TU LOC DI PROTUZBOR
(Ndauã Zboarã Nali Dit Cursu)
(Aflats aua Protuzbor tu
format Word)
Tra sã zburãm trã regulili tsi va li dãm
tu lectsiili dit aestu cursu, va lipseascã s-ufilisim zboarã
tsi nu s-aflã tu limba zburãtã. Aesti zboarã
va li lom dit limbili muderni internatsiunali sh-va lã dãm
un stranj armãnescu. Cum limba rumãneascã easti
limba tsi s-aproachi nai ma multu di limba-a noastrã, zboarãli,
cãndu va s-hibã adusi tu limbã, va sh-undzeascã
multu cu idyili zboarã dit limba rumãneascã. Nu
putem s-fãtsem altã soe. Ma, priningã zboarãli
loati dit limbili xeani - cu definitsiili a lor standardu dit alanti
limbi - va s-avem ananghi sh-di zboarã tsi poati si s-aflã
bãgati chiola tu filuluyie, ma noi, nihiindalui filuloyi, nu
li cunushtem. Tr-atsea va nã fãtsem zboarã nali,
trã ihtizaea-a noastrã. S-poati s-hibã multsã
armãnj cari s-li cunoascã aesti zboarã, ma poati
s-hibã shi ndoi cari s-nu li shtibã. Tr-atsea va dãm
ma nghios arada-a lor. Definitsiili a zboarãlor li lom dit dictsiunari.
(1) Vocala easti (i) un son dit zburãrea-a omlui, faptu cu tritsearea
sonorã, libirã sh-fãrã cheadicã,
a vimtului prit canalu sonor (adrat di coardili vocali shi ntreaga gurã)
icã (ii) un semnu grafic cari aspuni un ahtari son. Ashi bunãoarã,
avem shasili vocali: a, ã, e, i, o, u tsi s-fac cu vimtul tsi
treatsi prit gurã, iu limba poati si s-aflã tu un loc
icã altu shi budzãli pot si sta dishcljisi unã
soe icã altã. Vocalili pot s-hibã pronuntsati singuri
icã deadun cu semivocali i consoani.
(2) Consoana easti (i) un son dit zburãrea-a omlui, format di
vronduri adrati pri-aoa sh-pri-aclo prit canalu sonor (adrat di coardili
vocali shi ntreaga gurã) cu strimtarea shi ncljidearea-dishcljidearea-a
canalui icã (ii) un semnu grafic cari aspuni un ahtari son. Bunãoarã:
b, c, d, etc. suntu consoani tsi nu pot si s-pronuntsã singuri,
shi s-pronuntsã mash cãndu suntu deadun cu unã
vocalã.
(3) Semivocala/semiconsoana easti un son tsi s-aflã nolgica di
vocalã shi consoanã, cu hãri tsi suntu trapti sh-di
la unã sh-di la-alantã. Bunãoarã, tu sonlu
oa dit zborlu moarã, a easti unã vocalã shi o unã
semivocalã. Semivocalili nu pot si s-pronuntsã singuri,
totna suntu ligati di unã vocalã.
(4) Silaba easti unã cumatã foneticã cari s-pronuntsã
cu unã singurã dishcljideari di gurã, sh-cari easti
faptã di un i ma multi "fonemi" (atseali ma njitsli
unitãts sonori dit unã limbã). Silaba ãncljisã
bitiseashti cu unã consoanã, silaba dishcljisã
cu unã vocalã. Monosilaba easti un zbor faptu dit unã
singurã silabã, iarã polisilaba easti un zbor faptu
di dauã i ma multi silabi.
(5) Diftongul easti un son adrat di unã vocalã shi unã
semivocalã tsi s-avdu deadun tu idyea silabã shi cari
s-pronuntsã cu unã singurã dishcljideari di gurã.
Bunãoarã, ashi avem oa, tu zborlu moarã, icã
ai, tu zborlu plai, etc. Nu shtim cari easti aduchirea-a filuloyilor,
ma cãndu, tu idyea silabã, avem unã consoanã
namisa di-unã vocalã sh-unã semivocalã,
noi nu va dzãtsem cã avem un diftongu. Bunãoarã,
tu silaba vreri, nu-avem un diftongu, cã semivocala i ari consoana
r namisa di ea sh-di vocala e. Ma silaba vrei ari diftongul ei cã
vocala e shi semivocala i suntu ligati deadun, fãrã nitsiunã
consoanã namisa di eali.
(6) Triftongul easti un son adrat di unã vocalã shi dauã
semivocali tsi s-avdu deadun tu idyea silabã shi s-pronuntsã
cu unã singurã dishcljideari di gurã, ca bunãoarã,
zborlu ceai, iu a easti vocalã, iarã e shi i suntu semivocali.
(7) Prifixul easti unã cumatã foneticã tsi s-bagã
nãintea-a unui zbor ca s-lj-alãxeascã noima shi
s-lu facã s-hibã un altu zbor (dirivatã di-a protlui).
Bunãoarã, zborlu semivocalã icã semiconsoanã
(zboarã tsi vor s-aspunã idyiul lucru) ari noima di "giumitati
di vocalã" icã "giumitati di consoanã"
(unã noimã tsi s-aflã namisa di noima-a zboarãlor
vocalã shi consoanã) cã easti faptu di prifixul
semi (cari ari noima di giumitati) shi zborlu vocalã icã
zborlu consoanã.
(8) Sufixul easti unã cumatã foneticã tsi s-adavgã
nãpoea-a unui zbor (icã lja loclu-a unui altu sufixu)
ca s-lj-alãxeascã noima shi s-lu facã s-hibã
un altu zbor (dirivatã i formã gramaticalã di-a
protlui). Bunãoarã, zboarãli minduescu, minduiri
shi mindueam suntu fapti di-arãdãtsina mindu shi sufixili
escu, iri, eam, iu noima-a zborlui easti datã, em di-arãdãtsinã,
em di sufixu.
Cãtivãrãoarã, tu locuri-locuri, aesti definitsii
va s-hibã niheamã-alãxiti cã va s-adãvgãm,
aclo iu va s-avem ananghi, shi ndauã definitsii di-a noastri:
(1) Va dzãtsem vocalã lungã, tu loc di vocalã,
shi vocalã shcurtã, tu loc di semivocalã. Bunãoarã,
a sonlui i-shcurtu dit zboarãli arachilor, mãri shi mãi,
icã a sonlui u-shcurtu dit zboarãli arãu shi ditu,
noi va-lj dzãtsem shi semivocalã shi vocalã shcurtã,
dupã cum va nã si ndreagã lucrul.
(2) Va dzãtsem consoanã simplã, cãndu easti
scriatã cu unã singurã litirã, consoanã
compusã, ma s-hibã scriatã cu dauã litiri
shi consoanã complexã ma s-hibã scriatã
ca unã litirã ma s-avdi ca dauã consoani. Bunãoarã,
c, g, l, n, d, etc. suntu consoani simpli; ch, dz, dh, gh, lj, nj, sh,
ts shi th suntu consoani compusi; shi litira x tsi s-pronuntsã,
cãndu cs shi cãndu gz, easti unã consoanã
complexã.
(3) Va dzãtsem semisilabã, trã unã parti
(nu giumitati) di silabã tsi nu poati s-hibã pronuntsatã
singurã ca unã silabã sh-tr-atsea easti ligatã
cu unã cratimã di altã silabã di dinãinti
i di dinãpoi. Bunãoarã, particulili nj (parti dit
silaba nji/ãnj) shi lj (dit silaba lji/ãlj), etc. dit
expresiili: nj-mi dush, dzã-nj, dzã-lj, lj-eara, etc.
va s-hibã cunuscuti aoa ca semisilabi.
(4) Va dzãtsem diftongu icã triftongu simplu, cãndu
s-aflã ntreg tu idyiul zbor shi diftongu icã triftongu
compus, cãndu s-aflã mpãrtsãt du dauã
i ma multi zboarã. Bunãoarã, tu expresiili: (ali)dzeai,
beau, iar(nã), ljau, oa(minj), etc. avem diftondzã icã
triftondzã simpli, iarã tu expresiili: mi-a(darã),
tsi-ai (di ti duts la el), ti-au (pãtidzatã), etc. avem
diftondzã icã triftondzã compush.
Nu shtiu cum u au filoloyilji, ma cãndu noi va sã zburãm
di diftongu shi triftongu, lipseashti si s-aducheascã cã
zburãm di cum suntu elj scriats, nu pronuntsats. Ma, cãtivãrãoarã,
va si zburãm sh-di diftondzã shi triftondzã ashi
cum suntu pronuntsats, ca s-lj-alidzem di atselj scriats. Bunãoarã,
diftongul au (vocalã a, semivocalã u) poati s-yinã
dupã consoana compusã lj, ca tu zborlu ljau, bunãoarã.
Cum consoana lj s-avdi cu un i-shcurtu la coadã cari, tu sistemlu-a
nsotru, nu si scrii, idyiul diftongu au, s-avdi ca triftongul eau/iau.
Tr-atsea, cãtivãrãoarã, va dzãtsem
cã diftongul au, s-avdi ca triftongul eau/iau cãndu yini
dupã consoana lj. Bãgats oarã cã, la ndoi
scriitori, zborlu ljau (tsi ari diftongul au), easti scriat ljiau/ljeau,
va dzãcã, zborlu easti scriat cu triftongul iau/eau.
Multi zboarã tsi va li dãm ca exempli, va hibã
dispãrtsãti tu silabi. Cititorlu lipseashti s-aducheascã
cãtse bãgãm cratima (semnul "-" tsi disparti
dauã pãrtsã dit un zbor) tu-aesti zboarã
shi s-nu li minteascã cu zboarãli iu cratima fatsi parti
di scriarea di-aradã a zborlui ca, bunãoarã, ashi
cum s-fatsi cu zborlu xana-zburãscu.
Di itia cã avem datã multi ditalii, multi exempli, shi
avem aspusã lucri tsi nu sh-au loclu tu unã lectsii di
scriari ma tu alti cãrtsã ca, bunãoarã,
unã gramaticã i carti di aleadziri, lectsiili va s-hibã
poati mult ma mãri dicãt lipsea s-hibã. Ma noi
u featsim maxus; cã lectsiili nu suntu fapti ahãntu trã
filoloyi, cãt suntu fapti trã oaminjlji di-aradã
tsi vor sã nveatsã scriarea ndreaptã (corectã)
a limbãljei armãneascã. Armãnjlji nu au
sculiili a lor iu s-poatã s-lji nveatsã njitslji si scrii
shi sã dyivãseascã armãneashti, tsintsi
dzãli pi stãmãnã, 5-6 oari di chiro tu dzuã,
sh-anj cu-arada. Multu-multu, ficiorlji armãnj, cari nveatsã
adzã carti tu sculii xeani, va s-aibã dauã-trei
sãhãts pri siptãmãnã di limbã
armãneascã. Aclo va lã s-aspunã, priningã
alti lucri, shi sistemlu di scriari a limbãljei armãneascã.
Sh-dascalu nu va poatã s-aibã multu chiro tra s-lji nveatsã
njitslji tuti regulili di scriari.
Tr-atsea, un ficior cari ari mirachea sã nveatsã sã
scrii ghini armãneashti, lipseashti s-lucreadzã singur
- ma s-nu-aibã unã carti cari s-lj-aspunã cum si
scrii - s-citeascã singur cãrtsã scrisi cu soi-soi
di reguli shi, dit citirea-a lor, s-aflã el singur regulili atseali
buni, tsi dascalu di la shcoalã nu-ari chiro s-lji li-aspunã.
Tr-aestu ficior, avearea aproapea di mãnã a unei carti
cu tuti aesti lectsii, iu s-hibã aspusi normili di scriari, cu
multi ditalii shi exempli, va-lj hibã di mari ufelie, agiutor.
CURSU DI SCRIARI ARMÃNEASCÃ
dupã Regulili Astãsiti la Simpozionlu di Standardizari
a Scriariljei
Armãneascã di Bituli, Avgustu, 1997
anyrapsit di TIBERIUS CUNIA
