May 11

Armânamea, tu eta a comunitătslor globali

Catégorie : HabariEditeur @ 2:13 pm

11 mai 2020 moabete pi facebook ti miletea noastrâ fârâ ligâturâ la natsiuni (Nicu Puiu Bajedechi), ti Armânjli  cari nu vor s-intrâ tu un cutar (Nicu Chihaia), ti cari  Evropa ni va si s-adra ma s-nu agârshea polematli (Oani Nicola), adzã, avemu putearea shi vrearea s-li limbidzãmu „problemili“ cu mindueari evropeanã (Kira Mantsu), ma ghine unu lideru alesu democratic di tută comunitatea, cari lu va nai ma mulță, icâ 10 pseudocapidanji, care să-s anciupă cari easti ma armânu (Maria Pariza), Cu Dumnidza ninti (Dima Grasu)


Nicu Puiu Bajdechi Armânamea, tu eta a comunitătslor globali : Tu minduiarea aplo a armânjlor di vâr’ kiro, sinurli di locu a vâsiliilor eara unâ luyurie xeanâ, niadratâ di ljei. Dupu aestâ minduiari, bana a lor anchisi câtâ iutsido pisti locu – ama sh-tu cathi isnafi, di cara armânjlji nu eara mash picurari -, cătă iu s-videa câ “ari iarbâ bunâ ti pâshteari”. Arâspândearea pisti locu a armânjlor agiumsi, pânâ tu soni, tu kirolu di tora, normală, nu mata njirâ pi vârâ. 

Tu aestâ catastasi, multsâ armânji s-aspusirâ câ suntu – dupu ethnie – grets, români, arbineshi, vâryari, dupu sinferlu a loclui sh-dupu sinferlu a lor. Ama, ari nica baea armânj cu simfer tra sâ-sh aspunâ tsi turlie di mileti ahoryea suntu nâshi, cum bâneadzâ pisti locu sh-tsi ndrepturi identitari au aclo iu bâneadzâ. Ufilisescu aua zborlu “mileti” tu sensu strictu ethnicu, identitaru-culturalu, fârâ ligâturâ la natsiuni, natsiunalu.

Tu aestâ minari identitarâ culturalâ nu s-ari duchitâ nica boatsea a armânjlor ditu Patridha, ditu comunitătsli autohtoni. Urnechea a lor ti hilji atsilor tsi s-arâspândirâ va s-angreacâ multu ti mira a Armânamiljei. Tsi alidzeari va s-adarâ fratslji di aclo, tu naua catastasi a comunitatiljei globali, ti tsânearea deadun a adetslor, a limbâljei, a iholui, a cathiunlui elementu di identitati armâneascâ tsi cheari sum ocljii a noshtsâ? 

Ari cali deadun? Experientsa a mea, dupu ndoi anji di sutsatâ cu armânji ditu locurli iu bânarâ sh-pâpânjilji a melj, comunicarea pi internetu sh-alti seamni ditu lumea armâneascâ aspun tuti câ ari sh-cali deadun. Duchescu câ noi, armânjlji, a câ him arâspândits pritu tuti vâsiliili di pisti locu, putem s-him unâ comunitati globală, cu tuts deadun tu suflitu. 

Nicu Chihaia Kiro di 30 anj ”calea deadun”,suprasatală, ti lumea armâneascâ nu adusi prucukii/progres. Cafi comunitati armâneascâ pri iu s-aflâ lipseashti si-sh adarâ shi si-sh mutreascâ lucurlu armânescu tu văsilia iu s-aflâ.(urneki armânjlji di Albania). ”Armânji nu vor s-intrâ tu un cutar” sh gjini adarâ. Armânji, comunitătsli armâneshtsâ pot sli tindâ ligăturli tu ”sistem retsea” cum gjini dzâsi dl. Nicolas Trifon . ”Calea deadun ” cama s-uidiseashti ti văsiliili cari nu vor ta s-da armânjlor ndrepturli cari lă si pricad ta si sh tsânâ miletea.

Oani Nicola Ai diki Puljiu. Shi ti aestu amintaticu lipseashti s-ni mata mutrimu nâpoi la lucârli uruti tsi ni dispartu. Evropa ni va si s-adra ma s-nu agârshea polematli. Atsei tsi nu nâ voru li aducu aminti dipriunâ urutetsli. Tu Gârtsii iasti ”romanika propaganda” iara tu România iasti ”gretsljii nâ vâtâmarâ ”. Dit isturii prindi s-luom mashi bunili lucri.

Mantsu Kira Nicu, nu aprukemu di multu anyrâpseri di la tini… Daima li ashtiptãmu cu harauã… Noi, „arãspãnditslji“, daima pitricumu seamni la fratslji ditu Balcanu, lã fãtsemu uspetsuri, cãftãmu dialoyu…
S-pari cã ahurhi unã aprukeari, ama nica himu alargu di atsea tsi prindi s-n-agiutã s-nã dukimu tuts frats, alargu di sinurli cari s-trapsirã tu isturii.: s-fãtsemu lunjinã, adzã, noi, bãrnurli cari nu featsirã ni „romaniki propayanda“ ni pistipsimu cã „gretsljii nã vãtãmarã“!
„Problema armãneascã“ easti unã frãndzã lai, multu manipulatã, tu isturia a Balcanlui, ma multu tu isturia ali Românii shi Gãrtsii shi, adzã, avemu putearea shi vrearea s-li limbidzãmu „problemili“cu altã dishcljideari,cu mindueari evropeanã.  
Noi, bãrnurli di adzã, cari nu featsirã ni „romaniki propayanda“ ni pistipsimu cã „gretsljii nã vãtãmarã“ putemu s-adutsemu lunjinã tu aestu kiro niuratu ditu isturia a noastã deadunu.
Ashtiptãmu mashi unu semnu di la frats!

Dima Grasu Tuts avets minduiari bună ți problema armânească. Va s caftam lucarli tsi n aproachi iutsido iu banamu, s nu na catugursimu unu cu alantu. Dumnidza n alasa aspranditsi armanjii, I ca alantsa la i frica di noi ca ma s himu tunloc va la anachisimu la alanti miletsa,, ca armanjii suntu cumandari sh va i aputurseasca. Tuts na veaghi aclo iu banamu. Cu Dumnidza ninti.

Maria Pariza BUNĂ CA DUKEARI! Ma pistupsescu că aestă nu nă lipsi vloară. Calea electronică dealihea, canda s-amintă ti Armânami! Sentimental -himu nă comunitate globală. Problema i agiundzi! Căts va ma multu? Cumu s- fătsemu ti ma multu? Lucrămu ca haiducii, cati unu cu mintea lui, parei parei, tu cati cratu? Internetu nă agiută, s- votăm democratic lideri cari undzescu, s- votăm proiecti di interesu transnațional. Așe putem s-alumtămu, altă luyii și cu puterili statali ti drepturili a noastri. Că ună i s-caftă unu lideru alesu democratic di tută comunitatea născănti drepturi, cari li va nai ma mulță, și altă să- s anciupă 10 pseudocapidanji, cari easti ma armânu. Tuș canda himu mași tu nă nibitisită campanii electorală, fără alegători. Macă bărnurili di ază nu caftă democrații tu uboru a nostru, ază cându aesti căljuri suntu dishclisi ca ici vloară, și cu politica shi cu internetu – că el fatsi politica ază – va armânemu așe , .. .nă bună carti di giocu, cu cari u gioacă mași ti alță, cum au chefi! Piese de muzeu!


Laisser une réponse