Jun 21

Toma Kiurkci / “Avem plina dreptate să numim la Sofia bâsearica armâneascâ !”

Catégorie : Habari/NewsEditeur @ 3:49 pm

Iata precizarea adresata de Toma Kiurkci, presedintele consiliului parohial al bisericii “Sf. Treime”, lui Cristian Bandu.

Vrutsi shi Durutsi Armânji,
Tinjisite Domnu Cristian Bandu,
Problema cu Biserica Ortodoxa Romăna „Sf.Treime” la Sofia nu exista, de loc!
Asha ca nu a existat in perioada de 100 de ani.
Sunt măndru cu obligatsia ca preshedinte consilului parohial al bisericii „Sf. Treime”, care am preluat din anul 1967 după moartea tatălu meu Nicolae Kiurkci. Bine ăntsele merit această onoare, cu respect Preotsilor Parohi – Ion Cristea shi Armand Munteanu!
Pe lăngă Biserica, care este monument istoric shi arhitectonic capitalei Sofia (Proiectul arh. Fridrih Grunanger născut la Sighishoara Romănia – Transilvania de origen Germană) avem activitaea Sutsatei UNIREA cu o istorie legitima din anul 1891!
Sutsata UNIREA a fost baza ca să organizam, imediat după 1989 an Centrul de Limba shi Cultura Aromănă. Preshedinte a fost ales Profesorul Mihai Vasile Hristov iar secretar Nicolae Kiurkciev. Bine ăntseles primul scop Centrului a fost shi este Păstrarea Bisericii Ortodoxe Romăne la Sofia – indiferen ce denumire are ROMĂNĂ sau ARMĂNA! Problema este să fie păstrata comunitatea Creshtinilor Aromăni. Vreau să subliniez un fapt foarte important- Terenul unde sunt situate Biserica shi Institutul Român din Sofia a fost cumparat Bunicii noshtri – Gaki Trifon, Dumitru Kiurkci, Familia Shuban. Halciu, Sentovi care cetătseni venitsi la Sofia din MACEDONIA ăn perioada 1865 – 1903 ani. Shi s-au asezatsi ăn centrul orashului Sofia, Shi acum, o mare parte de acest imobil există shi astăz ăn centrul orashului Sofia. Eu sunt născut shi stau toată viatsa mea, peste 85 de ani, ăn casa construită de Bunicul meu Dumitru Kiurkci, pe strada kniaz Boris I 136,
Biserica este tot pe strada kniaz Boris I 152
Activitatea Bisericii shi Centrului depinde da totsi Aromănii din Europa!
Mentsionez un fapt- după 1989 cănd au fost schimbările democratice, la noi a fost vizitata Biserica, de trei ori, Răposatul TEOCTIST Patriarhu Romăniei. La fiecare vizita mă ăntreba – dar cum atsi reushit ăn centrul Capitalei Sofia să sculatsi o Biserica asha de mare shi frumoasă -„Sf. Treime” care este cea mai mare care avem afară din Romănia! Răspunsul care eram obligat să dau era – Părinte Prea Fericite, Aromănii din Bulgaria shi Sofia suntem primii creshtinj din tot Balcanul.
A ăntseles Prea Fericitul Patriarh că Monument Creshtin care a fost sculat la Sofia nu se poate vedea nici la Belgrad, nici la Atena, nici la Scopjie, nici la Thesaloniki, nici la Tirana!
Avem plina dreptate să numim la Sofia bâsearica ARMÂNEASCÂ!

2 réponses à “Toma Kiurkci / “Avem plina dreptate să numim la Sofia bâsearica armâneascâ !””

  1. Editeur a dit :

    Stimabilul domn Kyurkchiev & comp. au libertatea de a crede ce vor dar nu au si dreptate atunci când numesc in mod subiectiv, in cercuri de familie sau prieteni, biserica româná din Sofia „básearicá armâneascá“ Egal cum vor unii sá o numeascá, egal cum i se spune în poporul local, egal cum ar dori unii sá fie si ce nume sá poarte, egal cá „i se zice si…“, egal cá „de fapt e ca si o…“ etc. biserica din Sofia de pe Ul. Kniaz Boris I 152 a fost si este asa cum se citeste si pe „firma” de la intrarea ei: BISERICA ROMÂNÁ din Sofia în care si azi ca si în trecut s-a slujit si se slujeste în limba româná, bisericá care este sustinutá financiar de statul român, care este patronatá “ecleziastic”de Patriarhia româná (sau subordonatá ei) care-si trimite preoti români sá slujeascá la Sofia etc. si aceasta egal cine erau si sunt enoriasii (armâni), egal cá au fost si donatori armâni generosi si achizitori ai terenului pe care este construitá biserica.
    Fárá sprijin din partea Românieio bisericá româná la Sofia nu ar fi putut foarte probabil exista nici mácar 24 ore. Dealtfel la sprijinul României se apeleazá si se sperá si azi ca si pe vremuri.

    Armânii sofioti au sustinut financiar si acceptat o bisericá româná datoritá convingerii cá ei apartin poporului român, cá nu sunt o etnie aparte ci români de la sud de Dunáre, cá graiul armânesc nu este o limbá latinofoná nationalá ci un DIALECT al limbii române si de aceea la Sofia exista pentru copiii armânilor si o SCOALÁ ROMÂNÁ si nu armâneascá, cu profesori în majoritate români (veniti din România) si a cárei elevi învátau sârguincios limba româná si nu dialectul aromân si tot de aceea si tot la Sofia exista o COLONIE ROMÂNÀ si nu armâná sau „tzintzará“ !
    QED!
    Christian Bandu
    Germania

  2. Banioti Cristian a dit :

    Multu agră apandisea… Canda angrăpsi un preftu grec di vâr chiro. S’ni stână Dumnidză cu ashi sots 🙁

Laisser une réponse