LECTSIA 6 - SCRIAREA-A LITIRILOR B, C, CH, K
(Aflats aua lectsia
tu format Word)
LITIRA B
Litira b ari mash sonlu-timelj ca tu zboarãli: bal-co-ni, bir-bec,
bun, cor-bu, ih-ti-ba-ri, or-bu, etc.
La scriarea-al b, putem s-avem dauã prublemi, tsi putem s-lã
dãm cali cu regula di ma nghios.
Regulã: (1) Zboarãli tsi pot s-hibã pronuntsati
shi scriati em cu b em cu v, lipsescu scriari cu b. Aesti zboarã
va poatã s-hibã pronuntsati cu sonurli b icã v,
dupã cum va s-u va omlu.
(2) Zboarãli tsi pot s-hibã pronuntsati shi scriati em
cu mb em cu mp, lipsescu scriari cu mp. Aesti zboarã va poatã
s-hibã pronuntsati cu sonurli mb icã mp, dupã cum
va s-u va omlu.
Exceptsii la aesti reguli va hibã aspusi tu un dictsiunar niscriat
ninga.
Bunãoarã:
(1) Zboarãli tsi pot si s-avdã dauã turlii, sh-cu
sonlu b sh-cu sonlu v, lipsescu scriari cu b, ca zboarãli: pro-bã,
bi-bli-i/bi-bli-e, bi-bli-u-te-cã, etc.
Eali nu lipsescu vãrnãoarã scriari cu v ca: pro-vã,
vi-vli-i/vi-vli-e, vi-vli-u-te-cã/vi-vli-u-thí-chi, etc.
(2) Zboarãli tsi pot si s-avdã dauã turlii, sh-cu
sonlu mb sh-cu sonlu mp, lipsescu scriari cu mp ca: am-pã-tu-ra-ri,
am-pla-tea, am-plã-tes-cu, am-put, lam-pã, lim-pi-di,
mpa-di, mpi-zu-es-cu, mpros-tu, mprus-tedz, mpis-ti-men, scum-pu, tram-pã,
trum-pe-tã, etc.
Ahtãri zboarã nu lipsescu vãrnãoarã
scriari cu mb ca: am-bã-tu-ra-ri, am-bla-tea, am-blã-tes-cu,
am-but, lam-bã, lim-bi-di, mba-di, mbi-zu-es-cu, mbros-tu, mbrus-tedz,
mbis-ti-men, scum-bu, tram-bã, trum-be-tã, etc.
Nota 1 - Bãgats oarã cã forma cama cunuscutã
di ndauã zboarã di ma nsus, ca zboarãli: lam-bã
shi trum-be-tã bunãoarã, poati s-hibã forma
cu b, nu cu p. Alti exempli-exceptsii, ca zborlu stãm-bu-ses-cu,
tsi nu si scrii stãm-pu-ses-cu, ca zborlu O-lim-pu cari, di ma
multili ori, s-pronuntsã E-lim-bu, va hibã aspusi tu un
dictsiunar niscriat ninga.
Nota 2 - Bãgats oarã cã aoatsi zburãm di
zboarãli tsi pot si s-avdã dauã turlii, sh-cu mb
sh-cu mp. Nu zburãm di zboari ca am-bar/mbar, tsi s-pronuntsã
mash cu sonlu b, icã mplin tsi s-pronuntsã mash cu p (cu
tuti cã lu-avem avdzãtã, shi cãtivãrãoarã
vidzutã scriat, shi mblin!).
Nota 3 - Ma nclo, tu sectsia-a litirãljei m, va s-videm cã
gruparea di litiri mb poati si s-aflã scriatã (strãmbu)
shi nb. Regula di-aoa s-aplicã la (easti bunã trã)
tuti zboarãli iu gruparea di litiri s-aflã scriatã
mb sh-cari s-pronuntsã shi mp.
LITIRILI C, CH, K
(1) Dupã litira tsi yini dupã ea, litira simplã
c ari dauã sonuri:
(i) Cãndu nu s-aflã nãintea-a sonurlor e shi i,
litira simplã c poati s-aibã un son di timelj, ascur ca,
bunãoarã, atsel dit zborlu cal.
(ii) Cãndu s-aflã nãintea-a sonurlor e shi i, litira
simplã c poati s-aibã sh-un altu son, muljat ca, bunãoarã,
tu zborlu ci-cior.
(2) Litira compusã ch s-aflã totna nãintea-a litirilor
e shi i, shi ari un singur son, idyiul son cu-atsel ascur al litirãljei
simplã c, cum s-aflã tu zborlu chep-tu, bunãoarã.
(3) Litira k ari mash un singur son, idyiul son cu-atsel ascur al c.
Regulã: (1) Idyiul son-timelj, ascur lu-avem cu:
(i) Litira simplã c cãndu nu-ari dupã ea litirli
e shi i;
(ii) Litira compusã ch cãndu ari dupã nãsã
litirli e shi i; shi
(iii) Litira k cãndu u-aflãm tu zboarã xeani.
(2) Un son dultsi, muljat lu-avem cãndu litira simplã
c s-aflã nãintea al e shi i (lungu i shcurtu).
Bunãoarã:
(1) Sã ngrãpseashti c shi s-pronuntsã totna cu
sonlu c, ascur, cãndu zboarãli nu-au unã litirã
e necã unã litirã i cari s-yinã dupã
c ca, bunãoarã, tu: a-duc, cun-dilj, cad, cã-ra-ri,
ca-sã, cã-ru-nã, coa-dã, co-dru, co-fã,
pri-cã, etc.
Aesti zboarã nu lipsescu vãrnãoarã scriari
ca: a-duk, kun-dilj, kad, kã-ra-ri, ka-sã, kã-ru-nã,
koa-dã, ko-dru, ko-fã, pri-kã, etc.
(2) Sã ngrãpseashti ch, nãintea-a litirilor e shi
i, shi s-pronuntsã cu un son ascur, tu zboarã tsi lipsescu
scriari ca zboarãli: chea-trã, chelj, chen-dru, chi-li-mi,
chin, du-chea-ni, luchi, etc.
Aesti zboarã nu lipsescu vãrnãoarã scriari
cu k ca: kea-trã/kia-trã, kelj/kielj, ken-dru/kien-dru,
ki-li-mi, kin, du-kea-ni/du-kia-ni, luki, etc.
Bãgats oarã cã aestu h nu s-pronuntsã, easti
mut cãndu yini dupã c; el fatsi ca sonlu c dinãintea-al
e/i, si s-avdã ascur, nu muljat, un son tsi sh-u-adutsi cu sonlu
ascur di timelj c.
Cãtivãrãoarã, tu ndauã zboarã,
s-poati ca s-aflãm shi ndauã exceptsii la aestã
regulã. Ashi aflãm, bunãoarã, tu dictsiunarlu
al Papahagi, zborlu di arãzgã nturtseascã (adzã
chirut poati dit limbã!) mec-he-mé. Zbor ari noima di
tribunal sh-dauãli sonuri c shi h s-avdu ahoryea, va dzãcã,
zborlu nu s-citeashti me-che-mé (me-ke-mé) ma mec-he-mé.
Ahtãri zboarã, cãndu va li-avem, lipsescu scriari
cu k nu cu c, va dzãcã, zborlu mecheme va s-hibã
ngrãpsit mekheme!
(3) Sã ngrãpseashti k shi s-pronuntsã totna cu
un son, ascur, ca atsel a sonlui c/ch tu zboarã, numi di oaminj
shi locuri xeani, ca: kilometru, King, Kripton/Krypton, Kenia, etc.
(4) Sã ngrãpseashti c shi s-avdi dultsi, muljat, cãndu
s-aflã nãintea litirilor e shi i, ca tu zboarãli:
cea-tã, cea-i/ceai, cer-gã, ci-resh, ci-nu-shi, ci-reap,
li-li-ci, etc.
Nota 1 - Bãgats oarã cã:
(i) Idyiul son-timelj, ascur poati si sã scrii trei turlii: cu
litira simplã c (cãndu nu-ari dupã ea sonlu e icã
i), cu litira compusã ch (cãndu ari dupã ea sonlu
e icã i), shi cu litira simplã k, tu zboarã xeani.
(ii) Sonlu dultsi, muljat si scrii mash unã singurã soe,
cu litira simplã c cãndu ari dupã ea un son e icã
i.
Tu scriarea-a litirilor c shi k, avem mash dauã prublemi; sh-aesti
suntu ndreapti cu regula di ma nghios.
Regulã: (1) Zboarãli tsi pot s-hibã pronuntsati
shi scriati shi cu c shi cu h (zboarã tsi s-aflã tu limba
di azã, icã zboarã tsi va s-intrã tu limbã
ma nclo, ca neologhismi), lipsescu scriari cu c. Aesti zboarã
va poatã s-hibã pronuntsati cu sonurli c icã h,
dupã cum va s-u va omlu.
(2) Zboarãli di-arãzgã xeanã, numi di lucri,
oaminj, locuri, etc. trã cari adetea internatsiunalã easti
ca s-hibã scriati cu k, ma cari pot s-hibã scriati pri-armãneashti
sh-cu c/ch shi cu k, lipsescu scriari mash cu k.
Exceptsiili la aesti reguli va hibã aspusi tu un dictsiunar niscriat
nica.
Bunãoarã:
(1) Di zboarãli cari au dauã virsiunj, unã cu c
ascur, sh-alantã cu h, cari lipsescu scriari cu c, aflãm:
prac-ti-cã, ca-rac-ter, chi-rur-gu, ef-che-li, hãr-ches-cu,
if-chi-i/if-chi-e, mi-lan-cu-li-i/mi-lan-cu-li-e, etc.
Aesti zboarã nu lipsescu vãrãoarã scriari:
prah-ti-cã, ha-rac-ter, hi-rur-gu, ef-he-li, hãr-hes-cu,
if-hi-i/if-hi-e, mi-lan-hu-li-i/mi-lan-hu-li-e, etc.
Tu-aestã aradã bãgãm shi zboarã (ma
multu di-arãzgã nturtseascã) cu dublu-c tsi lipsescu
scriari mash cu c ca: cã-ic-ci, chiurc-ci, ci-cric-ci, ciu-buc-ci,
con-drac-ci, tu-fic-ci, ci-flic-ci, bil-bic-ci, im-bruc-ci, sh-alti
poati tsi n-ascapã ma cari suntu aspusi tu dictsiunar.
Aesti zboarã nu lipsescu vãrnãoarã scriari
cu hc, ca: cã-ih-ci, chiurh-ci, ci-crih-ci, ciu-buh-ci, con-drah-ci,
tu-fih-ci, ci-flih-ci, bil-bih-ci, im-bruh-ci, etc.
Ma avem aoa shi ndauã exceptsii, ca zboarãli, tsi lipsescu
scriari: ah-ci, ar-hi-u-log, bãh-ce, bãh-ci-shi, bã-tãh-ci,
boh-ci, buh-cea-gi, or-hes-trã, zã-nãh-ci sh-alti
poati tsi n-ascapã shi va hibã aspusi tu un dictsiunar
niscriat ninga.
Aesti zboarã nu lipsescu scriari: ac-ci, ar-chi-u-log, bãc-ce,
bãc-ci-shi, bã-tãc-ci, boc-ci, buc-cea-gi, or-ches-trã,
zã-nãc-ci, etc.
(2) Litira k s-aflã mash tu zboarã xeani icã di
arãzgã xeanã, ca tu zboarãli tsi lipsescu
totna scriari ca: kilo, kilogram, kilometru, Ke-ni-a, King, etc. shi
ari totna sonlu-timelj, ascur al c/ch di ma nsus (va dzãcã,
c, cãndu nu easti nãintea-al e/i, shi ch cãndu
easti nãinti).
Aesti zboarã nu lipsescu vãrãoarã scriari:
chilo, chilogram, chilometru, Che-ni-a, Ching, etc.
PRUBLEMÃ
Tu-aestã prublemã va dãm un textu tu cari va si
s-aflã ndauã zboarã niscriati ghini. Lucrul a cititorlui
va s-hibã ca s-li aflã aesti zboarã, s-li ngrãpseascã
cum lipseashti shi s-aflã tsi regulã dit lectsii avem
cãlcatã tu scriari. Bãgats oarã cã
regulili di scriari tsi va cãlcãm, suntu mash atseali
dit aestã lectsii.
Intrai tu casa-a lor. Casa nu para eara curatã. Nicuchirlu durnja
shi s-avdza cum hãrhea. Nicuchira avea alãsatã
pri measã mãcarea di-unã searã ninti shi
aestã s-avea aspartã shi mbutsa. Shideam mbrostu, tu mesea
di casã, pi unã kilimi lucratã cu mãna,
sh-videam limbidi cã nu easti trã shideari n casã.
Inshii nafoarã tu bãccelu dit avlii s-ljau niheamã
vimtu.
Nicuchirlu-a casãljei nu eara un om arãu, bãtãcci.
Eara un om di inimã, mbistimen. Avea un bun haracter, eara nvitsat,
yeatru-hirurgu cu multã prahticã. L-cunushteam ghini.
Lu-arãsea si s-ducã s-ascultã orchestra la risturantu,
s-avdã cãntitsi armãneshti, ma lu-arãsea
sh-ma multu sã scrii shi s-citeascã armãneashti.
Tr-atsea acumpãra cãrtsã armãneshti sh-cu-aestã
s-poatã s-agiutã ca editura sã stãmpuseascã
sh-ma multi cãrtsã pri limba-a noastrã.
DIZLIGAREA-A PRUBLEMÃLJEI
Zboarãli tsi nu suntu scriati dupã regulili-a noastri
suntu sumliniati. Deapoea, trã cati zbor, va s-aspunem regulili
tsi furã cãlcati.
Prublemã - Intrai tu casa-a lor. Casa nu para eara curatã.
Nicuchirlu durnja shi s-avdza cum hãrchea. Nicuchira avea alãsatã
pri measã mãcarea di-unã searã ninti shi
aestã s-avea aspartã shi mputsa. Shideam mprostu, tu mesea
di casã, pi unã chilimi lucratã cu mãna,
sh-videam limpidi cã nu easti trã shideari n casã.
Inshii nafoarã tu bãhcelu dit avlii s-ljau niheamã
vimtu.
Nicuchirlu-a casãljei nu eara un om arãu, bãtãhci.
Eara un om di inimã, mpistimen. Avea un bun caracter, eara nvitsat,
yeatru-chirurgu cu multã practicã. L-cunushteam ghini.
Lu-arãsea si s-ducã s-ascultã orhestra la risturantu,
s-avdã cãntitsi armãneshti, ma lu-arãsea
sh-ma multu sã scrii shi s-citeascã armãneashti.
Tr-atsea acumpãra cãrtsã armãneshti, tra
s-poatã s-agiutã cu-aestã, editura tsi stãmbusea
cãrtsã pri limba-a noastrã.
(1) Regula dzãtsi cã zboarãli: "mbutsa, mbrostu,
limbidi, mbistimen" lipsescu scriari cu mp, nu cu mb: "mputsa,
mprostu, limpidi, mpistimen. Iarã zborlu "stãmpusea"
easti unã exceptsie tsi si scrii "stãmbusea"
(2) Regula dzãtsi cã zboarãli: "hãrhea,
haracter, hirurgu, prahticã" si ngrãpsescu cu c/ch,
nu cu h: "hãrchea, caracter, chirurgu, practicã".
Ma avem shi exceptsiili: bãccelu, bãtãcci, orchestra
tsi sã ngrãpsescu cu h, nu cu c/ch: bãhcelu, bãtãhci,
orhestra.
(3) Regula dzãtsi cã zborlu "kilimi" lipseashti
si sã scrii "chilimi"; mash zboarãli xeani si
scriu cu k.
CURSU DI SCRIARI ARMÃNEASCÃ
dupã Regulili Astãsiti la Simpozionlu di Standardizari
a Scriariljei
Armãneascã di Bituli, Avgustu, 1997
anyrapsit di TIBERIUS CUNIA
