LECTSIA 7 - SCRIAREA-A LITIRILOR D, DZ, DH, E

(Aflats aua lectsia tu format Word)

LITIRILI D, DZ, DH
Dupã arãzga-a zborlui sh-dupã cum lj-easti pronuntsarea tu grailu di-acasã a omlui, sonurli-a litirãljei simplã d shi a litirilor compusi dh shi dz, suntu aspusi tu regula di ma nghios.

Regulã: Litira simplã d (tsi nu-ari dupã ea litirli h shi z), poati s-aibã:
(i) sonlu-timelj, latinescu, d, icã,
(ii) tu ndauã zboarã di arãzgã grãtseascã i arbinshascã, poati s- aibã, dupã cum easti grailu-a omlui, dauãli sonuri: sonlu latinescu d icã sonlu grãtsescu dhelta.

Regulã: Litira compusã dz s-avdi cu un son tsi s-aflã nolgica di sonlu-timelj al d, shi sonlu-timelj al z.

Regulã: Litira compusã dh ari totna sonlu grãtsescu dhelta.

Bunãoarã:
(1) Cãndu nu-ari dupã ea litira z icã h, litira d, s-pronuntsã cu sonlu latinescu d, tu zboarã ca: da-dã, dai-ma, dis-car-cu, gar-du, gãr-di-nã, pã-du-ri, etc. Tu dictsiunarlu niscriat ninga, aesti zboarã va s-hibã scriati tuti, mash cu litira d.
Ma, tu ndauã zboarã di arãzgã grãtseascã (cãtivãrnãoarã arbinshascã) tsi s-aflã scriati cu d (nu dh), ca: da-lã, di-na-mi, das-cal, Di-mi-tri, etc. va s-pronuntsã, dupã cum easti grailu-a omlui:
(i) cu sonlu latinescu d, icã
(ii) cu sonlu grãtsescu dhelta (dh).

(2) Cãndu litira d ari dupã ea litira z, litira compusã dz s-avdi ca tu zboarãli: a-ra-dzã, bu-dzã, dzãc, dzã-nã, dzea-nã, dzi-ni-ri, dzu-ã, etc. Aesti zboarã suntu scriati tu dictsiunar mash cu litira compusã dz.

(3) Cãndu litira d ari dupã ea litira h, cum avem, bunãoarã, tu zboarãli dha-lã, dhi-na-mi, dhas-cal, Dhi-mi-tri, etc. litira compusã dh s-pronuntsã totna cu sonlu grãtsescu dhelta.

Notã - Bãgats oarã cã ndauã zboarã dit punctili (1) shi (3) di ma nsus pot s-hibã scriati dauã turlii; em cu litira simplã d, em cu litira compusã dh (trã sonlu grãtsescu dhelta).
Tu scriarea-a litirãljei d (shi a litirilor compusi dz shi dh), aflãm ãndauã prublemi. Nu shtim cum lipsescu scriari:
(i) zboarãli tsi s-pronuntsã, sh-cu sonlu z, sh-cu sonlu dz;
(ii) tuti zboarãli cari s-pronuntsã cu sonlu latinescu d ma s-pronuntsã shi cu sonlu grãtsescu dhelta (exceptsii hiindalui mash zboarãli grãtseshti tsi au intratã tora tu soni tu limbã shi suntu cunuscuti mash tu Grãtsie); shi
(iii) zboarãli tsi au gruplu di litiri nd tsi poati si s-pronuntsã shi nt. Aesti prublemi suntu dizligati tu regula di ma nghios.

Regulã: (1) Zboarãli tsi pot s-hibã pronuntsati shi scriati dauã turlii, shi cu dz shi cu z, lipsescu scriari cu dz; scriarea cu z nu easti aprucheatã. Mash cã aesti zboarã va poatã s-hibã pronuntsati, sh-cu sonlu dz sh-cu sonlu z, dupã cum easti grailu-a omlui.
(2) Zboarãli di-arãzgã grãtseascã (sh-poati arbinshascã) cari au sonlu dhelta tu zbor, lipsescu scriari cu d, nu cu dh.
Mash cã scriarea-a zboarãlor cu dh easti aprucheatã ca unã variantã tr-atselj tsi vor s-aspunã maxus cã zboarãli lipsescu pronuntsari cu dhelta nu cu d.
(3) Suntu zboarã tsi pot s-hibã pronuntsati shi scriati sh-cu nd shi cu nt; multi di-aesti zboarã lipsescu scriari cu nt ma suntu shi alti zboarã tsi lipsescu scriari cu nd. Scriarea va si s-facã dupã cum easti aspusã tu un dictsiunar niscriat ninga.
Exceptsiili la aesti reguli, va s-hibã-aspusi tu dictsiunar.

Bunãoarã:
(1) Avem zboarã tsi lipsescu scriari ca: bu-dzã, dzac, dza-dã, dza-mã, dzan-grã, dza-ri, dza-tsi, dzãn/dzã-nã, dzea-nã, dzea-dzit/dea-dzit/dzea-dit, dzi-ni-ri, dzu-ã, etc.
Aesti zboarã di ma nsus nu lipsescu vãrnãoarã scriari ca: bu-zã, za-c, za-dã, za-mã, zan-grã, za-ri, za-tsi, zãn/zã-nã, zea-nã, zea-dzit/zea-dit/dea-zit, zi-ni-ri, zu-ã, etc. cu tuti cã suntu graiuri iu zboarãli s-pronuntsã cu z, nu cu dz. Omlu tsi zburashti acasã aesti graiuri, poati s-li pronuntsã cu z, ma s-u va, ma lipseashti s-li ngrãpseascã totna cu dz, nu cu z.
Exceptsii ca zborlu a-dzã, tsi va poatã s-aibã shi varianta a-zã, va s-hibã aspusi tu un dictsiunar niscriat ninga.

(2) Zboarãli veclji di-arãzgã grãtseascã (cãtivãrnãoarã shi arbinishascã), tsi s-avdu sh-cu sonlu grãtsescu dhelta sh-cu sonlu latinescu d, suntu multi, shi eali lipsescu scriari cu d, ca zboarãli-exempli: a-cri-dã, a-dim-tu, ad-yi-ses-cu, ai-do-nã, al-si-dã, am-bud-yi-ses-cu, a-na-pud, an-ghi-dã, a-ra-dã, a-rã-dã-tsi-nã, av-de-lã, a-yiu-di-mã, chin-din, chi-ri-mi-dã, ca-dru, cir-da-chi, coar-dã, cur-de-li, cur-du-ses-cu, da-lã, das-cal, dghi-vã-ses-cu, di-cu-njar, di-na-mi, dip-lã, dis-poti, doa-rã, do-xã, e-xu-dã, fi-mi-ri-dã, fi-ri-dã, hãi-dip-ses-cu, id-yiu, il-pi-dã, lã-lu-dã, li-va-di, lum-bar-dã, lus-chi-dã, mig-dal, mu-dis-trã, mu-li-di, pã-tri-dã, pir-di-cã, pu-xi-ma-di, scu-ti-di, sin-do-ni, stã-fi-dã, tsi-gã-ri-dã, ur-dã, ur-di-e, zãr-ca-dã, etc.
Ma zboarãli di ma nsus pot si sã ngrãpseascã sh-cu dh - ma s-va omlu s-u spunã maxus cã s-avdu cu sonlu grãtsescu dhelta - ca: a-cri-dhã, a-dhim-tu, adh-yi-ses-cu, ai-dho-nã, al-si-dhã, am-budh-yi-ses-cu, a-na-pudh, an-ghi-dhã, a-ra-dhã, a-rã-dhã-tsi-nã, av-dhe-lã, a-yiu-dhi-mã, chin-dhin, chi-ri-mi-dhã, ca-dhru, cir-dha-chi, coar-dhã, cur-dhe-li, cur-dhu-ses-cu, dha-lã, dhas-cal, dhghi-vã-ses-cu, dhi-cu-njar, dhi-na-mi, dhip-lã, dhis-poti, dhoa-rã, dho-xã, e-xu-dhã, fi-mi-ri-dhã, fi-ri-dhã, hãi-dhip-ses-cu, idh-yiu, il-pi-dhã, lã-lu-dhã, li-va-dhi, lum-bar-dhã, lus-chi-dhã, mig-dhal, mu-dhis-trã, mu-li-dhi, pã-tri-dhã, pir-dhi-cã, pu-xi-ma-dhi, scu-ti-dhi, sin-dho-ni, stã-fi-dhã, tsi-gã-ri-dhã, ur-dhã, ur-dhi-e, zãr-ca-dhã, etc.
Trã cititorlu intirisat dãm ma nghios ãndauã zboarã internatsiunali (loati dit dictsiunarlu-al Tachi Papahagi) cari lipsescu totna scriari cu d (sh-tu limba-a noastrã ca tu alanti limbi), ca: cru-cu-dil, cu-mi-di-e, del-fin, de-mun, der-mã, di-a-lec-tu, di-a-log, di-a-man-tu, di-plu-mat, di-plu-mã, dis-cu, dog-mã, e-pi-di-mi-e, grad, i-de-i, idul, iod, li-mu-na-dã, lor-du, mi-lu-di-e, mi-toa-dã, mo-dã, mu-ne-dã, pa-ra-dig-mã, pa-ra-dis, pi-da-go-g, sar-de-lã, si-no-dã, so-dã, etc.
Aesti zboarã cari pot si s-pronuntsã sh-cu dhelta, nu lipsescu vãrnãoarã scriari tu limba-a noastrã cu dh ca: cru-cu-dhil, cu-mi-dhi-e, dhel-fin, dhe-mun, dher-mã, dhi-a-lec-tu, dhi-a-log, dhi-a-man-tu, dhi-plu-mat, dhi-plu-mã, dhis-cu, dhog-mã, e-pi-dhi-mi-e, gradh, i-dhe-i, idhul, iodh, li-mu-na-dhã, lor-dhu, mi-lu-dhi-e, mi-toa-dhã, mo-dhã, mu-ne-dhã, pa-ra-dhig-mã, pa-ra-dhis, pi-da-go-g, sar-dhe-lã, si-no-dhã, so-dhã, etc.

(3) Avem zboarã tsi pot s-aibã dauã virsiunj, cã pot si s-pronuntsã sh-cu gruparea di dauã litiri nt, sh-cu gruparea di dauã litiri nd. Dupã cum va u caftã zborlu, sh-dupã cum va hibã aspusi tu un dictsiunar niscriat ninga, aesti zboarã va si ngrãpseascã unã soe i dauã.
Bunãoarã, avem zboarã tsi lipsescu scriari cu nt/nd, ca: ghi-gan-tu, in-da-ti, min-du-es-cu, mur-min-ti/mur-min-tu, nvis-cã-min-tu, pun-ti, sin-ta-xã, sun-tu, etc.
Aesti zboarã nu lipsescu vãrnãoarã scriari cu nd/nt, ca: ghi-gan-du, in-ta-ti, min-tu-es-cu, mur-min-di/mur-min-du, nvis-cã-min-du, pun-di, sin-da-xã, sun-du, etc.
Pi di-altã parti avem zboarã-exceptsii ca fan-taz-mã, cari pot si s-avdã shi si scrii shi fan-daz-mã.

LITIRA E
Litira e poati s-aibã ma multi sonuri:
(i) poati s-aibã un son-timelj, ascur, di vocalã e;
(ii) poati si s-avdã muljat, ca vocalã (cu unã semivocalã i ãn fatsã tsi s-avdi ma nu si scrii); va dzãcã, un son tsi si scrii e ma s-avdi ca diftongul ie;
(iii) poati si s-avdã ca unã semivocalã, ca tu diftongul ea/ia; shi
(iv) cãndu s-aflã ca unã vocalã e, niactsintuatã, tu bitisita-a multor zboarã (e-lu final), poati s-aibã dauãli sonuri e shi i, dupã cum easti grailu-a omlui.

Sonlu 1 di Timelj: Vocala e
(cãndu s-avdi e, NU s-avdi ca diftongul ie)
Vocala e poatã s-aibã sonlu a ljei di timelj, shi si s-avdã:
(i) Singurã, ca unã vocalã ahoryea, fãrã alti semivocali tu idyea silabã, ca tu zboarãli: me-si, me-tru, ne-gu-rã, per, tser, etc.
(ii) Deadun cu semivocalili i shi u shi s-facã parti dit un diftongu, ei shi eu, ca tu zboarãli, a-reu, bei, ca-ra-beu/ca-ra-bei, cu-leu/cu-lei, cur-cu-beu/cur-cu-bei, di-pis-ta-neu, gãb-jeu/gãb-jei, meu/mei, pish-ti-rei, seu, trei, u-vreu/u-vrei, vrei, etc.
Cu-aestu son, nu-avem vãrnã problemã.

Sonlu 2: Vocala Muljatã e
(cãndu s-avdi ma NU si scrii, ca diftongul ie)
Tu nchisita di zboarã, sh-cãtivãrãoarã sh-tu mesea icã tu sonea-a lor, e-lu poati si s-pronuntsã muljat, cu unã semivocalã i dininti, tsi s-avdi ma nu si scrii, va dzãcã, e-lu s-pronuntsã ca diftongul ie.
Regula generalã easti ca - cu ndauã exceptsii iu traditsia va s-u caftã scriarea cu ie - diftongul ie si sã scri e. Mash cã, cãtivãroarã, tu ndauã clasi (arãdz) di zboarã, sonlu e poati si s-avdã, sh-ca sonlu-timelj e, ma sh-ca sonlu muljat ie.

Regulã - (1) Scriarea-a diftongului ie s-fatsi totna cu litira e; singurili exceptsii va s-hibã zboarã ca ier-ni/ier-nuri, Ie-ru-sa-lim (icã I-e-ru-sa-lim), shi alti ndauã cari, traditsiunal, s-au scriatã ashi. Ãn particular, va si s-avdi totna ie:
(i) litira e tsi yini dupã nj shi lj, shi
(ii) litira e di la nominativlu shi vocativlu a zboarãlor fiminini tsi bitisescu cu vocalili ai/ae, ãi/ãe, ei/ee, ie, oi/oe, ui/ue, (iu vocala dit soni nu easti actsintuatã shi dauãli vocali, s-aflã tu dauã silabi ahoryea)
(2) Sonlu ie lipseashti scriari e (nu ie), cu tuti cã poati s-aibã dauãli sonuri (em sonlu-timelj e, em sonlu-a diftongului ie), cãndu sonlu e/ie yini dupã
(i) consoanili c, g, j (ma nu nj shi lj), h (inclusiv ch, gh shi sh), y (sonlu gãrtsescu ghamma, nãinti di e), shi
(ii) dupã vocalili ã, i, u.

Bunãoarã:
(1) Cãndu au diftongul ie dupã litirli compusi nj shi lj, zboarãli lipsescu scriari ca: lje-pur, ljer-tu, njedz, njel, Njer-curi, njer-gu, njer-lã, njer-su, (a) njeu, etc.
Aesti zboarã nu lipsescu vãrãoarã scriari ca: ljie-pur, ljier-tu, njiedz, njiel, Njier-curi, njier-gu, njier-lã, njier-su, (a) njieu, etc.

(2) Nominativlu shi vocativlu-a zboarãlor fiminini tsi bitisescu cu ai/ae, ãi/ãe, ei/ee, ii/ie, oi/oe, ui/ue, (iu vocala din fatsã a/ã/e/i/o/u shi vocala i/e dit soni, niactsintuatã s-aflã tu dauã silabi ahoryea), diftongul ie dit coada-a zborlui lipseashti scriari e:
(i) la nominativ, ca: bo-i/bo-e, ca-fe-i/ca-fe-e, ca-fi-ne-i/ca-fi-ne-e, chi-ma-ne-i/chi-ma-ne-e, ciu-di-i/ciu-di-e, clja-i/clja-e, du-di-i/du-di-e, du-nja-i/du-nja-e, ga-i/ga-e, ha-re-i/ha-re-e, hu-i/hu-e, i-ti-i/i-ti-e, la-i/la-e, ma-i/ma-e, na-i/na-e, oa-i/oa-e, pa-i/pa-e, pa-re-i/pa-re-e, ploa-i/ploa-e, so-i/so-e, ti-nji-i/ti-nji-e, u-i/u-e, etc. shi
(ii) la vocativ ca: bo-e, ca-fe-e, ca-fi-ne-e, chi-ma-ne-e, ciu-di-e, clja-e, du-di-e, du-nja-e, ga-e, ha-re-e, hu-e, i-ti-e, la-e, ma-e, na-e, oa-e, pa-e, pa-re-e, ploa-e, so-e, ti-nji-e, u-e, etc.
Aesti zboarã nu lipsescu scriari, la nominativ shi vocativ ca: bo-ie, ca-fe-ie, ca-fi-ne-ie, chi-ma-ne-ie, ciu-di-ie, clja-ie, du-di-ie, du-nja-ie, ga-ie, ha-re-ie, hu-ie, i-ti-ie, la-ie, ma-ie, na-ie, oa-ie, pa-ie, pa-re-ie, ploa-ie, so-ie, ti-nji-ie, u-ie, etc. cu tuti cã avem vidzutã scriitori cari scriu zboarãli di ma nsus cu ie (nu e, cum aspuni regula-a noastrã) ca, bunãoarã: bo-ie, clja-ie, ga-ie, la-ie, ma-ie, na-ie, oa-ie, pa-ie, ploa-ie, so-ie, etc.

(3) Sonlu ie cari yini dupã
(i) consoanili c, g, j (ma nu nj shi lj), h (inclusiv ch, gh shi sh), y shi
(ii) dupã vocalili ã, i, u
si ngrãpseashti cu e (nu cu ie) shi poati si s-avdã sh-ca sonlu-timelj a vocalãljei e.
Zboarãli cu-aestu son lipsescu scriari totna cu e, ca bunãoarã: a-hiur-hes-cu, a-lãn-ces-cu, an-gu-ces-cu, ãn-shi-edz, a-rã-es-cu, a-ru-shes-cu, a-yeas-pi/a-yes-chi/yes-par, az-gher, cã-pã-es-cu, ce-ti, che-fi, chen-dru, chep-tu, che-tri, cher, clu-ces-cu, da-mi-genj, dish-clji-edz, ed, ef-tin, es, fi-li-genj, flu-eri, ge-pi, ghe-lã, hãr-ches-cu, hãr-ges-cu, hã-rgiu-es-cu, her, her-bu, je-ljuri, lã-es-cu, ma-tu-yeli, min-du-es-cu, nã-rã-es-cu, ncã-ceri, ngru-shedz, sclã-vu-es-cu, shed, ta-bi-e-ti, trun-du-es-cu, u-gechi, u-helj, vi-er, vur-ye-lã, ye-nos, ye-rac, yer-mu, zãp-ti-e etc.
Aesti zboarã nu lipsescu vãrãoarã scriari ca: a-hiur-hies-cu, a-lãn-cies-cu, an-gu-cies-cu, ãn-shi-iedz, a-rã-ies-cu, a-ru-shies-cu, a-yieas-pi/a-yies-chi/yies-par, az-ghier, cã-pã-ies-cu, cie-ti, chie-fi, chien-dru, chiep-tu, chie-tri, chier, clu-cies-cu, da-mi-gienj, dish-clji-iedz, ied, ief-tin, ies, fi-li-gienj, flu-ieri, gie-pi, ghie-lã, hãr-chies-cu, hãr-gies-cu, hã-rgiu-ies-cu, hier, hier-bu, jie-ljuri, lã-ies-cu, ma-tu-yieli, min-du-ies-cu, nã-rã-ies-cu, ncã-cieri, ngru-shiedz, sclã-vu-ies-cu, shied, ta-bi-ie-ti, trun-du-ies-cu, u-giechi, u-hielj, vi-ier, vur-yie-lã, yie-nos, yie-rac, yier-mu, zãp-ti-ie etc.

Notã 1 - Tu regulã aspunem mash dauã exceptsii iu, traditsiunal, diftongul ie nu si scrii e. Ma suntu shi zboarã cari, dupã regula di ma nsus, lipsescu scriari cu e, nu cu ie, zboarã ca: ed, e-hlã, eri, es, prep, shi bu-ei, er-buri/er-ghi, es-chi, mã-ei, (pluralu a zboarãlor bu-ea-uã, ear-bã, eas-cã, mã-ea-uã), etc. cari traditsiunal s-au scriatã sh-cu ie ma sh-cu e.
Aesti zboarã nu lipsescu scriari ca: ied, ie-hlã, ieri, ies, priep, shi bu-iei, ier-buri/ier-ghi, ies-chi, mã-iei, etc.
Notã 2 - Aoa zburãm di sonlu-a diftongului ie, nu sonlu iu vocalili i shi e s-aflã tu dauã silabi ahoryea, ca bunãoarã, tu zboarãli: a-fi-e-ru-mã, ãn-shi-edz, di-e-tã, dish-clji-edz, hu-ri-e-ti, ni-e-ti, scri-es-cu, ta-bi-e-ti, vi-er, zãp-ti-e, etc.

Sonlu 3: Semivocala e
Semivocala e poati si s-aflã tu diftongul icã triftongul ea/ia, eo/io, eai/iai, eau/iau shi eoa/ioa/iua (vocali a/o, semivocali e/i/o/u). Trã diftongul ea/ia, shi triftondzãlj eai/iai, eau/iau shi eoa/ioa/iua dzãsim, tu sectsia-a sonlui a, cã:
(i) diftongul ea/ia, si scrii ea (mash tu ndauã zboarã-exceptsie si scrii cãtivãrãoarã ia),
(ii) triftondzãlj eai/iai, eau/iau si scriu totna cu ea, vãrnãoarã cu ia,
(iii) triftongul eoa/ioa/iua si scrii totna cu ioa, nu cu eoa/iua, shi
(iv) discutsia trã eo/io, s-aflã tu unã lectsie ma nghios, iu va sã zburãm trã litira o.

Sonlu 4: Vocala e (e-final cu pronuntsarea e/i)
Prublema-a vocalãljei e, niactsintuatã, dit bitisita-a numilor masculini shi fiminini (substantivi, adgectivi, pronumi shi numirali) shi a formilor verbali, cari s-avdi tu ma multili graiuri shi ca vocalã i, va s-hibã discutatã tu lectsia-a sonlui i. Agiundzi s-dzãtsem aoatsi cã, zboarãli cu aestu i-final va poatã sã si scrii shi sã si pronuntsã dauãli turlii, sh-cu i-final sh-cu e-final, dupã cum easti grailu-a omlui.

PRUBLEMI
Tu-aesti prublemi va dãm un textu tu cari va si s-aflã ndauã zboarã niscriati ghini. Lucrul a cititorlui va s-hibã ca s-li aflã aesti zboarã, s-li ngrãpseascã cum lipseashti shi s-aflã tsi regulã dit lectsia di ma nsus avem cãlcatã tu scriari.
Prublema 1 - Tu hoara-a noastrã s-afla un dhascal bun. Un ghigandu di om. Numa-a lui era Dhimitri. Lji nvitsa ficiorlji sã scrii shi sã dhghivãseascã ghini, sh-grãtseashti sh-armãneashti. Lã zbura di idheili dit cãrtsãli di sculii, di pãtridha-a lor Machidunia, lã pãrãvulsea pãrmithi cu-unã zãrcadhã din pãduri, di-unã lãludhã pi-un murmindi apãrãtsit, un crucudhil tsi s-ascãlda tu mardzinea di-arãu, un lordhu tsi-avea vinjitã s-veadã Machidunia, etc. Multsã ficiori eara oarfãnj. El lã dãdea mulidhi cu tsi sã ngrãpseascã, ãlj hãidhipsea cãndu scria ghini, lã dãdea limunadhã s-bea, cãndu lã eara seati, sh-multi alti. Fãtsea multi exudhi trã elj, sh-tr-atsea ficiorlji vrea multu s-yinã la sculii.
Dhispoti, cari eara vinjit nu di multu chiro n hoarã, nu-l para cunushtea ghini dhascalu. Nu para-l vrea, cã el zãtsea cã easti armãn; cã tuts oaminjlji din hoarã sundu armãnj. Unã searã, dhascalu, cari nu eara un om anapudh, s-dusi la dhispoti sã-l veadã, s-lji zburascã di idheili a lui, s-aibã un dhialog cu el. Cãndu tritsea pundea din hoarã, sh-cum fãtsea scutidhi, sã nchidicã di-unã chirimidhã din cali, sh-cãdzu. Ma nu s-agudi. Dupã cum u cãfta aradha, lj-adusi unã dhoarã. Un dhiscu mplin di yimishi. Dupã tsi zburãrã multu, tu-un dhialectu grãtsescu tsi-l cunushtea doilji, dhispoti sh-dhascalu sã mbunarã, sh-di-atumtsea armasirã oaspits.

Prublema 2 - Ploaia nu pãpsea s-cadã di ndauã oari di chiro, sh-aieri, la maia acasã, n-adunãm soia tutã. Mi dush sh-mini. Cum agiumshu la casa-ali maie, dishcljis poarta di hier tsi dãdea tu-avlia-a casãljei sh-aclo vidzui yiernjilj tsi-avea inshitã, di itia-a ploailjei, nafoarã dit loc, gaia tsi s-anvãrtea deavãrliga ta s-lji mãcã, ayieschi sum streaha di casã, shi un ied tsi s-agiuca cu oaia di ningã poartã. Minduiescu cã soia-nj s-afla tutã n casã tu-atsea oarã, sh-tu chieptu, ahurhiescu s-aduchiescu haraua cã va lj-adun. Ved un di elj cã iasi din casã, shi-l ghiunuiescu cu tutã vrearea. Deadun intrãm ãn casã. Trunduiescu usha dupã mini cãndu-lj ved tuts alantsã cã s-cãpãiescu di-arãdeari; avea vidzutã c-aveam adusã cu mini ndauã cãstãnj tsi vream s-li hierbu. Arãiescu prota cãstãnjli pri measã, aleg atseali yirminoasi tra sh-li-aruc, sh-alanti li bãgai pri foc ca s-hiarbã.

DIZLIGAREA-A PRUBLEMILOR
Zboarãli niscriati dupã regulili-a noastri suntu sumliniati. Deapoea, trã cati zbor, va s-aspunem regulili tsi furã cãlcati.

Prublema 1 - Tu hoara-a noastrã s-afla un dascal bun. Un ghigantu di om. Numa-a lui era Dimitri. Lji nvitsa ficiorlji sã scrii shi sã dghivãseascã ghini, sh-grãtseashti sh-armãneashti. Lã zbura di ideili dit cãrtsãli di sculii, di pãtrida-a lor Machidunia, lã pãrãvulsea pãrmithi cu-unã zãrcadã din pãduri, di-unã lãludã pi-un murminti apãrãtsit, un crucudil tsi s-ascãlda tu mardzinea di-arãu, un lordu tsi-avea vinjitã s-veadã Machidunia, etc. Multsã ficiori eara oarfãnj. El lã dãdea mulidi cu tsi sã ngrãpseascã, ãlj hãidipsea cãndu scria ghini, lã dãdea limunadã s-bea, cãndu lã eara seati, sh-multi alti. Fãtsea multi exudi trã elj, sh-tr-atsea ficiorlji vrea multu s-yinã la sculii.
Dispoti, cari eara vinjit nu di multu chiro n hoarã, nu-l para cunushtea ghini dascalu. Nu para-l vrea, cã el dzãtsea cã easti armãn; cã tuts oaminjlji din hoarã suntu armãnj. Unã searã, dascalu, cari nu eara un om anapud, s-dusi la dispoti sã-l veadã, s-lji zburascã di ideili a lui, s-aibã un dialog cu el. Cãndu tritsea puntea din hoarã, sh-cum fãtsea scutidi, sã nchidicã di-unã chirimidã din cali, sh-cãdzu. Ma nu s-agudi. Dupã cum u cãfta arada, lj-adusi unã doarã. Un discu mplin di yimishi. Dupã tsi zburãrã multu, tu-un dialectu grãtsescu tsi-l cunushtea doilji, dispoti sh-dascalu sã mbunarã, sh-di-atumtsea armasirã oaspits.

(1) Regula dzãtsi cã zboarãli: "crucudhil, dhialectu, dhialog, dhiscu, idheili, limunadhã, lordhu", suntu zboarã tsi s-aflã tu limbili internatsiunali sh-eali lipsescu si s-avdã shi sã ngrãpseascã mash cu latinescul son d (vãrãoarã cu grãtsescul son dhelta): "crucudil, dialectu, dialog, discu, ideili, limunadã, lordu".
(2) Regula dzãtsi cã zboarãli: "anapudh, aradha, chirimidhã, dhascal, dhghivãseascã, Dhimitri, dhispoti, dhoarã, exudhi, hãidhipsea, lãludhã, mulidhi, pãtridha, scutidhi, zãrcadhã" si scriu cu sonlu latinescu d ca: "anapudh, aradha, chirimidhã, dhascal, dhghivãseascã, Dhimitri, dhispoti, dhoarã, exudhi, hãidhipsea, lãludhã, mulidhi, pãtridha, scutidhi, zãrcadhã" ma pot si sã ngrãpseascã sh-cu sonlu grãtsescu dhelta ashi cum easti faptu tu textul a noastru. Tr-atsea aesti zboarã nu lipsescu s-hibã lugursiri ca alatusuri!
(3) Regula dzãtsi cã zboarãli: "ghigandu, murmindi, pundea, sundu" cari au sonlu nd/nt lipsescu scriari ashi cum suntu dati tu dictsiunar: "ghigantu, murminti, puntea, suntu".
(4) Regula dzãtsi cã zborlu "zãtsea" lipseashti scriari "dzãtsea".

Prublema 2 - Ploaea nu pãpsea s-cadã di ndauã oari di chiro, sh-aeri, la maea acasã, n-adunãm soea tutã. Mi dush sh-mini. Cum agiumshu la casa-ali mae, dishcljis poarta di her tsi dãdea tu-avlia-a casãljei sh-aclo vidzui yernjilj tsi-avea inshitã, di itia-a ploailjei, nafoarã dit loc, gaea tsi s-anvãrtea deavãrliga ta s-lji mãcã, ayeschi sum streaha di casã, shi un ed tsi s-agiuca cu oaea di ningã poartã. Minduescu cã soea-nj s-afla tutã n casã tu-atsea oarã, sh-tu cheptu, ahurhescu s-aduchescu haraua cã va lj-adun. Ved un di elj cã easi din casã, shi-l ghiunuescu cu tutã vrearea. Deadun intrãm ãn casã. Trunduescu usha dupã mini cãndu-lj ved tuts alantsã cã s-cãpãescu di-arãdeari; avea vidzutã c-aveam adusã cu mini ndauã cãstãnj tsi vream s-li herbu. Arãescu prota cãstãnjli pri measã, aleg atseali yirminoasi tra sh-li-aruc, sh-alanti li bãgai pri foc ca s-hearbã.

(1) Regula dzãtsi cã diftongul ea/ia si scrii, di-aradã, ea, nu ia. Tr-atsea zboarãli: "gaia, hiarbã, iasi, maia, oaia, ploaia, soia" lipsescu scriari: "gaea, hearbã, easi, maea, oaea, ploaea, soea".
(2) Regula dzãtsi cã litira e poati si s-avdã di multi ori ca diftongul ie; ma si ngrãpseashti e, nu ie. Tr-atsea zboarãli: "aduchiescu, ahurhiescu, aieri, arãiescu, ayieschi, cãpãiescu, chieptu, ghiunuiescu, hier, hierbu, ied, maie, minduiescu, trunduiescu, yiernjilj" lipsescu scriari: "aduchiescu, ahurhiescu, aieri, arãiescu, ayieschi, cãpãiescu, chieptu, ghiunuiescu, hier, hierbu, ied, maie, minduiescu, trunduiescu, yiernjilj".

---

CURSU DI SCRIARI ARMÃNEASCÃ
dupã Regulili Astãsiti la Simpozionlu di Standardizari a Scriariljei
Armãneascã di Bituli, Avgustu, 1997

anyrapsit di TIBERIUS CUNIA