascálul bisericii din acele
    vremi era armânul Petre Iufu (dealfel si director al Scolii Române) nu-i pot da titlul de bisericá “armâneascá” decât poate simbolic.
    Niciun preot armân sau de origine armâná nu a slujit în aceastá bisericá (toti erau români trimisi din România atunci ca si atázi) si în aceastá bisericá nicio slujbá nu s-a celebrat în limba armâná. Dealtfel, datoritá propagandei românesti, toti sau apropae toti armânii sofioti si nu numai ei ,erau convinsi cá sunt români!
    De mentionat este si  cá în acele vremuri la Sofia exista “Societatea Coloniei Române” (si nu “Armâne”) dar cu atât mai mult poate fi apreciat ca exceptional pentru pástrarea fiintei etniei armâneshti, existenta si activitátile “Suţatei tinerilor armâni” a cárei presedinte era pe atunci, în prima parte a sec.XX, Nicolae (Lache) Chiurci “un om cu o deosebitá înzestrare în organizarea  de actiuni, spectacole artistice etc.” cum afirmá vicepresedintele Sutsatei din acele timpuri,Gheorghi Bandu.
    L-am cunoscut personal pe marele armân lale Lache Chiurci atât în vremea studentiei mele la” Academia de Muzicá” din Sofia cât si cu prilejul
    vizitelor sale la Bucuresti, atât la soara dumnealui cât si la noi acasá si cu primul prilej o sá redau o înregistrare pe bandá magneticá (digitalizatá acum) a unor cântece armâneshti interpretate de acest om minunat. Este coplesitor! Rar am auzit pe cineva (nu era un cântáret de profesie)
    sá cânte cu atât pasiune, cu atâta ardoare cântecele pápânilor a noshtri, “cari  ti cutreamburá” pur si simplu.
    Reproduc pentru amánunte expunerea  “Aromânii din Sofia” a tatálui  meu Gheorghi Bandu publicatá în revista bucuresteaná “Desteptarea” nr.12, 1992, pag.5 
    dupá cum  si prima paginá dintr-o prelegere prezentatá public la Sofia în”dialectul anostru”  de cátre tatál meu la 7 noiembrie 1926 (avea pe atunci 26 ani) cu titlul
     “Di’t trecutul a Armânilor” (interesant limba si ortografia folositá atunci)
    Si astfel relateazá: “ma cum ştiti aistu dialectu anostru tu chiroulu di astăzi nu avem sculii speciale şi triaţea noi nă ajutăm cu limba aşi cum o înviţám di la părinţi, şi di  pi tu cărţili armâneşti care avem citită”
    “Memento mori”este si titlul unui monumental poem eminescian, expresie care provine din latina monahalá medievalá (occidentalá)
    Are mai multe traduceri în limba româná,în esentá toate cam la fel, eu o folosesc pe aceea care suná cam asa: “aduti aminte cá esti muritor”
    Legat de mica comunitate a armânilor din Sofia, din Bulgaria, sá sperám cá vom folosi în viitor tot o expresie latiná si anume “MEMENTO VIVERE”

    din Germania
    Christian Band

    Anexe: Paginile din care am reprodus citatele, rev. “Desteptarea” si prima paginá a manuscrisului prelegerii tatálui meu
    Fotografii istorice  din anii 1885 si 1924 (o parte din Colonie) ale “Societatii Coloniei Române” din Sofia, de fapt alcátuitá aproape în totalitate de armani

    __._,_.___
    Attachment(s) from Christian Bandu | View attachments on the web 

    4 of 4 Photo(s)

Laisser une réponse