Redactor: Prof. Dr. Vasile BARBA
Postfach 6305
D - 79039 Freiburg i.Br.
Ghermãni
Tel. +49 (761) 891 278
Fax. +49 (761) 806 338

Di tu numirlu 3 (56) Anlu XIV 1997 di la revista "ZBORLU A NOSTRU" aflãmu:

REACTSII SHI OPINII la Dimândarea 1333
INIMA ALI MAICA TEREZA NU MATA BATI !
FESTIVALU DI FOLCLORU, AMINCIU
SIMPOZION TRÂ STANDARDIZAREA A SCRIARILJEI, BITULI

REACTSII SHI OPINII la Dimândarea 1333

"Macedoromanii Communiti Di Sidney" felicitã autorlji a raportului trã armãnj.

"Raportul di la Consiliulu Europeanu, doc. 7728, tsi-l pitricut di Strasburg, vini la noi Sidney. Easti multu bunu faptu shi easti cu unã analtã profesii shi filizofii. Cu aestu documentu va avemu cama multã puteari ti apãrarea a limbiljei shi etniiljei a noastrã cari eara anchisitã la niturnari. Dumnidzãlu vahi s-mindui sh-ti noi s-nã apãrã di niacãchisitslji shi dipusi di la tseru tra s-imnã pri padi cu a noshtsi Armãnj deadun, s-nã u spunã calea atsea ndreapta.
Vremu s-efharustisimu a domnului Lluis Maria de Puig ti efortul, ti giuneatsa, shi mintiminiljea tsi deadi trã etnia a noastrã, deadun cu colaboratorlji di la Comisia Culturalã a Consiliului Europeanu, prezidentul Sir Russel Johnson shi cosecretarlu João Ary.
Ashtiptãmu di la voi shi alti cama nauã cãljiuri tra s-nã amintãmu andrepturli cãtu cama ayonja. Complimenti caldi la tuts alumtãtorlji trã armãnami.
Sãnãtati bunã sh-banã lungã la dl. Dr. Vasili Barba".

Nicola Shterini
(Prezidentu la "Macedoromanii Communiti - Sidney/Australia")

Liga a Armãnjloru ditu Makidunii

Tinjisite doamne Prof. Dr. Vasili Barba, vrute lale Vasili,
Prota di tu numa a Ligãljei a Armãnjlor ditu Machedonii shi a mea numã, multã, multã, haristisire, ti efortul tsi-l deaditu ta s-poatã rezolutsi "Ferrarini" ta s-realidzeadzã. Haristisiri, ti Recomandarea 1333, cãtrã Lluis Maria de Puig shi tuts oaspitslji a Armãnjloru tsi agiutarã ta s-easã aestu nomu europeanu ti apãrarea a limbãljei shi a culturãljei a noastri. Ma, ma multu haristisiri ti voi shi s-vã da Dumnidzã sãnãtati bunã ta s-putem, deadunu, ma mari programu s-realizãmu ti armãnami shi lucurlu s-nã si ducã ambaru.

Prezidentu, Mita Papuli

INIMA ALI MAICA TEREZA NU MATA BATI !

"Unã hilje sãntã a Armãnjloru" scriea, trã Maica Tereza unu periodicu ditu Romãnia. "Ea aprinsi unã tsearã di vreari ... Ahãntã ananghi avea sh-ari lumea di lunjina aishtei tseri!" dzãsi Sãntul Pãrinti Papa Paul II cãndu anvitsã cã inima ali Maica Tereza nu mata bati. Ea fu angrupatã Calcuta/India la 13 di meslu Yismãciunj, anlu 1997.
Skopie iu aestã Sãntã Armãnã s-avea faptã la anlu 1910, armãnamea tinjisi treatsirea a ljei tu eternitati cu unã antreagã emisiuni la televiziuni.

 

FESTIVALU DI FOLCLORU, AMINCIU

Di la 11 la 13 di Alunaru, Aminceanjlji ashtiptarã, cu vreari armãneascã, oaspits di la sutsatili ligati tu Liga culturalã a Vlahilor ditu Gãrtsii. Coruri di la multi sutsati, cu feati mushati ca dzãni sh-ficiori gionj - strãnipots al Alexandru atselu Marli sh-al Cezar - giucarã sh-cãntarã, doauã dzãli, tu porturi di sãrbãtoari, dinintea a njilji di oaspits vinits ditu tutu Armãniulu: ditu Ipiru, Thesalii, ditu veacljea Macedonie al Filip, di Albania, di Dobrogea sh-ditu diaspora. Festivalu, dupã veacljea adeti s-tsãnu tu unã padi ca tu paradisu, tu avra ansuritã a Pindului.
Domnul Iancu Perifan - prezidentu a sutsatiljei Armãnjloru ditu Frantsa (AFA) shi vitseprezidentu la ULCA - deadunu cu doamna a lui, avurã tihea sã-s hãrseascã sh-elj la aestã sãrbãtoari anualã a Armãnjloru ditu Gãrtsie. Elj nã pitricurã Freiburg niscãnti caduri cari furã arhivati la Biblioteca a "Centrului Europeanu di Studii Armãneshti". Publicãmu aoa doauã antribãri trã atselj tsi cumãndãsescu "Liga" cari andreapsi festivalu:

Cã tse, la unã ahtari adunari armãneascã, di partea a "Ligaljei" cari ashtiptã oaspitslji, nu s-avdzã barimu unu zboru armãnescu? Nu vidzurã sh-nu avdzãrã la Congreslu di Freiburg la cari zburãrã sh-domnjilj F. Kilipiri shi Al. Kahrimani pi limba a lor pãrinteascã - armãneascã - cã limba oficialã a congreslui eara limba a congresishtiloru - limba armãneascã - cu tuti cã congreslu s-tsãnea la unã universitati germanã? Sh-dupã tsi Europa apruche Strasburg, 24.06.1997, nomlu ti andrepturli armãnamiljei, "Dimãndarea 1333", trã cari furã sinfunj parlamentarlji europeanj - tuts, pãn di unu, deadun cu parlamentarlji Grets - dimarhul di Aminciu sh-prezidentulu a Ligãljei, nu au curadjlu sã-shi zburascã, oficial, limba-lã latineascã cari sã zbura sh-cãnta njilj di anj tu casili sh-tu tuti hoarili a livendzãloru a noshtri pãpãnj?
Cã tse niscãnti sutsati nu ufilisescu portul vecljiu armãnescu ditu hoarili a loru ma alãxirã ficiorlji a loru cu stranji di "carnaval", cu "fustanelã" sh-alti chindisãturi xeani di portul armãnescu, ancupãrati di la duchenj? Easti ghini shtiut cã, portul bãrbãtescu, armãnescu, ari cioarits alghi di lãnã sh-cãmeashi albã di bumbacu (buiaua albã armãni curatã mashi tu munti -"casa" Armãnlui-). Aestu portu fu adusu Atena, la pãlatea a vãsãljelui Otto di Armãnlu I. Coleti cãndu eara Primu Ministru; aclo, araftsãlj Grets, shcurtarã putsãnu cãmeashea shi ãlj featsirã niscãnti cljinuri (di u mushutsãrã, taha) sh-tora, tu lumi, aestu portu armãnescu easti cunuscutu ca "portu natsionalu gãrtsescu" (iu purta Gretslji, veara, cioarits di lãnã tu creplu di Achaia, i stranju albu tu pulbirea sh-tu lãschili ditu locurli a loru? Nu-i tsiva cã nã si furã numa a lucruriloru ditu yishearea a noastrã culturalã (idyiul lucru sh-cu "flucatili" armãneshti ti cari, di Atena s-arãspãndi tu tutã Europa, numa "flocatis-iambuli gãrtseshti"; di cãndu cunushtea, Acheilji, zborlu a nostru latinescu, "flocu" sh-di cãndu s-anvãlea, tu cãldura di Achaia, cu "flucati"?)). Ma, cã tse s-alãsãmu mushata, traditsionala, cãmeashi armãneascã shi s-anvishtemu ficiorlji a noshtsã cu "fustanelã"!

 

SIMPOZION TRÂ STANDARDIZAREA A SCRIARILJEI, BITULI

"Di la 24 la 31 di Avgustu 1997 s-tsãnu Bituli Simpozionlu trã standardizarea a scriariljei armãneascã. La Simpozion loarã parte filologi, jurnalishti, scriitori ditu Albania, Bulgaria, Jugoslavia, Romãnia, SUA shi Machedonii. Participantsãlj la Simpozion discutarã regulile di scriare shi di pronuntsie, cu scupolu sã sã-ndreagã tu chirolu di ma nclo unu Ãndriptaru ortografic, ortoepic shi di punctuatsie. La discutsii s-vidzu cã him tu unã perioadã di tranzitsie pi calea trã definitiva aprucheare a reguliloru di scriare. Easte shtiut lucru cã tora di oarã s-ufilisescu ma multe sisteme tu scriarea armãneascã. Participantsãlj la Simpozion au nãdia cã pãnã tu sone va sã s-agiungã la unu sistem unitar trã scriarea armãneascã. La Simpozion deciziili s-loarã cu consensu. S-lo apofãsea ca altu Simpozion va sã s-tsãnã dupã doi anj".
Aestã hãbari nã fu pitricutã ca "Rezolutsie simnatã di participantsãlj la Simpozion trã standardizarea a scrialjei armãneascã (la noi agiumsi nisimnatã)" Bituli 31 di Avgustu 1997.
Initsiatorlu a Simpozionlui fu profesorlu Tiberiu Cunia di Syracuse/SUA shi organizatoari fu "Liga Armãnjloru ditu Machedonia".