Jul 27
Kira Mantsu : Thanas Medi, scriitorlu arbinesh di arãzgã armãneascã
Adyivãsiiu/ cãntaiu, adusã pi limba rumunã, “PÃPUTSÃLI” (arb.”Këpucët”), shcurta prozã a scriitorlui Thanas Medi, alâncitâ tu rivista “OLTART”, nr. 28. Haristo Oana Anca Mihaela Glasu ca u adusi pi limba rumunâ… (Poati s-u toarnâ vârâ shi pi armâneashti! )
Proza easti unã yilii a hoariloru, armãneshtsã, shi nu mashi, cari armasirã fãrã bãnãtori tiniri, cilimeanji…Pleaya di daima a armãnjiloru: Xeanili!
Armãnjilji, ma multsã di altsã, li cunuscurã di daima xeanili, ti atsea folcloru easti-mplinu di poemati cu aestã themã: “Pondi suntu xeanili/Bati, Doamne, bati-li”!
Adzã, tu kirolu a globalidzariljei, unã-ntreagã lumi sã xinitipseashti: tu Europa ditu Datã (Est) s-gulirã hoarili di oaminji tiniri… Aushilji armasirã cu nipotslji i singuri… Shi…ashteaptã! Cãts va s-mata toarnã?!
Easti drama, putemu s-dzatsemu trayedia mudernã a vãsiliiloru iu icunumia nu lucreadzã shi fugu oaminjilji ti unã pãni ma bunã. Pãnã cãndu? Tsi va s-facã cu atseali hoari cu casili-ncljisi i cu casi iu nãintea a ushiloru armasirã mashi pãputsãli, ca tu proza alu Thanas Medi?!
Adyivãsinda/cãntãnda aestã prozã shcurtã nj-adushu aminti tsi-nyrãpseamu cãndu vidzuiu anu avdzãta hoarã armâneascã, Andon Poci, tu Arbinishii: “Hoara fãrã canu cilimeanu!”
“Eara cãtã prãndzu… nã priimnamu pitu hoarã shi nu videamu oaminji, ni cilimeanji… Minduiamu: suntu la lucru, cilimeanjilji la sculii… Ama, nu eara ashi… Tu hoara Andon Poci armasirã mashi-ndoi aushi shi canu cilimeanu!
Videamu sculia, pãryisitã… aoa au anvitsatã poetslji! Tora, nitsi unu arãsu di cilimeanu nu s-mata avdza… Cilimeanjilji dusirã sã-nveatsã carti Ghirokastro…
Casi mări, ca pãlati, mutati di armãnjilji cari lucrarã “tu grecu” – tora ancljisi! Ierburli anvãlea uboarili, portsãli cãrtsãnea di arudzinã… Canda mi aflamu tu unu locu iu avrea tricutã vãrã lãngoari shi oaminjilji acãtsarã calea cãtã alti locuri…”
Pi limba rumunâ: “Pantofii”(alb.“Këpucët”)
Am citit în limba româna proza scurta a scriitorului de origine armâna, Thanas Medi, în revista “Oltart”, nr. 28. Multumim traducatoarei Oana Anca Mihaela Glasu!
Proza este o oglinda a satelor, armâneshti si nu numai, care au ramas fara oameni tineri, copii…
Rana dintotdeauna a Armânilor: Strainatatea/Instrainarea!
Armânii, mai mult decât altii, au cunoscut instrainarea/plecarea în straini, de aceea folclorul lor este plin de poezii pe acesta tema. “Blestemata este strainatatea/ Bate-o, Doamne, bate-o!”
Astazi, în vremea globalizarii, o lume-ntreaga se instraineaza: in Europa de Est au ramas satele pustii. Oamenii tineri au plecat… Au ramas doar batrânii cu nepoti sau singuri… Si…asteapta! Câti se vor mai întoarce?
Este drama, putem chiar spune tragedia moderna a tarilor în care economia nu functioneaza si oamenii pleaca pentru o paine mai buna… Pâna când?
Ce se va intâmpla cu acele sate cu casele parasite sau cu casele unde au ramas numai pantofii in fata usilor, ca în proza alu Thanas Medi?…
Citind aceasta proza scurta mi-am amintit ce-am scris dupa ce am vizitat anul trecut satul armânesc Andon Poci din Albania: “Satul fara nici un copil” .
“Eara înspre prânz…ne plimbam prin sat si nu vedeam oameni, copii…
Ma gândeam: sunt la lucru, copii la scoala! Insa, nu era asa… In satul Andon Poci au ramas numai câtiva batrâni si nici un copil!
Priveam scoala parasita…aici au invatat poetsii! Acum, nici un râs de copil nu se mai auzea! Copii s-au dus la scoala la Ghirokastro.
Case mari ca niste palate, ridicate de armânii care au lucrat în Grecia – acum inchise! Ierburile au napadit curtile, portile ruginite…Parea ca ne gaseam într-un loc unde trecuse o boala si oamenii pornisera spre alte locuri…”
27 August 2019 à 4:43 pm
Harsova, Darstor/Dristor, Oltina – toate au intrat in limba romana prin limba bulgara. Vicus Petra (=satul Piatra in latina) = Camena (Kamena in bulgara inseamna „pietroasa”)
La fel Nistru din slavul Dniestr, cu simplificarea lui „dn-” initial in „n-„, deoarece pentru vorbitorii nativi ai unei limbi romanice, grupul „dn-” e foarte greu de pronuntat (si Nipru). Daca ar fi fost mostenite din latina toponimele si hidronimele astea ar fi trebuit sa sune Durustor, Danastru etc.
Care e explicatia pentru aceasta mediere slava a toponimelor antice latinesti sau pre-latinesti, daca nu faptul ca romanii s-au stabilit in Dobrogea si Basarabia dupa slavi???
Si de ce aceasta mediere slava nu a functionat si la Saruna (=Salonic in aromana), toponim provenit din forma latineasca vulgara/prescurtata *Salona.
In antichitate a existat si un alt toponim latin Salona din Croatia, astazi localitatea se numeste Solin.
De ce martirii din Dobrogea au nume grecesti Kamasis, Phillipos, Attalis si nu romane? Ce legaturi au ei cu Romania avand in vedere numele lor grecesti sau scrise cu alfabet grecesc si faptul ca primii greci s-au stabilit in Dobrogea cu mult inaintea cuceririi ei de catre Imperiul Roman si, deci, cu mult inaintea romanizarii ei?
De ce romanii au adoptat alfabetul chirilic avand in vedere ca civilizatia Imperiului Roman (chiar dupa grecizare/bizantinizare) era cu mult superioara celei slave?
Aromanii nu sunt autohtoni in zona Salonic-ului dar au pastrat toponimul din latina iar romanii “autohtoni” din Dobrogea si Basarabia au preluat toponimele latinesti si pre-latinesti prin intermediul limbii bulgare. Cum se explica toate astea?