Feb 06

Kira Mantsu : Tainted Heroes di Cornelia Golna pi armãneashti !

Catégorie : Habari/NewsEditeur @ 6:03 pm

Adyivãsiiu cartea stã-vearã, tu limba rumunã…U aveamu loatã la Pãnãyirlu di carti di Bucureshti iu fu pãrãstãsitã.
Ama, ashtiptamu s-u “cãntu” pi armãneashti ti atsea cã shteamu cã Maria Bara lucra la armãnipseari. 

« Ti mini astâ carti poati s-sheadâ ninga Zorba », ngripseashte Maria Todorova (Universitatea di Illinois). Tsi s-adavgu ma multu dupu zboarãli ali Maria Todorova?! 
Voiu mashi s-vã dishcljidu sinferlu s-u adyivãsits, tora, pi armãneashti!

Isturia s-fatsi litiraturã…
Cartea pirmithuseashti ti chirolu di la 1904, ninti di ampãrtsarea ali Machidunii – atumtsea nica provintsii tu Amirãria Otomanã.
Mi ciudusi cumu putu Cornelia Golna s-u tsãnã ahãntu-ndreaptã ziya a mintitiloru iventuri polititsi di atumtsea cãndu tuti populili balcanitsi s-alumta cumu s-lu “arupã” truplu ali Machidunii shi cari s-amintã ma multu…
Grets, Vãryari, Sãrghi, Rumunji – tuts deadunu shi tuts ahoryea! Iu eara Armãnjilji? Ampãrtsãts di unã politicã pseftã cari adusi mintãturã unãoarã cu sculiili rumuneshtsã.
Tuti s-facu tu hoara MUSHEATA! Iu easti aestã hoarã? Cathiunu di noi poati s-mindueascã cari easti!
Pavlos Melas, Ianis Dragumis, cumitageadz, andartsã … tuts trecu nãintea a adyivãsitorlui shi alasã toarã ahãndoasi.
Easti unã “saga” a lumiljei balcanitsi, nãintea a anvãrtusheariljei a craturiloru balcanitsi…
Armãnjilji – anamisa di fronturi – greu s-aleagã calea tsi sã-lj ducã tu yinitoru.
S-hibã moartea absurdã, nitinjisitã, fãrã noimã, a armãnlui AGATON GALAN, personagiu printsipalu, semnu ti unu yinitoru fãrã yinitoru ti Armãnji?
Nu agiungu frãndzã-ntredz sã zburashtsã ti aestã carti… Prindi adyivãseari/cãntari!

Agiungu la atsea tsi dzãtsemu tu ahurhitã: armãnipsearea!
Cartea easti turnatã pi armãneashti di Maria Bara ti mirachi. Nu amu adyivãsitã pãnã tora unã ahtari limbã armãneascã, chischinã, fãrã alathusi cu prepozitsiili, ixpresiili idiomatitsi! Mi ciudusescu cumu putu Maria Bara s-aflã daima zborlu uidusitu!
Ãlj si pricadi unu mari “bravo” shi sã-lj haristusimu ti copuslu ti nipistipseari tsi lu featsi!
Cartea poati s-hibã unu dealihea manualu di anvitsari a limbãljei armãneascã!
Limba armãneascã ari unã „austeritati” shi unã „ixactitati” ahoryea…Nu easti mashi semnu cã nu easti developatã. Easti mashi semnu di mentalitati armãneascã…Tr-atsea tuti zuyrãpserli di fisi/naturã, di casi, di stranji s-facu cu zboarã ma ptsãni ca tu atseali tsi li-adyivãsiiu tu limba rumunã! Aoa easti mushuteatsa! Suntu dealihea giuvairi litirari!
Paradiymã di ahtãri mushutetsi di turnari pi armãneashti suntu multi di multi… Potu s-umplu frãndzã-ntredz!
„Unã zurleatsã di clopati, cluputici, chipuri umplurã padea di Mushata. Clopatli greali di tsachi shi di cãpri, asuna ca unã boatsi ahãndoasã. Atseali di oi cama lishoari, cama njits ama canda cu ma multã boatsi. Eara unã parti di naturã/fisi. Ma s-eara s-aibã un rithmo aestu cãntic, va eara rithmolu a cupiilor tsi s-dutsea lishor na ndreapta, lishor na stãnga shi clopatli lã misura jgljoatili, un ma njic, un ma mari, jgljoatili atsilor fãrã chefi shi atsilor tsi vrea s-li veadã tuti, atsilor tsi armãnea ma nãpoi shi eara avinati di cãnj s-treacã tu aradhã. Cãnticlu s-disica shi s-aduna shi asuna tu padea tutã.”
Shi aestã zuyrãpseari ti mirachi ti unã casã arhundeascã…Nu s-putea sã s-aflã zboarã ma uidusiti!
“Intrã tu un udã tu hromã di chihlimbari shi s-vidzu tu doauã yilii mãri di Venetsia bãgati tu malãmã. Stizma di dupu yilii eara di lemnu aroshu, idyea ca dãvanea, tsi eara adratã ca brilantu shi tu mesi avea unã rozetã. Ditu aestã rozetã eara aspindzurat un polieleu tsi anvãlea tu unã lunjinã caldã udãlu tut. Ãmpadi eara unã chilimi orientalã di hrisafi. Oclji ãlj cãdzurã pi altã yilii, tut ahãntu mari ca alanti doauã. Eara niheam niuidisit cum s-videa tu yilii – cu perlu cãnut, mustaca subtsãri, custumea cafine – cum shidea ãmprostu ninga ayalma al Heracles, anvãlit tu cheali di liundar shi cu un porcu ayru la cicioari.
Dusi ma ninti shi vidzu na stãnga di yilii un cadhur zuyrãpsit al Alexandru atsel Marli ancãlar, dininti di ascherea a lui tu alumta contra a vãsãljelui persan Darius.”

Armãnipsearea adratã di Maria Bara easti unã provã cã limba armãneascã aesti tu aradhã, easti axi sã s-anyrãpseascã tu ea mari litiraturã!
Cornelia Golna poati s-hibã hãrsitã: romanlu a ljei canda fu anyrãpsitu shi pi armãneashti!

Laisser une réponse