Oct 07

LECTSIILI 10 shi 11

Catégorie : admin @ 9:48 pm

LECTSIILI 10 shi 11 – SCRIAREA-A LITIRÃLJEI I

Litira i poati s-aibã ma multi sonuri. Poati s-hibã:
(i) unã vocalã i tsi s-avdi cu un son-timelj, ascur;
(ii) unã vocalã i, niactsintuatã, tu bitisita-a ma multor zboarã (i-lu
final), cari poati si s-avdã (di nai ma multili ori, ma nu totna) cu dauãli
sonuri i shi e, dupã cum easti grailu-a omlui;
(iii) unã vocalã i, icã unã semivocalã i, cari poati si s-avdã, sh-ca sonlu
grãtsescu yi/ye (ghamma);
(iv) unã semivocalã i, cari s-avdi cu unã semivocalã u (niscriatã) dupã ea;
shi
(v) unã semivocalã i – cari s-avdi singurã, fãrã ca s-aibã unã vocalã u
(niscriatã) ningã ea, icã s-avdi deadun cu alti vocali tu un diftongu icã
triftongu – cari poati si sã scrii, ma poati shi s-nu sã scrii, dupã cum u
caftã litira di nãintea-a ljei.

Sonlu 1 di Timelj: Vocala i
Cãndu s-avdi, vocala i lipseashti scriari ca i (tu ndauã zboarã sh-ca e, ma
trã aesti zboarã va zburãm tu unã altã sectsii ma nghios). Vocala i poati
si s-avdã:
(i) ahoryea sh-fãrã altã semivocalã tu idyea silabã, ca tu zboarãli: cã-ni,
cu-pi-i, ghi-ni, if-cu-li-i, i-mir, im-nu, min-ti, ni-or, etc. icã
(ii) deadun cu unã semivocalã tu idyea silabã, parti dit diftondzãlj iu
(vocalã i, semivocalã u) shi ii (protlu i vocalã, andoilu i semivocalã); ca
tu zboarãli: ar-niu, cãr-ci-liu, cãr-di-liu, cu-pii (pluralu di la
cu-pi-i/cu-pi-e), hiu, ir-njiu, ir-njii (pluralu di la ir-nji-i/ir-nji-e),
scriu, scrii, shtiu, sti-hiu, sti-hii, ti-riu, ti-rii, u-ra-niu, u-ra-nii,
etc.
Nota 1 – Tu-aesti zboarã di ma nsus, diftongul iu (vocalã i, semivocalã u)
nu easti idyiul lucru cu:
(i) diftongul iu (semivocalã i, vocalã u) tsi lu-aflãm tu zboarã ca:
a-pan-ghiu, chi-mi-tir-yiu, cuf-chiu, id-yiu, is-chiu, mis-tir-yiu,
scljin-ciu, zmel-ciu, etc. necã
(ii) combinatsia di litiri, semivocala iu, (iu dauãli sonuri, i shi u suntu
semivocali), sh-iu mash semivocala i si scrii; semivocala u nu si scrii.
Tr-aestu lucru va zburãm tu alti sectsii ma nghios.
Nota 2 – Bãgats oarã cã ma nsus avem zboarã ca: cu-pi-i/cu-pi-e,
if-cu-li-i/if-cu-li-e, min-ti/min-te, etc. trã cari, vocala i dit soni,
poati, tu ndauã grai, si s-avdã shi si sã scrii sh-ca unã vocalã e.
Tr-aesti zboarã va zburãm sh-tu unã altã sectsii ma nghios. Trã tora di
oarã va zburãm di-aesti zboarã mash trã prublemili tsi au s-facã cu
scriarea-a sonlui i.
Vocala i cu sonlu-lj di timelj nã da, tu scriari, mash unã singurã
prublemã: aclo iu, vocala i poati si s-avdã, em ca unã vocalã, em ca unã
semivocalã i, shi omlu nu shtii tsi s-facã, “s-u scrii ma s-nu u scrii?”

Regulã – (1) Vocala i dit bitisita-a unui zbor – cari s-avdi di multi ori
sh-ca unã semivocalã – lipseashti totna scriari (cã s-avdi icã nu s-avdi)
cãndu yini
(i) dupã dauã i ma multi consoani, simpli i compusi, icã
(ii) dupã unã consoanã complexã x.
(2) Cãndu vocala i s-aflã, fãrã actsentu, tu bitisita-a unui zbor masculin
shi niutru singular, shi cãndu zborlu s-articuleadzã, atumtsea, i-lu din
fatsa-a articolui
(i) poati si s-facã semivocalã shi s-nu si scrii, cãndu zborlu
bitiseashti cu ri shi ni tsi yini dupã unã vocalã, ma
(ii) poati s-armãnã vocalã icã poati si s-facã semivocalã, ma lipseashti
totna scriari, trã tuti alanti zboarã, inclusiv zboarãli cari bitisescu cu
ri shi ni tsi yini dupã unã consoanã.
(3) Trã tuti alanti zboarã, scriarea icã niscriarea-a sonlui i va si s-facã
dupã cum va hibã aspusi zboarãli tu un dictsiunar, niscriat ninga.

Bunãoarã:
(1) Cãndu bitisescu cu vocala i tsi yini dupã dauã consoani, zboarãli
lipsescu totna scriari cu i ca zboarãli-exempli: cor-ghi, lim-bi, o-clji,
por-tsi (prãvdzã), sher-chi, tser-ghi, tum-bi, etc. Ma zboarãli di ma nsus
pot s-hibã pronuntsati, cãtivãrãoarã, sh-cu unã semivocalã i tu bitisitã
tsi lipseashti scriari; zboarãli nu lipsescu scriari fãrã i ca: corgh,
limb, oclj, ports, sherch, tsergh, tumb, etc.

(2) Cãndu s-articuleadzã, zboarãli masculini (shi niutri singular) tsi
bitisescu cu ri shi ni (vocalã i, niactsintuatã) tsi yini dupã unã vocalã,
ca: cã-ni, cãr-bu-ni, cheap-ti-ni, dzi-ni-ri, gio-ni, ma-ri, sfrea-di-ni,
soa-ri, tã-ciu-ni, etc. pot ca sã sh-u-alãxeascã vocala i (dit ri shi ni)
tu semivocalã. Tr-atsea, zboarãli di ma nsus pot s-hibã pronuntsati shi
scriati dauã turlii. Unã soi easti:
(i) la nominativ shi acuzativ singular: cã-ni-li, cãr-bu-ni-li,
cheap-ti-ni-li, dzi-ni-ri-li, gio-ni-li, ma-ri-li, sfrea-di-ni-li,
soa-ri-li, tã-ciu-ni-li, etc. shi
(ii) la genitiv shi dativ singular: cã-ni-lui, cãr-bu-ni-lui,
cheap-ti-ni-lui, dzi-ni-ri-lui, gio-ni-lui, ma-ri-lui, sfrea-di-ni-lui,
soa-ri-lui, tã-ciu-ni-lui, etc.
Ma zboarãli di ma nsus, pot s-hibã s-hibã pronuntsati shi scriati sh-unã
altã soi:
(i) la nominativ shi acuzativ singular: cãn-li, cãr-bun-li, cheap-tin-li,
dzi-nir-li, gion-li, mar-li, sfrea-din-li, soar-li, tã-ciun-li, etc. shi
(ii) la genitiv shi dativ singular: cãn-lui, cãr-bun-lui, cheap-tin-lui,
dzi-nir-lui, gion-lui, mar-lui, sfrea-din-lui, soar-lui, tã-ciun-lui, etc.

(3) Cãndu s-articuleadzã, zboarãli masculini (shi niutri singular) tsi nu
bitisescu cu ri shi ni (vocalã i, niactsintuatã) tsi yini dupã unã vocalã
(cazlu aspus ma nsus), zboarã ca: a-ra-tsi, a-rea-ti, cljash-ti,
giu-nea-li, oas-pi, vear-di, etc. sh-lu tsãn i-lu ca vocalã (sh-cã s-avdi i
nu s-avdi ca unã semivocalã i), lipsescu totna scriari:
(i) la nominativ shi acuzativ singular: a-ra-tsi-li, a-rea-ti-li,
cljash-ti-li, giu-nea-li-li, oas-pi-li, vear-di-li, etc. shi
(ii) la genitiv shi dativ singular: a-ra-tsi-lui, a-rea-ti-lui,
cljash-ti-lui, giu-nea-li-lui, oas-pi-lui, vear-di-lui, etc.
Tu ndauã zboarã, vocala i poati si s-avdã sh-ca unã semivocalã ma aesti
zboarã nu lipsescu scriari:
(i) la nominativ shi acuzativ singular: a-rats-li, a-reat-li, cljasht-li,
giu-neal-li, oas-pli, veard-li, etc. shi
(ii) la genitiv shi dativ singular: a-rats-lui, a-reat-lui, cljasht-lui,
giu-neal-lui, oas-plui, veard-lui, etc.

(4) Zboarã ca pri-im-na-ri poati si s-avdã tu zburãrea di-aradã prim-na-ri.
Scriarea-a aishtor zboari va si s-facã dupã cum va s-hibã aspusã tu un
dictsiunar niscriat ninga.

Nota 1 – Aoa zburãm mash trã zboarãli tsi armãn idyili, zboarã iu vocala i
s-pronuntsã ca unã semivocalã. Nu zburãm di zboarã tsi s-alãxescu di la
singular la plural, zboarã ca: a-pan-di-si, dur-nji-ri, fe-si, mu-tri-ri,
ti-hi, tim-bi-hi, etc. cari au singularlu cu vocala i, shi pluralu cu
semivocala i: a-pan-disi, dur-njiri, fesi, mu-triri, tihi, tim-bihi, etc.
Nota 2 – Aoa zburãm mash trã zboarãli tsi bitisescu cu vocalã i pri cari nu
cadi actsentul. Zboarãli tsi bitisescu cu vocala i pri cari cadi actsentul,
zboarã ca: chi-ra-gi, hãn-gi, shi-cã-gi, va-li, etc. cãndu s-articuleadzã,
nu sh-lu cher aestu i, armãni totna ngrãpsit.
Nota 3- Suntu multi zboarã cari, la plural, bitisescu tu ndauã grai cu ã,
tu alti grai cu i. Ahtãri suntu zboarãli tsi bitisescu, la plural, cu
consoanili compusi ts shi dz, la cari zboarã s-adavgã shi zborlu “zboarã”.
Aesti zboarã va si scrii cu ã, nu cu i. Bunãoarã, zboarãli tsi lipsescu
scriari cu ã, suntu zboarã ca: bratsã, budzã, cãrtsã, gãrnutsã, multsã,
muntsã, pãrintsã, puntsã, zboarã, etc. zboarã tsi nu lipsescu scriari (cu
tuti cã s-avdu, tu multi grai, cu i) ca: bratsi, budzi, cãrtsi, gãrnutsi,
multsi, muntsi, pãrintsi, puntsi, zboari, etc. Alti zboarã ca aesti di ma
nsus va si s-aspunã tu un dictsiunar niscriat ninga.

Sonlu 2: Vocala i Niactsintuatã dit bitisita-a unui zbor
cari poati si s-avdã shi sã si scrii sh-ca unã vocalã e.

Regulã – (1) Numili polisilabi, masculini shi fiminini (substantivi,
adgectivi, pronumi shi numirali) shi formili verbali tsi bitisescu la
singular icã la plural cu vocala i, niactsintuatã, pot s-hibã scriati shi
pronuntsati, tu bitisitã, dupã traditsie shi grai, shi cu e.
(2) Adverbili, articulili, pripozitsiili shi congiunctsiili cari bitisescu
cu vocala i,
(i) lipsescu scriari totna cu i; cãndu suntu monosilabi (exceptsia easti
articul li), shi
(ii) pot s-hibã scriati, sh-cu i sh-cu e tu bitisitã, cãndu suntu
polisilabi shi vocala i dit soni nu easti actsintuatã, dupã cum easti
traditsia shi grailu a omlui.
(3) Cãndu zboarãli suntu scriati cu e-final, la articulari,
(i) e-lu final dinãintea-a articului s-fatsi i, shi
(ii) articulu li poati s-hibã scriat shi le.

(1) Avem formi verbali shi numi (substantivi, adgectivi, pronumi shi
numirali), polisilabi, la singular icã la plural, cari bitisescu, sh-cu
vocala i, ma sh-cu vocala e, dupã cum easti grailu-a omlui. Aestã vocalã
i/e nu easti actsintuatã shi zboarãli pot si sã scrii shi si s-pronuntsã
dupã cum u va omlu.
Bunãoarã, zboarãli di ma nghios pot si s-avdã shi s-hibã scriati cu vocala
i: al-ti, aum-bri, av-di, a-yi-nji, bo-i, ca-fe-i, ca-li, cãr-vea-lji,
co-la-si, cu-ri-i, cu-ti-i, du-tsi, dza-tsi, dzã-si, fa-tsi, foa-mi,
fu-mea-lji, ha-re-i, hu-i, i-si-hi-i, i-ti-i, lu-gu-ri-i, ma-i, ma-ri,
mur-da-ri, mi-ni, nã-si, pã-du-ri, pi-tã-roa-nji, poa-ti, pur-ta-ri,
scu-ti-di, so-i, ti-ni, shap-ti, ta-tsi, tea-si, ti-nji-i, vã-si-li-i,
yi-i, yi-ni, znji-i, zo-ri, etc.
Tuti zboarãli di ma nsus pot si s-avdã shi s-hibã scriati sh-cu e: al-te,
aum-bre, av-de, a-yi-nje, bo-e, ca-fe-e, ca-le, cãr-vea-lje, co-la-se,
cu-ri-e, cu-ti-e, du-tse, dza-tse, dzã-se, fa-tse, foa-me, fu-mea-lje,
ha-re-e, hu-e, i-si-hi-e, i-ti-e, lu-gu-ri-e, ma-e, ma-re, mur-da-re,
mi-ne, nã-se, pã-du-re, pi-tã-roa-nje, poa-te, pur-ta-re, scu-ti-de, so-e,
ti-ne, shap-te, ta-tse, tea-se, ti-nji-e, vã-si-li-e, yi-e, yi-ne, znji-e,
zo-re, etc.

(2) (i) Zboarãli monosilabi ca: di, mi, pi/pri, shi, ti/tri, tsi, etc.
lipsescu totna scriari cu i-final; nu lipsescu vãrãoarã scriari cu e-final.
Ma adverbili polisilabi, scriati aoa cu vocala i, ca: a-clo-tsi, a-shi,
di-nin-ti, mã-ni, na-par-ti, poi-mã-ni, etc. pot s-hibã scriati sh-cu
e-final ca: a-clo-tse, a-she, di-nin-te, mã-ne, na-par-te, poi-mã-ne, etc.
(ii) Substantivili shi adgectivili polisilabi, (i) masculini (shi neutri)
la singular shi (ii) fiminini (shi neutri) la plural, cari bitisescu cu
vocala i/e niactsintuatã, sh-cari suntu scriati ma nghios cu i-final ca:
a-du-si, a-fi-ri-ti, a-ra-tsi, ba-bi, ca-si, cã-ni, cu-ra-ti, cljash-ti,
dzi-ni-ri, fea-ti, gio-ni, jgljoa-ti, ma-ri, mur-da-ri, nja-ti, oas-pi,
pi-ru-sha-ni, scla-vi, soa-ri, u-ru-ti, va-sa-ni, va-si, vear-di, zvel-ti,
etc. pot ca s-hibã scriati shi cu e-final ca: a-du-se, a-fi-ri-te,
a-ra-tse, ba-be, ca-se, cã-ne, cu-ra-te, cljash-te, dzi-ni-re, fea-te,
gio-ne, jgljoa-te, ma-re, mur-da-re, nja-te, oas-pe, pi-ru-sha-ne, scla-ve,
soa-re, u-ru-te, va-sa-ne, va-se, vear-de, zvel-te, etc.
(iii) Cãndu suntu articulati, articulu di la numili (i) masculini la
singular shi (ii) fiminini la plural easti li, cari tu sistemlu di scriari
cu e, si scrii le. Tr-atsea, zboarãli di ma nsus pot s-hibã scriati sh-cu
i-final ca: a-du-si-li, a-fi-ri-ti-li, a-ra-tsi-li, ba-bi-li, ca-si-li,
cã-ni-li, cu-ra-ti-li, cljash-ti-li, dzi-nir-li, fea-ti-li, gio-ni-li,
jgljoa-ti-li, mar-li, mur-da-ri-li, nja-ti-li, oas-pi-li, pi-ru-sha-ni-li,
scla-vi-li, soar-li, u-ru-ti-li, va-sa-ni-li, va-si-li, vear-di-li,
zvel-ti-li, etc. ma pot s-hibã scriati sh-cu e-final ca: a-du-si-le,
a-fi-ri-ti-le, a-ra-tsi-le, ba-bi-le, ca-si-le, cã-ni-le, cu-ra-ti-le,
cljash-ti-le, dzi-nir-le, fea-ti-le, gio-ni-le, jgljoa-ti-le, mar-le,
mur-da-ri-le, nja-ti-le, oas-pi-le, pi-ru-sha-ni-le, scla-vi-le, soar-le,
u-ru-ti-le, va-sa-ni-le, va-si-le, vear-di-le, zvel-ti-le, etc.

Nota 1 – Bãgats oarã cã, zboarãli cari si scriu cu e-final, cãndu nu suntu
articulati, la forma-a lor articulatã, e-lu s-alãxeashti tu i. Bunãoarã,
protlu zbor dit arada di ma nsus, niarticulat shi scriat cu e-final,
a-du-se, s-fatsi a-du-si-li, cãndu s-articuleadzã.
Nota 2 – Zboarãli masculini (shi neutri) tsi bitisescu la singular cu unã
semivocalã i tsi s-avdi cu unã semivocalã u (tsi nu si ngrãpseashti) dupã
ea, lipsescu scriari mash cu i, vãrãoarã cu e. Ashi avem, bunãoarã, zboarã
ca: bu-du-vai, bu-geai, ceai (la neutru, cã la fiminin si scrii
cea-i/cea-e), grai, lai, loai, Mai, mir-yiu-loi, plai, su-mu-lai,
ti-hi-lai, etc. cari si ngrãpsescu mash cu i.
Nota 3 – Zboarãli tsi bitisescu cu vocala i, actsintuatã, nu urmeadzã aestã
regulã; lipsescu totna scriari cu i, vãrãoarã cu e. Aesti zboarã, loati dit
dictsiunarlu al T. Papahagi, suntu: a-gea-mi, ah-ci, a-ma-ne-ci,
a-ra-ba-gi, as-cher-li, av-yiul-gi, ban-di, bã-tãh-ci, bi-di-vi, ca-ti,
cãi-di-gi, cãr-ji-li, cãv-gã-gi, chi-ma-ni-gi, chi-ra-gi, chi-sã-gi,
ci-li-bi, ciur-ba-gi, cu-mi-ta-gi, cu-shu-ri, fi-lun-di, fur-ni-gi,
gãi-dã-gi, hai-ma-li, hãn-gi, ma-thi-ti, mi-ra-cli, mush-mur-li,
mush-ti-ri, ni-shan-li, pã-pu-gi, pish-li, ri-va-ni, shi-cã-gi, so-ba-gi,
spa-ti, su-fa-ri, va-li, shi alti poati tsi n-ascãparã.
Nota 4 – Zboarãli cari bitisescu cu unã vocala e pi cari cadi actsentul; nu
lipsescu vãrãoarã scriari cu i. Aeste zboarã, ca bunãoarã: ca-fe, cea-re,
chi-ma-ne, cu-be, gãi-le, gij-ve, ha-le, ha-re, ma-de, pir-chin-de,
ti-mi-ne, ti-ni-che, tis-chi-re, etc. sã ngrãpsescu totna cu e.

Sonlu 3: Vocala icã Semivocala i tsi
poati si s-avdã sh-cu un son ghamma grãtsescu nãinti.
Suntu zboarã iu sonlu i poati si s-avdã curat, ca tuti alanti sonuri i, ma
poati si s-avdã sh-cu sonlu gãrtsescu ghamma nãinti. Multi ori, aestu son
ghamma si scrii, ma sh-multi ori nu easti pronuntsat shi nu si scrii. Cu
tuti cã, tr-aesti zboarã nu s-ari loatã vãrnã apofasi la simpozionlu di
Bituli dit 1997, mintea-a noastrã easti s-li scriem cu y, nu cu i. Tr-atsea
featsim regula di ma nghios.

Regulã – Zboarãli tsi au unã vocalã i cari poati si s-avdã sh-ca y (sonlu
ghamma grãtsescu) va si scrii cu y. Exceptsiili va s-aspunã tu un
dictsiunar niscriat ninga.

Avem zboarã tsi pot si s-avdã (shi s-hibã scriati) em cu i, em cu yi/ye.
Bunãoarã, noi dzãtsem cã, tr-aesti zboarã-exempli di ma nghios:
(i) easti ghini si sã scrii: mã-yi-i/mã-yi-e, Ster-yiu, Tur-yea, Ver-yea,
vlu-yi-i/vlu-yi-e, yeah-ni-i/yeah-ni-e, yeam-bu-lã, Yeani, yea-ni-tsar,
yea-nu-rã, yea-tru, yea-ur-ti, yer-mu, yi-li-i/yi-li-e, yi-mi-shi, yin,
Yi-nar, yi-na-ti/yi-na-te, yi-neam, Yior-gu, yis, yi-tri-i/yi-tri-e,
yiur-ti-i/yiur-ti-e, yiz-mã, Yiz-mã-ciunj, etc. shi
(ii) nu easti ghini si sã scrii: mã-i-i/mã-i-e, Ste-riu, Tu-ria, Ve-ria,
vlu-i-i/vlu-i-e, iah-ni-i/iah-ni-e, iam-bu-lã, Iani, ia-ni-tsar, ia-nu-rã,
ia-tru, ia-ur-ti, ier-mu, i-li-i/i-li-e, i-mi-shi, in, I-nar,
i-na-ti/i-na-te, i-neam, Ior-gu, is, i-tri-i/i-tri-e, iaur-ti-i/iaur-ti-e,
iz-mã, Iz-mã-ciunj, etc.
Nu putem s-dãm vãrã regulã generalã. Noi va cãftãm ca, scriarea corectã a
catiunui zbor, cu unã singurã i cu dauã varianti, s-hibã aspusã tu un
dictsiunar niscriat ninga.

Sonlu 4: Semivocalã i (totna scriatã), tsi s-avdi deadun cu unã
semivocalã u (niscriatã) dupã ea

Regulã – Substantivili (masculini shi neutri), adgectivili (masculini) shi
verbili (la prezentu, persoana 1), tsi bitisescu cu unã combinatsie di dauã
semivocali iu, tsi yin dupã
(i) unã consoanã: c, ch, g, gh, h, shi y, icã
(ii) unã vocalã a shi o, icã un diftongu oa shi ea/ia (vocalã a,
semivocali i/e/o),
lipsescu scriari mash cu semivocala i dit bitisitã; sh-cu tuti cã s-avdi,
semivocala u nu si ngrãpseashti.

Bunãoarã:
(i) Cãndu s-avdu cu combinatsia (di dauã semivocali) iu tu coadã tsi yini
dupã consoanili (simpli shi compusi): c, ch, g, gh, h, shi y, zboarãli
lipsescu scriari ca: ayi (singular masculin), (mini) a-prochi, a-rici
(singular masculin), as-cum-tici (singular neutru), a-vlachi (singular
neutru, cã la singular fiminin s-pronuntsã a-vla-chi, cu vocala i), (mini)
ncaci (la prota persoanã), ba-ljaci (singular masculin), cãr-paci (singular
masculin), cochi (singular masculin), cohi (singular neutru), cu-cu-lici
(singular neutru), cu-cu-tici (singular masculin), cu-paci (singular
masculin), cu-ragi, (mini) dis-caci, feci, gãr-baci (singular neutru),
ghiu-maci (singular neutru), ghiu-veci (singular neutru), li-cu-rici
(singular masculin), mi-ru-loyi (singular, neutru), poci, psohi (singular
masculin), stãn-gaci (singular masculin), tãl-maci, tuci, u-raci (singular
masculin), zvici (singular neutru), etc.
Aesti zboarã nu lipsescu scriari ca: ayiu, a-prochiu, a-riciu,
as-cum-ticiu, a-vlachiu, ãn-caciu, ba-ljaciu, cãr-paciu, cochiu, cohiu,
cu-cu-liciu, cu-cu-ticiu, cu-paciu, cu-ragiu, dis-caciu, feciu, gãr-baciu,
ghiu-maciu, ghi-veciu, li-cu-riciu, mi-ru-loyiu, pociu, psohiu, stãn-gaciu,
tãl-maciu, tuciu, u-raciu, zviciu, etc.
(ii) Cãndu s-avdu cu combinatsia (di dauã semivocali) iu tu coadã tsi yini
dupã vocalili a shi o icã diftondzãlj oa shi ea (ca parti dit diftondzãlj
icã triftondzãlj ai, oi, oai shi eai, cu vocali a/o, semivocali i/e/o),
zboarãli lipsescu scriari ca: bu-du-vai, bu-geai, ceai (la neutru, cã la
fiminin si scrii cea-i/cea-e), grai, lai, loai, Mai, mir-yiu-loi, plai,
su-mu-lai, ti-hi-lai, etc.
Aesti zboarã nu lipsescu scriari ca: bu-du-vaiu, bu-geaiu, ceaiu, graiu,
laiu, loaiu, Maiu, mir-yiu-loiu, plaiu, su-mu-laiu, ti-hi-laiu, etc.
Nota 1 -Multi ori (ma nu totãna), pluralu di la zboarãli di ma nsus, si
scriu idyea soe cu singularlu, mash cã s-avdu fãrã semivocala u dit
bitisitã; s-avdu mash cu i. Ma s-hibã zboarã masculini, semivocala i armãni
semivocalã, sh-ma s-hibã zboarã neutri, semivocala i s-fatsi vocalã Ashi
avem zboarãli, la plural:
(i) masculini, ayi, a-rici, ba-ljaci, bu-geai, cãr-paci, cochi, cu-cu-tici,
cu-paci, li-cu-rici, mi-ru-lo-yi, psohi, stãn-gaci, u-raci, etc. shi
(ii) neutri, as-cum-ti-ci, bu-du-va-i, co-hi, cu-cu-li-ci, gãr-ba-ci,
ghiu-ma-ci, ghiu-ve-ci, gra-i, zvi-ci, etc.
Idyiul lucru s-fatsi sh-cu formili verbali cari si scriu unã soe la
persoana-a 1-a (iu semivocala u s-avdi) shi la persoana-a 2-a (iu
semivocala u nu s-avdi). Ashi avem zboarãli tsi:
(i) s-avdu cu semivocala u dit soni tsi nu sã ngrãpseashti: (mini mi)
a-prochi, (mini lu) ncaci, (mini) dis-caci, etc. shi
(ii) s-avdu fãrã semivocala u dit soni: (tini ti) a-prochi, (tini lu)
ncaci, (tini) dis-caci, etc.
Nota 2 -Diftondzãlj (scriats) ai shi oi (vocala a/o, semivocalã i), cari
s-avdu cu un u-shcurtu la coadã, suntu dealihealui triftondzãlj
(pronuntsats ma niscriats) aiu shi oiu (vocala a/o, semivocali i shi u);
iarã triftondzãlj (scriats) oai shi eai (vocalã a, semivocali i/e/o), suntu
dealihealui silabi cu unã vocalã shi trei semivocali (pronuntsatsi ma
niscriati) oaiu shi eaiu (vocalã a, semivocali i/e/o/u).
Nota 3 – Avem graiuri (fãrshiruteshtsã) iu semivocala u dit bitisita-a
semivocalãljei iu nu s-avdi dip. Aestu easti unã hari a scriariljei, ca
diftongu, al ai shi oi, shi triftongu oai shi eai.
Nota 4 – Diftongul ai/oi di cari zburãm aoa, nu easti idyiul cu grupurli di
litiri ai shi oi, iu vocalili a shi o s-aflã tu unã silabã altã dicãt
vocala (nu semivocala) i. Ashi avem, bunãoarã, zborlu va-iu, iu gruplu di
litiri ai nu easti un diftongu cã easti mpãrtsãt tu dauã silabi.

Sonlu 5: Semivocalã i, tsi s-avdi mash i
(nu s-avdi cu unã semivocalã u, niscriatã, dupã ea)

Regulã – (1) Semivocala i, dit bitisita a zboarãlor, tsi ari dinãintea-a
ljei mash unã consoanã, simplã i compusã, ma nu complexã (va dzãcã, unã
consoanã tsi yini dupã unã vocalã):
(i) lipseashti scriari, cãndu yini dupã tuti consoanili simpli (nu
complexi) shi patruli consoani compusi ch, dh, gh shi th, shi
(ii) nu lipseashti scriari, cãndu yini dupã consoanili compusi dz, lj,
nj, sh, shi ts.
(2) Semivocala i tsi s-aflã tu nchisita i bitisita-a diftondzãlor icã a
triftondzãlor ia/ai, ãi, ie/ei, io/oi, ii, iu/ui, ioa/oai, eai, lipseashti
totna scriari.
Exceptsiili va s-hibã mash atseali aspusi la vocalili a, e, o shi u, va
dzãcã, cãndu aesti vocali yin dupã unã silabã tsi bitiseashti cu:
(i) vocala i,
(ii) litira j (inclusiv nj shi lj) shi
(iii) litira compusã sh.
(3) Cãndu s-articuleadzã, zboarãli tsi bitisescu la plural cu unã
semivocalã i:
(i) lipsescu scriari fãrã i nãintea-a articului, cãndu bitisescu cu ri shi
(ii) lipsescu scriari cu i nãintea-a articului, cãndu bitisescu cu ci,
gi, hi (inclusiv chi shi ghi), ji, vi shi yi.
Exceptsii la scriarea icã niscriarea-a semivocalãljei i va si s-facã mash
atumtsea cãndu va s-u va maxus scriitorlu ca, bunãoarã, cãndu tu-unã
puizii, ritmul a versului u caftã.

Bunãoarã:
(1) (i) Zboarãli iu semivocala i s-aflã tu bitisitã sh-yini dupã unã
singurã consoanã simplã (inclusiv consoana y cãndu s-avdi ca sonlu ghamma
gãrtsescu) lipsescu scriari cu i, ca zboarãli: a-buri, a-di-ljeri,
a-du-tseri, a-mãyi, a-nemi, a-po-fasi (plural), a-rici (plural), ayi, azi,
(tini) ncaci, ba-gayi, bu-havi, car-tofi, ca-ta-fro-nisi (plural),
ca-tas-hasi (plural), cã-liyi, chi-ver-nisi (plural), coa-cãji, co-ciuyi,
coji, co-luyi, co-shavi, cu-paci (plural), dis-caci, dis-poti, dur-njiri
(plural), fi-ciori, ftohi, gãr-buyi, gayi, griyi, i-po-tisi (plural),
i-sihi, lo-curi, Luni, mi-so-trivi, mo-lavi, mu-liyi, mur-dari (masculin
plural), pã-duri (plural), peji, pezi, pis-chesi (plural), poci (tsi va
dzãcã nats, sãrmãnitsi, nu poaci, tsi va dzãcã, oali, stamni), pohi,
presh-cayi, psohi, pur-tãri, scãn-duri, sclayi, siyi, strãji, strehi,
stu-mãhi, thesi (plural), tihi (plural), tim-bihi (plural), u-raci
(plural), vlahi, etc.
(ii) Zboarãli iu semivocala i s-aflã tu bitisitã sh-yini dupã unã singurã
consoanã compusã ch, dh, gh shi th, (ma nu consoana complexã x) lipsescu
scriari cu i, ca zboarãli: a-lu-mãchi, ãn-treghi, a-rachi, a-raghi,
a-roghi/roghi, a-vlãchi (pluralu di la zborlu fiminin a-vla-chi), bã-buchi
(plural), bighi, bi-li-gichi (plural), bu-luchi (plural), cã-pãchi,
cu-ciughi, fu-shechi (plural), mi-rãchi, sin-duchi (plural), slaghi,
tu-fechi (plural), etc.
(iii) Zboarãli iu semivocala i s-avdi tu bitisitã sh-yini dupã unã singurã
consoanã compusã dz, lipsescu scriari fãrã i, ca zboarãli: a-mi-radz,
a-mi-ridz, a-rãdz, as-tãdz, a-sudz, badz, bã-lidz, bur-lidz, chi-rã-midz,
fadz, fudz, lã-ludz, ledz, lum-bãdz, pa-radz, vedz, vrun-didz, etc. Aesti
zboarã nu lipsescu scriari cu i ca: a-mi-radzi, a-mi-ridzi, a-rãdzi,
as-tãdzi, a-sudzi, badzi, bã-lidzi, bur-lidzi, chi-rã-midzi, fadzi, fudzi,
lã-ludzi, ledzi, lum-bãdzi, pa-radzi, vedzi, vrun-didzi, etc.
(iv) Zboarãli iu semivocala i s-avdi tu bitisitã sh-yini dupã unã singurã
consoanã compusã lj, lipsescu scriari fãrã i, ca zboarãli: as-pelj, calj,
cea-calj, fu-melj, njelj, etc. shi verbili (la persoana-a daua, cã la prota
persoanã, poati si s-avdã cu un u-shcurtu tsi nu si scrii): a-dilj,
dis-polj, diz-golj, molj, talj, etc. Aesti zboarã nu lipsescu scriari cu i
ca: as-pelji, calji, cea-calji, fu-melji, njelji, etc. shi verbili (la
persoana-a daua, cã la prota persoanã, poati si s-avdã cu un u-shcurtu tsi
nu si scrii): a-dilji, dis-polji, diz-golji, molji, talji, etc.
(v) Zboarãli iu semivocala i s-avdi tu bitisitã sh-yini dupã unã singurã
consoanã compusã nj, lipsescu scriari fãrã i, ca zboarãli: a-linj, anj,
cãs-tãnj, di-punj, fus-tãnj, gã-linj, i-conj, lã-crinj, mãnj, noa-tinj,
oa-minj, pãnj, xenj, etc. Aesti zboarã nu lipsescu scriari cu i ca:
a-linji, anji, cãs-tãnji, di-punji, fus-tãnji, gã-linji, i-conji,
lã-crinji, mãnji, noa-tinji, oa-minji, pãnji, xenji, etc.
(vi) Zboarãli iu semivocala i s-avdi tu bitisitã sh-yini dupã unã singurã
consoanã compusã sh, lipsescu scriari fãrã i, ca zboarãli: a-rosh, a-ush,
cã-tush, ci-resh (plural), mash, mã-nush, min-ghiush (plural masculin, nu
fimininlu min-ghiu-shi), prash (plural), ush, etc. shi verbili (la
persoana-a daua, cã la prota persoanã, poati si s-avdã cu un u-shcurtu tsi
nu si scrii): ãn-fash, ãn-grosh, bash, chish, etc. Aesti zboarã nu lipsescu
scriari cu i ca: a-roshi, a-ushi, cã-tushi, ci-reshi, mashi, mã-nushi,
min-ghiushi (plural masculin, nu fimininlu min-ghiu-shi), prashi, ushi,
etc. shi verbili (la persoana-a daua, cã la prota persoanã, poati si s-avdã
cu un u-shcurtu tsi nu si scrii): ãn-fashi, ãn-groshi, bashi, chishi, etc.
(vii) Zboarãli iu semivocala i s-avdi tu bitisitã sh-yini dupã unã singurã
consoanã compusã ts, lipsescu scriari fãrã i, ca zboarãli: a-rãts, a-vets,
a-vuts, blãs-ti-mats, car-ca-lets, cãn-tats, chi-ruts, cu-mãts, dats, fats,
frats, mã-rats, mi-lets, mi-nuts, pots, prots, scots, shi-dets, tuts, etc.
Aesti zboarã nu lipsescu scriari cu i ca: a-rãtsi, a-vetsi, a-vutsi,
blãs-ti-matsi, car-ca-letsi, cãn-tatsi, chi-rutsi, cu-mãtsi, datsi, fatsi,
fratsi, mã-ratsi, mi-letsi, mi-nutsi, potsi, protsi, scotsi, shi-detsi,
tutsi, etc.
Noti – (i) Formili adilji, ãnfashi, bashi, talji, nu suntu formi trã a daua
persoanã (nu si scrii: tini a-dilji, tini ãn-fashi, tini bashi, tini
talji), ma trã a treia persoanã iu i-lu easti unã vocalã (shi si scrii:
el/ea a-di-lji, el/ea ãn-fa-shi, el/ea ba-shi, el/ea ta-lji);
(ii) forma aroshi, nu easti forma di la masculin plural (a-rosh), ma easti
fimininlu la singular, (a-ro-shi), iu i-lu easti unã vocalã;
(iii) forma aushi, nu easti forma di la masculin plural (a-ush), ma easti
unã dirivatã di-a verbului aushescu (exemplu: el a-u-shi multu);
(iv) calji, easti unã formã (nibunã trã scriari) la plural (ca-lji), a
zborlui cal; trã pluralu-a zborlui cal, noi scriem calj-lji;
(v) zborlu cãs-tã-nji, easti fruhtul di la pomlu cãs-tãnj (la singular, tsi
s-avdi cu un u-shcurtu tu soni);
(vi) mashi, adutsi cunfuzii cu zborlu ma-shi/mã-she, hãlatea cu cari
s-acatsã jarlu-a foclui; shi
(vii) zboarãli ush, cã-tush, mã-nush, suntu formili (di la plural) cari, ma
s-hibã scriati cu semivocala i tu bitisitã ca: ushi, cã-tushi, mã-nushi,
pot s-hibã mintiti cu singularlu: u-shi, cã-tu-shi, mã-nu-shi, iu i-lu
easti unã vocalã, ashi cum s-avdu tu multi graiuri armãneshti (cã tu alti
graiuri aesti zboarã pot si s-pronuntsã la singular shi u-shã, cã-tu-shã,
mã-nu-shã).

(2) Zboarãli tsi au diftondzãlj icã triftondzãlj: ia/ai, ãi, ie/ei, io/oi,
ii, iu/ui, ioa/oai, eai, lipsescu scriari ca zboarãli: a-giun-gu, ãn-ghios,
chiosh-cu, ci-cior, cioc, ciu-di-i/ciu-di-e, ciu-mag, fi-cior, fi-ciu-ric,
ghium, gio-ni, ia-ra, ear-bã, iar-nã, iu-va, min-ciu-nã, a-drai, a-rãi
(pluralu di la adgectivlu arãu, nu dirivata a-rã-i di la verbul arãescu),
bi-lii, boi (prãvdzã, nu bo-i/bo-e!), fu-dzii, fui, mã-cai, mã-rã-cui,
pish-ti-rei, ui-di-ses-cu, vi-dzui, beai, bu-geai, ceai, ci-cioa-ri,
cioa-rã, cu-reai, dzã-tseai, greai, loai, ncioa-mir, etc.
Exceptsiili va s-hibã mash atseali aspusi tu lectsiili iu zburãm (icã iu va
zburãm) trã vocalili a, e, o shi u, va dzãcã, ti zboarã cari lipsescu
scriari ca: ac-shu, a-rã-chi-e, a-rã-es-cu, a-rã-njos, a-yeas-pi, a-yi-nja,
bu-ja-nã, cã-tu-sha, chep-tu, ciu-di-e, coa-ja, fu-ljor, ge-pi, gu-sha,
hã-njuri, her, ed, es, i-ti-a, ja-li, lam-nja, ljer-tu, li-shor, Ma-ri-a,
min-du-es-cu, moa-sha, mush-clju, nja-ri, njel, oa-e, pea-ja, ploa-e,
preac-lja, scu-ljo, ti-nji-a, un-glja, u-sha, vã-lju-ri, etc.
Aesti zboarã nu lipsescu scriari ca: ac-shiu, a-rã-chi-ie, a-rã-ies-cu,
a-rã-njios, a-yias-pi, a-yi-njia/a-yi-njea, bu-jia-nã/bu-jea-nã,
cã-tu-shia/cã-tu-shea, chiep-tu, ciu-di-ie, coa-jia/coa-jea, fu-ljior,
gie-pi, gu-shia/gu-shea, hã-njiuri, hier, ied, ies, i-ti-ia/i-ti-ea,
jia-li/jea-li, lam-njia/lam-njea, ljier-tu, li-shior, Ma-ri-ia/Ma-ri-ea,
min-du-ies-cu, moa-shia/moa-shea, mush-cljiu, njia-ri/njea-ri, njiel,
oa-ie, pea-jia/pea-jea, ploa-ie, preac-ljia/prea-cljea, scu-ljio,
ti-nji-ia/ti-nji-ea, un-gljia/un-gljea, u-shia/u-shea, vã-ljiu-ri, etc.
Nota 1 – Trã diftondzãlj icã triftondzãlj ia, ie, ioa/oai, shi eai, avem
zburãtã tu lectsiili-a sonurlor a shi e. Trã diftondzãlj io/oi shi iu/ui va
zburãm tu lectsiili-a sonurlor o shi u. Iarã trã diftongul ii, nu-avem
tsiva trã spuneari, cã nu prizintã vãrnã prublemã.
Nota 2 – Tu diftondzãlj shi triftondzãlj dit regula aspusã aoa, i-lu easti
semivocalã, nu ca tu zboarãli ar-niu, cãr-ci-liu, cãr-di-liu, hiu, ir-njiu,
shtiu, sti-hiu, sti-hii, yiu, etc. iu i-lu easti vocalã.
Nota 3 – Aoa zburãm di sonuri dit un diftongu, nu sonuri tsi s-aflã
mpãrtsãti tu dauã silabi; ca bunãoarã tu zboarãli: di-pri-u-nã, hã-ri-os,
hu-e/hu-i, i-ti-a, Ma-ri-a, ni-or, ni-oas-pi, pri-o-ni, ti-nji-a, tsi-ur,
etc.
Nota 4 -Cãndu yin dupã combinatsiili di litiri: lj, nj, sh (ca tu zborlu
ljai, bunãoarã) e-lu shcurtu dit triftongul eai nu si scrii (ashi cã
triftongul s-transformã tu diftongul ai).

(3) (i) Avem zboarã (masculini shi fiminini) tsi bitisescu la plural cu ri
(semivocalã i), ca: a-buri, a-huri, a-rã-uri, ar-buri, bã-sheri, cã-ljuri,
cã-rãri, ci-dãri, dze-nuri, dzi-niri, fi-ciori, guri, lje-puri, lo-curi,
mã-cãri, mur-dari, Njer-curi (la plural sh-la singular!), nu-rãri, mori,
pã-duri, pra-guri, seri, si-nuri, su-dori, su-rãri, tif-teri, scãri,
vã-ljuri, vim-turi, etc. Cãndu suntu articulati, aesti zboarã lipsescu
scriari fãrã semivocala i ca:
(a) la nominativ shi acuzativ, a-bur-lji, a-hur-li, a-rã-ur-li, ar-bur-lji,
bã-sher-li, cã-ljur-li, cã-rãr-li, ci-dãr-li, dze-nur-li, dzi-nir-lji,
fi-cior-lji, gur-li, lje-pur-lji, lo-cur-li, mã-cãr-li, mur-dar-lji,
Njer-cur-li, nu-rãr-li, mor-li, pã-dur-li, pra-gur-li, ser-li, si-nur-li,
su-dor-li, su-rãr-li, tif-ter-li, scãr-li, vã-ljur-li, vim-turli, etc shi
(b) la genitiv shi dativ, a-bur-lor, a-hur-lor, a-rã-ur-lor, ar-bur-lor,
bã-sher-lor, cã-ljur-lor, cã-rãr-lor, ci-dãr-lor, dze-nur-lor, dzi-nir-lor,
fi-cior-lor, gur-lor, lje-pur-lor, lo-cur-lor, mã-cãr-lor, mur-dar-lor,
Njer-cur-lor, nu-rãr-lor, mor-lor, pã-dur-lor, pra-gur-lor, ser-lor,
si-nur-lor, su-dor-lor, su-rãr-lor, tif-ter-lor, scãr-lor, vã-ljur-lor,
vim-tur-lor, etc.
(ii) Avem zboarã (masculini shi fiminini), tsi bitisescu la plural cu ci,
hi, chi, gi, ghi, ji, vi shi yi (semivocalã i), ca: a-mãhi, a-mãyi,
a-vlãchi, ayi, a-rachi, a-raghi, bã-buchi, bãr-gãci, bi-li-gichi, bu-havi,
bu-luchi, cã-lãhi, cã-mi-lãhi, cãm-cichi, cã-rãyi, cã-pãchi, cu-nãyi,
cir-cehi, coji, du-lãchi, ftohi, fu-shechi, gãgi, gechi, hri-sãhi, i-sãchi,
i-sihi, is-nãhi, lãhi, longi, lu-mãchi, mi-rãchi, nichi, peji, ploci,
presh-cayi, psohi, sclayi, slaghi, strehi, stu-mãhi, su-cãchi, tihi,
tim-bihi, vlahi, zeghi, zu-lãchi, etc. Cãndu suntu articulati, aesti zboarã
lipsescu scriari cu semivocala i ca:
(a) la nominativ shi acuzativ, a-mãhi-li, a-mãyi-li, a-vlãchi-li, ayi-lji,
a-rachi-lji, a-raghi-lji, bã-buchi-li, bãr-gãci-li, bi-li-gichi-li,
bu-havi-lji, bu-luchi-li, cã-lãhi-li, cã-mi-lãhi-li, cãm-cichi-li,
cã-rãyi-li, cã-pãchi-li, cu-nãyi-li, cir-cehi-li, coji-li, du-lãchi-li,
ftohi-lji, fu-shechi-li, gãgi-li, gechi-li, hri-sãhi-li, i-sãchi-li,
i-sihi-lji, is-nãhi-li, lãhi-li, longi-li, lu-mãchi-li, mi-rãchi-li,
nichi-li, peji-li, ploci-li, presh-cayi-lji, psohi-lji, sclayi-lji,
slaghi-lji, strehi-li, stu-mãhi-li, su-cãchi-li, tihi-li, tim-bihi-li,
vlahi-lji, zeghi-li, zu-lãchi-li, etc. shi
(b) la genitiv shi dativ, a-mãhi-lor, a-mãyi-lor, a-vlãchi-lor, ayi-lor,
a-rachi-lor, a-raghi-lor, bã-buchi-lor, bãr-gãci-lor, bi-li-gichi-lor,
bu-havi-lor, bu-luchi-lor, cã-lãhi-lor, cã-mi-lãhi-lor, cãm-cichi-lor,
cã-rãyi-lor, cã-pãchi-lor, cu-nãyi-lor, cir-cehi-lor, coji-lor,
du-lãchi-lor, ftohi-lor, fu-shechi-lor, gãgi-lor, gechi-lor, hri-sãhi-lor,
i-sãchi-lor, i-sihi-lor, is-nãhi-lor, lãhi-lor, longi-lor, lu-mãchi-lor,
mi-rãchi-lor, nichi-lor, peji-lor, ploci-lor, presh-cayi-lor, psohi-lor,
sclayi-lor, slaghi-lor, strehi-lor, stu-mãhi-lor, su-cãchi-lor, tihi-lor,
tim-bihi-lor, vlahi-lor, zeghi-lor, zu-lãchi-lor, etc.
(iii) Avem zboarã, tsi bitisescu la plural cu unã semivocalã i tsi yini
dupã unã vocalã, ca: cea-rei, ciu-dii, cljei, cu-prii, gãi, Gioi, hui,
ir-njii, i-si-hii, i-tii, mãi, pa-rei, ploi, pus-ti-lii, soi, yii, znjii,
etc. Cãndu suntu articulati, aesti zboarã lipsescu scriari cu semivocala i
ca:
(a) la nominativ shi acuzativ, cea-rei-li, ciu-dii-li, cljei-li,
cu-prii-li, gãi-li, Gioi-li, hui-li, ir-njii-li, i-si-hii-li, i-tii-li,
mãi-li, pa-rei-li, ploi-li, pus-ti-lii-li, soi-li, yii-li/yii-lji,
znjii-li, etc. shi
(b) la genitiv shi dativ, cea-rei-lor, ciu-dii-lor, cljei-lor, cu-prii-lor,
gãi-lor, Gioi-lor, hui-lor, ir-njii-lor, i-si-hii-lor, i-tii-lor, mãi-lor,
pa-rei-lor, ploi-lor, pus-ti-lii-lor, soi-lor, yii-lor, znjii-lor, etc.

PRUBLEMÃ
Tu-aestã prublemã va dãm un textu tu cari va si s-aflã ndauã zboarã
niscriati ghini. Lucrul a cititorlui va s-hibã ta s-li aflã aesti zboarã,
s-li ngrãpseascã cum lipseashti shi s-aflã tsi regulã dit lectsia di ma
nsus avem cãlcatã tu scriari.

Prublemã – Astãdzi, unã dzuã mushatã di Maiu, imnam tu pãdurea cu fadzi cã
sucãchli nu para eara buni. Cãnili yinea dupã mini. Yineam di la sculjo
sh-nidzeam cãtrã casa-a featãljei shi a dzinirlui a meu. Mindueam cã elji
suntu acasã ma nu earam sigur. Chirolu eara ca ntunicat. Soarli nu s-para
videa di itia-a arburilor. Avea datã niheamã ploai sh-perlu nji s-avea
udatã. Scosh cheaptinli din gepi, shi-ca sã-nji discaciu niheamã perlu, mi
chiptinaiu. “Mi-aprochiu di casã” nji-dzãshiu cu mintea, shi vream
s-mi-aspun cu perlu ndreptu. Earam avursit di tuti vãljurili shi dzenurili
tsi-aveam tricutã.
Agiumshu la casa-a featã-meai. Avea tricutã ndoi anji di cãndu u-avea
acumpratã casa. Cum nu eara avutsi, casa tsi-avea acumpratã, eara njicã
sh-adratã di chirimidzi. Avea sh-unã ahuri trã njelji, noatinji sh-calji.
Ahurea nu eara curatã sh-avea multi bãlidzi. Tu-avlii avea doi cireshi,
vãrã trei-patru cupaci shi trei cãstãnji. Lumãchli-a cãstãnjlor eara
ncãrcati di cãstãnji. Cojli di cãstãnji eara arcati mpadi. Avea sh-unã
grãdinã cu multi lãludzi mushati. Ma bãbuchli-a lãludzilor nu-avea
dishcljisã ninga. Hilji-mea eara nafoarã tu-avlie, ningã un cupaciu gros,
cu-un pociu sh-un ghiumaciu. “Va ti-acatsi s-aspelji tsiva stranji?” u
ntribaiu. “Nu, voiu s-ljau mashi niheamã apã ti n casã”, nji-turnã ea
zborlu. Ndauã gãljinji sh-un cucuticiu ansãrea priningã ndoilji cupaci dit
avlii sh-un ariciu imna peagalea. Loai s-u bashiu, shi-nji si pãrea cã nu
para vrea s-mi bashi sh-ea. Nãsã nu para eara oaspitã cu bãsherili. “Cãtse
nu vrei s-mi bashi?” u cãrtii niheamã. Mi feciu cã nu voi s-intru n casã.
Nji-eara cã va mi ncaciu cu dzinir-njiu. Pãnã tu soni intraiu.
Hilji-mea avea multi iconji pi stizmã. Tu-un cohiu a udãlui, s-afla unã
icoanã cu-un ayiu. Ficiorilji a ljei eara mãri sh-avea vgatã din casã cu
nurãrili a ljei. Shidea tu-unã altã hoarã, deadun cu surãrili a lor.
Gionili-a ljei s-afla n casã. “Tsi fatsi? lu ntribaiu.” “Ia, nu vedzi tsi
s-fatsi n casã? Tsi vrundidzi mãri am?”. Vrui sã-lji dau ndoi paradzi, ma
nu vru sã-lji lja. Cum nu para avea vimtu n casã, aduchii c-adiljiu greu.
Vidzui cã dzinir-nju adilji sh-el greu shi-lji dzãshiu: “Tini potsi
s-adilji? Nu mi vedzi mini cã mizi adiljiu?” “Ti ved” ãnji toarnã el
zborlu. “Ma s-nu ti-arãseascã, fudzi din casã, ashi cum fudzi aieri Tolji”.

DIZLIGAREA-A PRUBLEMÃLJEI
Zboarãli tsi nu suntu scriati ghini (shi ndauã alti cari suntu scriati
ghini) va s-hibã sumliniati. Deapoea, trã cati zbor, va s-aspunem regulili
tsi furã cãlcati.

Prublemã – Astãdz, unã dzuã mushatã di Mai, imnam tu pãdurea cu fadz cã
sucãchili nu para eara buni. Cãnili yinea dupã mini. Yineam di la sculjo
sh-nidzeam cãtrã casa-a featãljei shi a dzinirlui a meu. Mindueam cã elj
suntu acasã ma nu earam sigur. Chirolu eara ca ntunicat. Soarli nu s-para
videa di itia-a arburlor. Avea datã niheamã ploai sh-perlu nji s-avea
udatã. Scosh cheaptinli din gepi, sh-ca sã-nj discac niheamã perlu, mi
chiptinai. “Mi-aprochi di casã” nj-dzãsh cu mintea, shi vream s-mi-aspun cu
perlu ndreptu. Earam avursit di tuti vãljurli shi dzenurli tsi-aveam tricutã.
Agiumshu la casa-a featã-meai. Avea tricutã ndoi anj di cãndu u-avea
acumpratã casa. Cum nu eara avuts, casa tsi-avea acumpratã, eara njicã
sh-adratã di chirimidz. Avea sh-unã ahuri trã njelj, noatinj sh-calj.
Ahurea nu eara curatã sh-avea multi bãlidz. Tu-avlii avea doi ciresh, vãrã
trei-patru cupaci shi trei cãstãnj. Lumãchili-a cãstãnjlor eara ncãrcati di
cãstãnji. Cojili di cãstãnji eara arcati mpadi. Avea sh-unã grãdinã cu
multi lãludz mushati. Ma bãbuchili-a lãludzlor nu-avea dishcljisã ninga.
Hilji-mea eara nafoarã tu-avlie, ningã un cupaci gros, cu-un poci sh-un
ghiumaci. “Va ti-acats s-aspelj tsiva stranji?” u ntribai. “Nu, voiu s-ljau
mash niheamã apã ti n casã”, nj-turnã ea zborlu. Ndauã gãljinj sh-un
cucutici ansãrea priningã ndoilji cupaci dit avlii sh-un arici imna
peagalea. Loai s-u bashi, shi-nj si pãrea cã nu para vrea s-mi bashi sh-ea.
Nãsã nu para eara oaspitã cu bãsherli. “Cãtse nu vrei s-mi bash?” u cãrtii
niheamã. Mi feci cã nu voi s-intru n casã. Nj-eara cã va mi ncaci cu
dzinir-njiu. Pãnã tu soni intrai.
Hilji-mea avea multi iconj pi stizmã. Tu-un cohi a udãlui, s-afla unã
icoanã cu-un ayi. Ficiorlji a ljei eara mãri sh-avea vgatã din casã cu
nurãrli a ljei. Shidea tu-unã altã hoarã, deadun cu surãrli a lor.
Gionili-a ljei s-afla n casã. “Tsi fats? lu ntribai.” “Ia, nu vedz tsi
s-fatsi n casã? Tsi vrundidz mãri am?”. Vrui sã-lj dau ndoi paradz, ma nu
vru sã-lj lja. Cum nu para avea vimtu n casã, aduchii c-adilji greu. Vidzui
cã dzinir-nju adilji sh-el greu shi-lji dzãsh: “Tini potsi s-adilj? Nu mi
vedzi mini cã mizi adilj?” “Ti ved” ãnj toarnã el zborlu. “Ma s-nu
ti-arãseascã, fudz din casã, ashi cum fudzi aieri Tolj”.

(1) Regula dzãtsi cã zboarãli masculini (shi niutri singular) tsi bitisescu
cu ri shi ni (vocalã i, niactsintuatã) tsi yini dupã unã vocalã, pot ca sã
sh-u-alãxeascã vocala i (dit ri shi ni) tu semivocalã. Aestã
vocalã/semivocalã poati si sã ngrãpseascã i s-nu sã ngrãpseascã, dupã cum u
va omlu. Ahtãri suntu zboarãli: “cãnili, dzinirlui, soarli, cheaptinli,
gionili” tsi suntu scriati fãrã alathus. Ma aesti zboarã pot s-hibã scriati
shi: “cãnli, dzinirilui, soarili, cheaptinili, gionli”.
(2) Regula dzãtsi cã zboarãli (masculini shi fiminini) tsi bitisescu la
plural cu ri (semivocalã i), cãndu suntu articulati, aesti zboarã lipsescu
scriari fãrã semivocala i. Tr-atsea scriarea ndreaptã a zboarãlor:
“arburilor, vãljurili, dzenurili, ficiorilji, nurãrili, surãrili,
bãsherili” easti: “arburlor, vãljurli, dzenurli, ficiorlji, nurãrli,
surãrli, bãsherli”.
(3) Regula dzãtsi cã zboarãli (masculini shi fiminini) tsi bitisescu la
plural cu ci, hi, chi, gi, ghi, ji, vi shi yi (semivocalã i), cãndu suntu
articulati, aesti zboarã lipsescu scriari cu semivocala i. Tr-atsea
scriarea ndreaptã a zboarãlor: “lumãchli, cojli, bãbuchli, sucãchli” easti:
“lumãchili, cojili, bãbuchili, sucãchili”
(4) Regula dzãtsi cã zboarãli tsi bitisescu cu combinatsia (di dauã
semivocali) iu cari yini dupã consoanili (simpli shi compusi): c, ch, g,
gh, h, shi y, lipsescu scriari mash cu semivocala i (semivocala u nu sã
ngrãpseashti). Tr-atsea scriarea ndreaptã a zboarãlor: “discaciu,
mi-aprochiu, cupaciu, pociu, ghiumaciu, cucuticiu, ariciu, feciu, ncaciu,
cohiu, ayiu” easti: “discaci, mi-aprochi, cupaci, poci, ghiumaci, cucutici,
arici, feci, ncaci, cohi, ayi”.
(5) Regula dzãtsi cã zboarãli tsi bitisescu cu combinatsia (di dauã
semivocali) iu cari yini dupã vocalili a shi o icã diftondzãlj oa shi ea
(ca parti dit diftondzãlj icã triftondzãlj ai, oi, oai shi eai, cu vocali
a/o, semivocali i/e/o), lipsescu scriari mash cu semivocala i (semivocala u
nu sã ngrãpseashti). Tr-atsea scriarea ndreaptã a zboarãlor: “Maiu,
chiptinaiu, intraiu, ntribaiu” easti: “Mai, chiptinai, intrai, ntribai”.
Aestã regulã s-advgã la unã altã regulã tsi dzãtsi cã semivocala i cari
yini dupã litirili compusi sh, nj, lj, etc. nu sã ngrãpseashti. Tr-atsea,
zboarãli: “bashiu, dzãshiu, adiljiu” lipsescu ngrãpsiri: “bash, dzãsh, adilj”.
(6) Regula dzãtsi cã zboarãli iu semivocala i s-avdi tu bitisitã sh-yini
dupã unã singurã consoanã compusã dz, lipsescu scriari fãrã i Tr-atsea
scriarea ndreaptã a zboarãlor: “astãdzi, fadzi, chirimidzi, bãlidzi,
lãludzi, lãludzilor, paradzi, vedzi, vrundidzi,” easti: “astãdz, fadz,
chirimidz, bãlidz, lãludz, lãludzlor, paradz, vedz, vrundidz, fudz”.
(7) Regula dzãtsi cã zboarãli iu semivocala i s-avdi tu bitisitã sh-yini
dupã unã singurã consoanã compusã lj, lipsescu scriari fãrã i Tr-atsea
scriarea ndreaptã a zboarãlor: “elji, njelji, calji, s-aspelji, sã-lji,
adilji Tolji” easti: “elj, njelj, calj, s-aspelj, sã-lj, adilj, Tolj”.
(8) Regula dzãtsi cã zboarãli iu semivocala i s-avdi tu bitisitã sh-yini
dupã unã singurã consoanã compusã nj, lipsescu scriari fãrã i Tr-atsea
scriarea ndreaptã a zboarãlor: “sã-nji, nji-dzãsh, cãstãnji, anji,
noatinji, nji-turnã, gãljinji, shi-nji, nji-eara, iconji, ãnji” easti:
“sã-nj, nj-dzãsh, cãstãnj, anj, noatinj, nj-turnã, gãljinj, shi-nj,
nj-eara, iconj, ãnj”.
(9) Regula dzãtsi cã zboarãli iu semivocala i s-avdi tu bitisitã sh-yini
dupã unã singurã consoanã compusã sh, lipsescu scriari fãrã i Tr-atsea
scriarea ndreaptã a zboarãlor: “shi-ca, cireshi, mashi, bashi” easti:
“sh-ca, ciresh, mash, bash”.
(10) Regula dzãtsi cã zboarãli iu semivocala i s-avdi tu bitisitã sh-yini
dupã unã singurã consoanã compusã ts, lipsescu scriari fãrã i Tr-atsea
scriarea ndreaptã a zboarãlor: “avutsi, ti-acatsi, fatsi” easti: “avuts,
ti-acats, fats”.
(11) Multi ori, dirivati di-a idyiului zbor pot s-aibã unã vocalã i,
sh-altãoarã semivocalã i. Atumtsea, unã dirivatã si scrii cu litira i
(cãndu i easti vocalã) sh-alantã dirivatã sã scrii fãrã litira i (cãndu i
easti semivocalã). Va dãm ma nghios ndauã exempli:
(i) Tu expresia: “Tu-avlii avea doi ciresh, vãrã trei-patru cupaci shi trei
cãstãnji. Lumãchili-a cãstãnjlor eara ncãrcati di cãstãnji”, protlu zbor
“cãstãnji” lipseashti scriari “cãs-tãnj” cã i-lu dit coadã easti semivocalã
(pluralu-a pomlui cãstãnj, tsi s-avdi cu semivocala iu) iarã andoilu
“cãstãnji” easti pluralu-a yimishiljei, cari easti scriat cum lipseashti,
“cãs-tã-nji”, cã i-lu dit soni easti vocalã (sh-cari la singular si scrii
tut “cãstãnji”). Tr-atsea expresia lipseashti scriari: “Tu-avlii avea doi
ciresh, vãrã trei-patru cupaci shi trei cãstãnj. Lumãchili-a cãstãnjlor
eara ncãrcati di cãstãnji.”
(ii) Avem expresia: “Loai s-u bashiu, shi-nj si pãrea cã nu para vrea s-mi
bashi sh-ea. Cãtse nu vrei s-mi bashi?”. Itia trã cari protlu “bashiu”
(prizentu, prota persoanã la singular) sã scrii “bash” u-aspusim ma nsus,
andoilu “bashi” (prizentu, antreia persoanã la singular) easti scriat cum
lipseashti “ba-shi” cã ari vocalã i, iarã antreilu “bashi” (prizentu,
andaua persoanã la singular) sã scrii “bash” cã i-lu easti unã semivocalã.
Tr-atsea expresia lipseashti scriari: “Loai s-u bash, shi-nj si pãrea cã nu
para vrea s-mi bashi sh-ea. Cãtse nu vrei s-mi bash?”.
(iii) Tu expresia: “Tsi fatsi? lu ntribai.” “Ia, nu vedz tsi s-fatsi n
casã?”, protlu “fatsi” (prizentu, persoana-a daua, singular) lipseashti
scriari “fats” cã i-lu easti semivocalã, iarã andoilu “fatsi” easti scriat
cum lipseashti, “fa-tsi”, cã i-lu easti unã vocalã. Tr-atsea expresia va
scriari: “Tsi fats? lu ntribai.” “Ia, nu vedz tsi s-fatsi n casã?”
(iv) Avem expresia: “aduchii c-adiljiu greu. Vidzui cã dzinir-njiu adilji
sh-el greu shi-lji dzãsh: Tini potsi s-adilji? Nu mi vedzi mini cã mizi
adiljiu?”. Itia trã cari protlu sh-atsel dit sonu “adiljiu” (prizentu,
prota persoanã la singular) si scrii “a-dilj” u-avem aspusã ma nsus,
andoilu “adilji” (prizentu, antreia persoanã la singular) easti scriat cum
lipseashti “a-di-lji” cã ari vocalã i, iarã antreilu “adilji” (prizentu,
andaua persoanã la singular) sã scrii “a-dilj” cã i-lu easti unã
semivocalã. Tr-atsea expresia lipseashti scriari: “aduchii c-adilj greu.
Vidzui cã dzinir-njiu adilji sh-el greu shi-lji dzãsh: Tini potsi s-adilj?
Nu mi vedzi mini cã mizi adilj?”.
(v) Tu expresia: “Ma s-nu ti-arãseascã, fudzi din casã, ashi cum fudzi
aieri Tolj”, protlu “fudzi” (prizentu, persoana-a daua, singular)
lipseashti scriari “fudz” cã i-lu easti semivocalã, iarã andoilu “fudzi”
(tricut, persoana-a treia, singular) easti scriat cum lipseashti,
“fu-dzi”, cã i-lu easti unã vocalã. Tr-atsea expresia va scriari: “Ma s-nu
ti-arãseascã, fudz din casã, ashi cum fudzi aieri Tolj”.


CURSU DI SCRIARI ARMÃNEASCÃ
dupã Regulili Astãsiti la Simpozionlu di Standardizari a Scriariljei
Armãneascã di Bituli, Avgustu, 1997

anyrapsit di TIBERIUS CUNIA

Laisser une réponse