Sep 28

Facţiunile pro-română şi pro-greacă din lumea aromână în Albania (Alexandru Gica)

Catégorie : Habari/NewsEditeur @ 6:27 am
Rrâmânji/Armânji din Albania : Greci vlahofoni? Români de pretutindeni?

Câteva  observatii postate ieri pe contul sau Facebook de Alexandru Gica despre “actiunile în oglinda” ale World Vlach Amfiktionia asa cum rezulta din comunicatul semnat de M. Magirias pe 31.08.21 si ale Departamentului pentru Românii de Pretutindeni în urma vizitei în Albania a secretarei de stat al acestui Departament. Aromânii care vor să-şi păstreze identitatea sunt principalele victime ale consensului între cele doua tabere.

La sfârşitul lunii iulie 2021, Secretarul de Stat Oana Ursache (de la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni) a făcut o vizită în Albania. Comunicatul World Vlach Amfiktionia (WVA) publicat pe Vlahoi.Net este o reacţie la această vizită. Google translate oferă o traducere defectuoasă, însă se înţelege destul de clar mesajul.

Aromânii din Albania au fost recunoscuţi ca minoritate în 2017. Cei de la WVA contestă acest fapt. Pentru ei, nu există minoritate aromână în Albania, ci doar minoritate greacă. Iar România ar fi îndreptăţită să acţioneze doar dacă ar fi recunoscută o minoritate românească în Albania.

Câteva observaţii

1) În politica românească de astăzi, partidele nu se pot pune de acord aproape niciodată asupra unui subiect. Surprinzător, există totuşi un punct de consens: aromânii sunt români. În legătură cu subiectul acestei postări, redau doar două citate.

a) Oana Ursache: „Prin păstrarea dialectului aromânii [din Albania] au păstrat vie conştiinţa românităţii.” (după vizita în Albania)

b) Claudiu-Richard Târziu: „Funcţionarea unei astfel de instituţii (şcoala „10 mai 1905” din Seleniţa, Albania) de educaţie are o semnificaţie aparte pentru comunitatea aromână care trăieşte la sudul Dunării, dar care este parte integrantă a neamului nostru [românesc].” (23 septembrie 2021). Târziu este preşedintele Comisiei pentru Românii de Pretutindeni din Senatul României.

2) Asociaţiile aromâne din Albania care au o orientare pro-românească gestionează atribuirea burselor de studiu în România ale tinerilor aromâni. Asociaţiile aromâne pro-greceşti din Albania gestionează atribuirea vizelor şi a permiselor de muncă pentru Grecia. Toate aceste asociaţii (din prima şi a doua categorie) eliberează certificate care atestă originea aromână a solicitanţilor. Apar acuzaţii reciproce de atragere a aromânilor prin „bani şi proiecte”. De fapt, ambele tabere procedează identic.

3) Albania este singurul stat în care se poate observa o luptă/tensiune între facţiunile pro-română şi pro-greacă din lumea aromână, rivalitate care a produs violenţe şi drame teribile la începutul secolului 20.

4) Există însă un consens între cele două tabere. „Neoaromâniştii” (cei care luptă pentru menţinerea identităţii armâneşti), nenumiţi în textul WVA (World Vlach Amfiktionia). Subînţeleşi însă din expresia „laboratoarele din Constanţa” (şi aluzia la varianta standardizată a aromânei, creată în aceste „laboratoare”). Cealaltă tabără „progresează” şi ea: îi numeşte pe aromânii din România care vor să-şi păstreze identitatea „complotişti” împotriva statului român.

5) Nu simt nicio simpatie pentru cele două tabere descrise mai sus.

Tră armânj: tsi miră nâ pindzi s-câftămu ascâparea dzâcândalui câ himu altutsiva di atsea tsi himu?

Laisser une réponse