Aug 05

M.-D. Peyfuss, V. Barba şi recunoaşterea aromânilor ca minoritate în România

Catégorie : HabariEditeur @ 1:53 pm

În facsimilul de mai jos este mesajul complect pe care Max-Demeter Peyfuss mi l-a trimis pe 18 ianuarie 2006 dupa ce a citit cartea mea în franceză apărută în 2005 despre care vorbeşte la început. Voi relua si comenta doar paragraful în care este vorba de eventuala recunoaştere a aromânilor ca minoritate în România.

« Statisticile oferite de nationalisti sunt foarte înselatoare. Nu poate fi vorba de milioane de aromâni astazi în sud-estul Europei ! De altfel trebuie sa va spun ca sunt pentru o recunoastere a aromânilor ca minoritate în România. Aici, Vasile Barba, pe care l-am criticat deseoeri, cu toate ca-l consider prieten bun, are dreptate. Trebuie sa sustinem teoria ca aromânii si românii sunt popoare diferite (cu relatii intense între ele). Aromânii ca atare, si nu ca niste agenti ai românismului/comunismului, au gasit (abia) în ultimii ani destul sprijin în Grecia pentru pastrarea traditiilor. Si Grecia ramâne centrul  – nu Macedonia ori Albania. »

Ce mi se pare important de reţinut.

1. Un istoric de talia lui Peyfuss era de acord cu cererea de statut minoritar pentru aromânii din România.

2. Nu este nevoie sa susţii ştiinţific că aromânii sunt un popor diferit de români, scrie el. Are dreptate, având în vedere ca nici afirmaţia că am avea de a face cu un acelaşi popor nu poate fi demonstrată ştiinţific. Acest lucru îl ştie orice istoric sau lingvist serios neînregimentat într-o cauză naţională din interes sau din convingeri fără legătură cu specialitatea lor. În tot cazul asta e si poziţia mea. Cât despre Matilda Caragiu Marioteanu, autoarea atâtor studii atât de pertinente şi de mare fineţe despre limba şi cultura aromânilor, ea va rămâne desigur pentru posteritate ca membru plin al Academiei române nu  însă şi pentru scamatoriile privind « străromâna » şi dialectele ei (dacoromâna, aromâna & Co), scamatorii utilizate fără jenă de unii ca argument aşazis ştiinţific în favoarea românismului aromânilor de pretutindeni.

3. Cu un an înainte de mesajul acesta al lui Peyfuss, Vasile Barba se pronunţase contra cererii formulate oficial în România pentru o recunoaştere a minorităţii aromâne. El nu ştia asta, însă îl cunoştea de mult pe Barba şi avea dreptate, cred, când spunea că pentru acesa din urmă românii şi aromânii erau popoare diferite. E adevărat că până în 2005 se evita discuţia în public pe tema asta, mai ales din motive tactice, însă analizând colecţia Zborlu anostru şi numeroasele intervenţii ale lui Barba se poate deduce că spre o asemenea concluzie se îndrepta şi el. Din păcate, puţini au realizat pe moment faptul că Barba, dacă era opus cererii de statut minoritar în acel context precis, aceasta nu însemna că pentru el aromânii ar fi fost acelaşi popor cu românii, sau că aromânii ar fi fost într-un fel sau altul români. Având în vedere reacţiile violente provocate de acea cerere, care durează până azi,  nu cred că e de prisos să privim altcum precauţia de care a dat dovadă Vasile Barba în acele vremuri.

Nicolas Trifon, 5.08.2019

5 réponses à “M.-D. Peyfuss, V. Barba şi recunoaşterea aromânilor ca minoritate în România”

  1. Albanofil a dit :

    Va trebuie o Academie pentru protejarea limbii aromane. Aromana din Romania e puternic romanizata. In loc de a imprumuta cuvinte ca “greva” (presupunand ca acesta exista in aromana sau in aromana din Romania) (cuvant pe care limba romana l-a luat din franceza) mai bine luati cuvantul italian corespunzator “sciopero” (se pronunta “shopero”, cu “sh” pronuntat ca in engleza) si il aromanizati in “shoper”, fara vocala finala “-o”.

  2. Redactia a dit :

    Din pacate, eforturile depuse de Academia româna si emisarii ei (N. Saramandu, Nevaci…) pentru a contracara orice tentativa de valorizare a trasaturilor care caracterizeaza specific aromâna si risca astfel sa o îndeparteze de limba româna sunt suficient de intense în ultimii ani pentru a zadarnici ideea unei “academii” aromâne în sensul nobil, erudit, nu national, statal, al cuvântului…

  3. Albanofil a dit :

    Limbile spaniola si italiana, mai putin portugheza au o independenta aproape totala fata de franceza, spre deosebire de romana.
    “greva” (din franceza greve) se spune in italiana sciopero, in spaniola huelga, in portugheza greve. In orice caz portugheza nu este nici pe departe atat de influentata de franceza (in prezent, actualmente) pe cat este limba romana.

  4. Albanofil a dit :

    Da, academie in sensul nobil, asa cum exista o academie galiciana sau catalana, desi galiciana este, dupa parerea mea, nu un dialect, ci un sub-dialect portughez. Desigur aici este vorba despre faptul ca galicienii isi au o tara a lor, Galicia, chiar daca nu este independenta de ce sa exista o Academie pentru un sub-dialect al unei limbi iar pentru o limba “adevarata”, ca aromana sa nu existe?
    Exista pana si o Academie valenciana, valenciana fiind un (sub-) dialect catalan.

    Páxina oficial da Real Academia Galega, institución centenaria dedicada ao estudo e promoción da lingua galega.

    wiki

    Le valencien (en catalan : valencià), parfois dénommé catalan méridional, est un dialecte catalan

    Acadèmia Valenciana de la Llengua

    Desigur ca dupa “logica” “lingvistilor” romani si aromani auto-deznationalizati toate limbile romanice actuale are fi derivate din “ladina veche” (glotonimul “ladina” din limba ladina provine etimologic din cuvantul latinesc “Latina”), adica din latina. Deci franceza ar fi un dialect al ladinei (neo-latina) si un dialect istoric al latinei (paleo-ladina), dupa cum aromana ar fi un dialect al limbii romane si un dialect istoric al “proto-romanei”/”stra-romanei”/”romanei comune”. Asta chiar daca franceza si ladina sunt extrem de diferite.
    Se poate obiecta ca paralela nu e perfecta intrucat vorbitorii nativi de latina nu se numeau latini, ci romani dar initial singurii vorbitori nativi de latina au fost locuitorii Latium-ului, adica etnicii latini, iar Roma (de unde provine cuvantul “roman”) este “capitala” Latium-ului.

    Actualmente asa-zisa “limba macedoneana” se indeparteaza tot mai mult de bulgara, deoarece continua sa se “adape” din sarba, adica cele mai multe cuvinte noi ale “macedonenei” sunt luate din sarba si, eventual, adaptate fonetic, deci exista sanse ca in viitor sa se poate vorbi de o limba macedoneana cu adevarat existenta. In schimb aromana, mai ales aromana din Romania, devine din ce in ce mai mult un dialect roman (cel putin din punctul de vedere al lexicului).

  5. Albanofil a dit :

    E adevarat ca albanezii ii numesc pe aromani si “ciobani” (Çobenjtë)? Daca da, poporul aroman este un popor de nomazi la origine, ceea ce inseamna ca si poporul romanesc e tot un popor de nomazi. Istoricii bulgari spun ca “vlah” insemna in Evul Mediu nu numai etniile romaneasca, aromaneasca, megleno- si istro-vlaha, ci si “ciobani” si ca Taratul Romano-Bulgar (al doilea tarat bulgar) ar fi fost un Tarat Bulgar condus de niste ciobani. Posibil ca ei sa nu se fi “luat” dupa albanezi, ci intr-adevar romanii (nu numai aromanii) traitori in mijlocul bulgarilor dar si vecini cu ei (la nordul Dunarii) sa fi fost nomazi/ciobani, initial.

    https://en.wikipedia.org/wiki/Aromanians_in_Albania

    “The Aromanians in Albania (Aromanian: Rrãmãnj tu Arbinishii, or Armãnj tu Arbinishii, Albanian: Vllehët në Shqipëri) officially Minoritetu Rrãmãn/Armãn tu Arbinishii, Minoriteti Vllah në Shqipëri, also known as Aromanians (Arumunët), Vllehët, Çobenjtë, Llacifacët, Xacët, or Xinxarët, are an officially recognised ethnic group native in central and south Albania.[1]”

Laisser une réponse