Jan 14 2023

Fragment din jurnalul lui Nicolae-Şerban Tanaşoca 

Catégorie : Habari/NewsEditeur @ 8:38 am

25 octombrie 2016

« Citesc în Taşcu Trifon despre Congresul românilor otomani. Apare acolo numele lui Dima Badralexi. Ştiu că e o eroare. Numele noastre sunt uitate. Este de fapt Dina Badralexi,

prescurtarea atât de caracteristică de la Constantin. Mă surprind gândind că trebuie să o întreb pe mama. Mama nu mai e. Sunt unul dintre puţinii aromâni din România care mai cunosc unele spiţe de neamuri aromâneşti.

În România sunt deformări involuntare din neştiinţă, în Grecia deformări voluntare, cu sens politic. Murim, ca neam, o ştiu, totul e să murim cu demnitate, precum Ghepardul lui Lampedusa. Nu întrevăd niciun viitor de afirmare naţională pentru aromâni. Singura posibilă a fost aceea de români balcanici, devenită graţie şovinismelor balcanice cu totul şi cu totul imposibilă.

Lire la suite de “Fragment din jurnalul lui Nicolae-Şerban Tanaşoca “

Dec 29 2022

S. Bletsas : Why Armans need to survive in Europe

Catégorie : Habari/NewsEditeur @ 4:22 pm

« De ce au nevoie armânii pentru a supraviețui în Europa » : acesta este titlul intervenției în engleză a lui S. Bletsas la  seminarul organizat anul trecut de Centrul internațional pentru minorități Convivenza la Müstair, în Elveția,  pe tema îmbunătățirii vieții și instituțiilor popoarelor autohtone fără stat propriu în Europa. 35 de experți din 15 țări europene, reprezentând o duzină de comunități culturale și lingvistice fără stat propriu au participat la seminar. Prinre aceste popoare autohtone/comunități culturale și lingvistice se numără și aromânii. Despre ei au intervenit, în afară de S. Bletsas, Nicolas Caracota, Kristo Goci, Florentina Costea și S. Bletsas.   Actele seminarului au fost publicate în cartea apărută anul acesta cu titlul Innovation and Learning to Manage Diversity in Governance,  Raoul Blindenbacher (ed.).

Since the Armans have no representation in European organizations and suffer from total obscurity regarding their situation, we need to emphasize the importance of the CONVIVENZA Foundation, International Center for Minorities, in our efforts to achieve a resolution of the European Parliament and adopt a program of projects specific to minorities such as the Armans. 

Lire la suite de “S. Bletsas : Why Armans need to survive in Europe”

Dec 29 2022

Nicolas Caracota : Les Armâns, un peuple régional très peu connu et parfois volontairement ignoré, dans une Europe en quête de son identité

Catégorie : Habari/NewsEditeur @ 4:08 pm

« Aromânii, un popor regional foarte puțin cunoscut și uneori ignorat voluntar, într-o Europă în căutare de identitate » : acesta este titlul intervenției în franceză a lui Nicolas Caracota la  seminarul organizat anul trecut de Centrul internațional pentru minorități Convivenza la Müstair, în Elveția,  pe tema îmbunătățirii vieții și instituțiilor popoarelor autohtone fără stat propriu în Europa. 35 de experți din 15 țări europene, reprezentând o duzină de comunități culturale și lingvistice fără stat propriu au participat la seminar. Prinre aceste popoare autohtone/comunități culturale și lingvistice se numără și aromânii. Despre ei au intervenit, în afară de Nicolas Caracota, Kristo Goci, Florentina Costea si S. Bletsas.   Actele seminarului au fost publicate în cartea apărută anul acesta cu titlul Innovation and Learning to Manage Diversity in Governance,  Raoul Blindenbacher (ed.).

Lorsqu’on parle d’un sujet, quel qu’il soit, il faut bien définir et comprendre les expressions utilisées. Dans notre cas, il s’agit d’une population, c’est-à-dire de nous, qui sommes connus sous plusieurs noms: Armân, comme nous nous définissons nous- mêmes, Aroumain, mot entré dans l’usage au début de 20e siècle, après avoir remplacé l’appellatif «Roumains du sud du Danube», Macédo-roumain, utilisé notamment en France et en Roumanie mais pas seulement, Makedon-Armân, Vlach, confondu à tort avec le mot Valaque, notamment en France par ignorance et en Roumanie par intérêt, dont l’origine se trouve en Grèce, Tsântsar, en Serbie, Tchoban en Albanie, etc. 

Lire la suite de “Nicolas Caracota : Les Armâns, un peuple régional très peu connu et parfois volontairement ignoré, dans une Europe en quête de son identité”

Dec 29 2022

Kristo Goci : The social status of Armanians/Aromanians of Albania

Catégorie : Habari/NewsEditeur @ 3:52 pm

« Statutul aromânilor în Albania » : acesta este titlul intervenției în engleză al lui Kristo Goci la  seminarul organizat anul trecut de Centrul internațional pentru minorități Convivenza la Müstair, în Elveția,  pe tema îmbunătățirii vieții și instituțiilor popoarelor autohtone fără stat propriu în Europa. 35 de experți din 15 țări europene, reprezentând o duzină de comunități culturale și lingvistice fără stat propriu au participat la seminar. Prinre aceste popoare autohtone/comunități culturale și lingvistice se numără și aromânii. Despre ei au intervenit, în afară de Kristo Goci, Nicolas Caracota, Florentina Costea si S. Bletsas.   Actele seminarului au fost publicate în cartea apărută anul acesta cu titlul Innovation and Learning to Manage Diversity in Governance,  Raoul Blindenbacher (ed.).

Albania is part of Europe geographically and politically. Politically it qualified as such only after 1990 when it changed its social system from totalitarian communism to democratic pluralism, and relations in production from collective to private. 

Thus, the closed Albanian society became open, based on European legislation that began to be implemented with the understandable difficulties that arose as a result of the marked backwardness inherited since the creation of the Albanian state in 1912. According to the assessment of the only census conducted in the period of democracy in 2011, the population structure of Albania was made up of the simple Albanian majority of about 98% and only 2% represented the population of 5 ethnic and ethno-cultural minorities. 

Lire la suite de “Kristo Goci : The social status of Armanians/Aromanians of Albania”

Dec 29 2022

Florentina Costea : The Armân/Aromanian community from Romania

Catégorie : Habari/NewsEditeur @ 12:38 pm

«Comunitatea aromână din România » : acesta este titlul intervenției în engleză a Florentinei Costea la  seminarul organizat anul trecut de Centrul internațional pentru minorități Convivenza la Müstair, în Elveția,  pe tema îmbunătățirii vieții și instituțiilor popoarelor autohtone fără stat propriu în Europa. 35 de experți din 15 țări europene, reprezentând o duzină de comunități culturale și lingvistice fără stat propriu au participat la seminar. Prinre aceste popoare autohtone/comunități culturale și lingvistice se numără și aromânii. Despre ei au intervenit, în afară de Florentina Costea, Nicolas Caracota, Kristo Goci si S. Bletsas.   Actele seminarului au fost publicate în cartea apărută anul acesta cu titlul Innovation and Learning to Manage Diversity in Governance,  Raoul Blindenbacher (ed.).

The hallmark of an inclusive society is the respect and active accommodation of linguistic diversity; this is one of the keys to countering intolerance and racism. Embracing language rights is a clear step towards promoting tolerance and intercultural dialogue, as well as building stronger foundations for continuing respect for diversity. In inclusive societies, individual identity as well as national identity are important: neither excludes the other. 

Similar to other minority languages, the Armân/Aromanian language is under threat of significant decline or disappearance due to such factors as the dominance of national and international languages, processes of assimilation, and a significant decline in language users. It is the language of a vivid culture, although it is spoken less and less as it does not have the proper means of promotion, ie a real language policy. The Armân/Aromanian language needs a coherent language and cultural policy to survive. The language has been in literary use since the 18th century. Its first grammar was published in 1813 and since then many textbooks, dictionaries and publications have been published in order to preserve the cultural heritage and the language. 

Lire la suite de “Florentina Costea : The Armân/Aromanian community from Romania”

Dec 28 2022

Materiale despre aromâni prezentate la seminarul organizat de centrul internațional pentru minorități Convivenza (N.T.)

Catégorie : Habari/NewsEditeur @ 2:49 pm

Innovation and Learning to Manage Diversity in Governance,  Raoul Blindenbacher (ed.), este titlul cărții publicate anul acesta în Elveția de Fundația Convivenza. Ea reia comunicările prezentate la seminarul organizat anul trecut la Müstair  pe tema îmbunătățirii vieții și instituțiilor popoarelor autohtone fără stat propriu în Europa.  35 de experți din 15 țări europene, reprezentând o duzină de comunități culturale și lingvistice fără stat propriu au participat la seminar. Prinre aceste popoare autohtone/comunități culturale și lingvistice se numără și aromânii. Despre ei au intervenit Kristo Goci, Florentina Costea, S. Bletsas și Nicolas Caracota

Lire la suite de “Materiale despre aromâni prezentate la seminarul organizat de centrul internațional pentru minorități Convivenza (N.T.)”

Dec 07 2022

Raoul Blindenbacher : Welcome presentation on the first Belgrade conference on Armãns

Catégorie : Habari/NewsEditeur @ 11:40 am

Dear Lila Cona, President of the Armãn PEN Centre, 

Dear ladies, and gentlemen, 

In the name of the Board of Directors of the Convivenza Foundation, the International Centre of Minorities, it is my great honour to welcome you to the First Belgrade Conference on ARMÃNS in Belgrade, Serbia. With pleasure the foundation agreed to jointly organize this important event with the Armãn PEN Centre! At this occasion I would like to give my special gratitude to my friend Lila Cona, President of the Armãn PEN Centre, for the excellent collaboration in the making of this conference.

Lire la suite de “Raoul Blindenbacher : Welcome presentation on the first Belgrade conference on Armãns”

Dec 07 2022

Lila Cona : zvoru di ghinuiari a la Prota Conferentsa di Beligradi ti armanjli

Catégorie : Habari/NewsEditeur @ 8:47 am

Mi duchescu multu hãrsita tsi n-aflãmu iara tu idghiul locu, Beligradi, aclo iu anlu tricut n-adunãmu s-lu  fundãmu PEN Armãnescu. PEN anostru, duruts oaspits, sots vruts tu dzuãa di 29 di yizmãciuni la 88 Congres al PEN Internatsionalu s-amintã prota institutsii armãneascã pricunuscutã pi nivelu internatsionalu.

Lire la suite de “Lila Cona : zvoru di ghinuiari a la Prota Conferentsa di Beligradi ti armanjli”

Dec 02 2022

Boris Pahani pi toarâli strâpâpânjiloru fudzits di Muskopuli

Catégorie : Habari/NewsEditeur @ 2:03 pm

Adâvgāmu la cuvenda noastâ tsi u angrâpsimu ti Boris Pahani, câftārli tsi li featsi ta s’aflâ ma multi ti pâpânj’lj, tu kirolu câtu fu tu Ghirmânii dila 2016 la 2022. Tuti aiestu plirufurii nâ li pirmithusi cându nâ featsi tinjia s’yinâ la vivliotikia sutsatâljei di Paris. Ti tuts cari au sinferu s’aflâ sh elj di iu lâ yinu strâpâpânjlj sh tsi solji di aproapea i di alargu au, dāmu manghiosu iu potu s’facâ idyili xitâxeri.

Lire la suite de “Boris Pahani pi toarâli strâpâpânjiloru fudzits di Muskopuli”

Dec 02 2022

Boris Pahani sur les traces de ses ancêtres partis de Moscopole

Catégorie : Habari/NewsEditeur @ 1:36 pm

Voici le compte-rendu détaillé des recherches entreprises par Boris Pahani sur ses origines lors de son  séjour en Allemagne entre  2016 et 2022. Il nous en avait fait part lors d’une rencontre à la bibliothèque de l’association à Paris. Une entreprise passionnante dont le résultat est éclairant :  les ancêtres de sa famille proviennent de  Muskopuli, qu’ils ont quitté entre 1769 et 1788. Mais aussi un exemple de recherche des ancêtres par le biais notamment des programmes disponibles en matière d’ADN. Quelques pistes sont suggérées en Post Scriptum.

Lire la suite de “Boris Pahani sur les traces de ses ancêtres partis de Moscopole”

Page suivante »