LECTSIILI 2 shi 3 - SCRIAREA-A LITIRÃLJEI A
(Aflats aua lectsia
tu format Word)
Litira a poati s-aibã, cãndu easti scriatã, ma
multi sonuri:
(i) poati s-aibã un son-timelj, ascur, di vocalã a;
(ii) poati si s-avdã muljat, ca vocalã, deadun cu unã
semivocalã e/i ãn fatsã cari nu sã ngrãpseashti,
va dzãcã, un son tsi si scrii a, ma s-avdi ca diftongul
ea/ia;
(iii) poati si s-avdã, ca vocalã, deadun cu unã
semivocalã o/u ãn fatsã cari nu sã ngrãpseashti,
va dzãcã, un son tsi si scrii a, ma s-avdi ca diftongul
oa/ua; shi
(iv) poati s-aibã niscãntiori sh-un son mut, va dzãcã,
s-nu s-avdã dip.
Sonlu 1 di Timelj: Vocala Ascurã a
(cãndu s-avdi a, NU s-avdi ca diftongul ia/ea, oa/ua)
Vocala a, cãndu ari sonlu-timelj, poati si s-avdã:
(i) Singurã (va dzãcã, nu-ari ningã ea,
tu idyea silabã, nitsiunã semivocalã) ca, bunãoarã,
vocala a tu zboarãli: a-bur, a-cats, ba-na, cal, sa-ri, etc.
Nu-avem prublemi, tu scriari, cu-aesti zboarã.
(ii) Deadun cu unã i dauã semivocali, tu idyea silabã,
sh-ligatã di eali tu un diftongu icã triftongu ea/ia,
oa/ua, ai, au, eai/iai, eau/iau, oai/uai, eoa/ioa/iua shi oau/uau (vocalã
a, semivocali e/i/o/u), ca bunãoarã, tu zboarãli:
ear-bã, ha-ra-ua, iar-nã, loai, moa-ri, mu-reai, oa-rã,
tsea-rã, vi-deai, etc. Necã aoa nu-avem prublemi cu scriarea-a
vocalãljei a, ma putem s-avem prublemi, cu scriarea-a semivocalilor
dit diftongu icã triftongu, e/i/o/u.
Notã - Bãgats oarã cã gruplu di litiri oai
nu easti automat triftongu. Bunãoarã, gruplu:
(i) poati s-hibã un triftongu oai, cã treili litiri, o,
a shi i, suntu tu idyea silabã, ca tu zborlu loai; shi
(ii) poati s-hibã un diftongu oa cu unã vocala i cari
s-aflã tu unã altã silabã, ca tu zboarãli
oa-i icã ploa-i.
Regulã - (1) Diftongul shi triftondzãlj:
(i) ea/ia, eai/iai shi eau/iau (vocalã a, semivocali e/i/u) lipsescu
scriari, ãn general, cu e, nu cu i;
(ii) oa/ua shi oai/uai (vocalã a, semivocali i/o/u) lipsescu
scriari, ãn general, cu o, nu cu u; shi
(iii) eoa/ioa/iua (vocalã a, semivocali e/i/o/u) lipseashti scriari,
ãn general cu o nu cu u.
Exceptsiili pot s-u facã mash
(i) ndauã zboarã tsi traditsiunal si scriu cu ia, ua shi
iua, nu cu ea, oa shi ioa, shi eali va hibã aspusi tu un dictsiunar
(niscriat ninga),
(ii) formili articulati a zboarãlor fiminini cari bitisescu,
la singular, cu diftongul uã shi
(iii) diftondzãlj shi triftondzãlj compush (faptsã
dit alichirea-a ma multor zboarã).
(2) Imperfectul a verbilor, persoana a treia plural, lipseashti scriari
shi pronuntsari, dupã cum easti zborlu:
(i) cu sufixul adrat di vocala a, nu diftongul au; icã
(i) cu sufixul adrat di diftongul ea, nu triftongul eau.
Tra s-videm ma ghini cum s-aplicã (lucreadzã) regula
di ma nsus va dãm ãndauã exempli (paradigmi).
(1) Ãn general, cãndu au diftongul ea/ia icã triftondzãlj
eai/iai shi eau/iau (vocalã a, semivocali e/i/u) zboarãli
lipsescu scriari cu ea, nu cu ia.
Ashi, bunãoarã, avem zboarãli cari lipsescu totna
scriari: a-li-dzeai, a-ma-rea, a-meas-tic, a-veai, (elj) bea, (mini)
beau, ceai (la neutru, tsi s-avdi cu un u-shcurtu la coadã tsi
nu sã ngrãpseashti, cã la fiminin easti cea-i/cea-e),
cheai-me-ti, du-tseai/du-tseam, ea-ra (ea-rá, verbul, nu iá-ra,
adverbul), ea-si, eas-ti, hir-beai, ma-ea, ma-ea-uã, mea-sã,
meash-ti, sea-tea, trã-dzea/trã-dzeai, vrea-ri/vreai,
etc.
Aesti zboarã nu lipsescu vãrnãoarã scriari
ca: a-li-dziai, a-ma-ria, a-mias-tic, a-viai, (elj) bia, (mini) biau,
ciai (neutru), chiai-me-ti, du-tsiai/du-tsiam, ia-ra (ea-rá,
verbul, nu si scrii ca iá-ra, adverbul), ia-si, ias-ti, hir-biai,
ma-ia, ma-ia-uã, mia-sã, miash-ti, sia-tia, trã-dzia/trã-dziai,
vria-ri/vriai, etc.
Notã - Bãgats oarã cã, di multi ori, s-fatsi
alath la scriarea-a zboarãlor: ea-ra (verbul), ea-si, eas-ti,
hir-beai, ma-ea, etc. Videm armãnj tsi li scriu aesti zboarã,
ashi cum nu lipsescu vãrnãoarã scriari ca: ia-ra
(cãndu easti verbu), ia-si, ias-ti, hir-biai, ma-ia, etc.
Exceptsii - (i) Zboarã tsi traditsiunal lipsescu scriari cu ia
ca: ia-ra (iá-ra, adverbul), iar-nã, (a) tre-ia, etc.
nu lipsescu scriari: ea-ra (iá-ra, adverbul, nu si scrii ca ea-rá,
verbul), ear-nã, (a) tre-ea, etc. Aoa putem s-bãgãm
shi zboarãli iu traditsia u caftã ca un zbor s-aibã
unã noimã cãndu easti scriat cu ea shi altã
noimã cãndu easti scriat cu ia. Ashi avem aspusã,
ma nsus, verbul ea-ra (cu actsentul pi silaba ra) shi adverbul ia-ra
(cu actsentul pi silaba ia).
(ii) Diftongu icã triftongu (cãtivãroarã
shi silabi cu unã vocalã a shi trei semivocali) tsi s-amintã
dit sonuri tsi yin dit dauã zboarã cari s-avdu deadun
ca un singur zbor, protlu tsi bitiseashti cu i sh-andoilu tsi nchiseashti
cu a, scriati ahoryea ma ligati cu unã cratimã, lipsescu
scriari ca tu expresiili: mi-a(darã); tsi-ai (s-fats); ti-au
(bãgatã); etc. nu lipsescu scriari ca: me-a(darã);
tse-ai (s-fats); te-au (bãgatã); etc.
(iii) Zboarã compusi dit prifixul nigativ ni tsi s-aflã
nãintea-a unui altu zbor tsi nchiseashti cu a - shi si scrii
deadun cu el - zboarã ca: nia-drat, niar-su, nias-tes, etc. nu
lipsescu scriari ca: nea-drat, near-su, neas-tes, etc. Bãgats
oarã cã aesti zboarã pot si s-avdã sh-cu
i-lu tu unã altã silabã ca: ni-a-drat, ni-ar-su,
ni-as-tes, etc.
(2) Ãn general, zboarãli tsi au diftongul oa/ua shi triftondzãlj
ioa/iua, oai/uai shi oau/uau (vocalã a, semivocali i/o/u) lipsescu
scriari cu oa, nu cu ua, ca zboarãli: a-oa/a-oa-tsi, a-oal-tadz/a-oal-tari/a-oar-tari,
az-boai-rã, ca-fi-gioa-nji, ci-cioa-ri, cioa-li, cioa-min, cioa-rã,
cioa-ric, coa-sã, gioa-cã, gioa-nã, loai, loa-rã,
lu-crã-toa-ri, moa-rã, moar-ti, mus-tã-cioa-rã,
ni-goai-dã, oa-rã, pa-ra-loai, pli-cioa-sã, plu-ioa-sã,
poa-rtã, sã-nã-toa-sã, shi-cã-gioa-nji,
etc.
Zboarãli di ma nsus nu lipsescu vãrãoarã
scriari cu ua: a-ua/a-ua-tsi, a-ual-tadz/a-ual-tari/a-uar-tari, az-buai-rã,
ca-fi-giua-nji, ci-ciua-ri, ciua-li, ciua-min, ciua-rã, ciua-ric,
cua-sã, giua-cã, giua-nã, luai, lua-rã,
lu-crã-tua-ri, mua-rã, muar-ti, mus-tã-ciua-rã,
ni-guai-dã, ua-rã, pa-ra-luai, pli-ciua-sã, plu-iua-sã,
pua-rtã, sã-nã-tua-sã, shi-cã-giua-nji,
etc.
Notã - Avem vidzutã, di multi ori, cã s-fatsi alath
la scriarea-a zboarãlor: a-oa/a-oa-tsi, loai, loa-rã,
oa-rã, pa-ra-loai, poa-rtã, etc. Vidzum lumi tsi li scrii,
ashi cum nu lipsescu vãrnãoarã scriari ca: a-ua/a-ua-tsi,
luai, lua-rã, ua-rã, pa-ra-luai, pua-rtã, etc.
Exceptsii - (i) Avem zboarã tsi traditsiunal lipsescu scriari
cu ua ca: mua-be-ti, mua-gir (iu ua easti, di ma multi ori, pronuntsat
sh-dispãrtsãt tu dauã silabi ca: mu-a-be-ti, mu-a-gir),
etc. Aesti zboarã nu lipsescu scriari: moa-be-ti, moa-gir, etc.
(ii) Substantivi fiminini cari bitisescu, la singular, cu diftongul
uã, au forma articulatã cari lipseashti scriari cu ua,
ca zboarãli: a-ra-ua/a-roa-ua, cu-ra-ua, da-ua/doa-ua, grea-ua,
ha-ra-ua, ha-ua, na-ua/noa-ua, nea-ua, pã-tlja-ua, stea-ua, etc.
(cã formili lor niarticulati suntu: a-ra-uã/a-roa-uã,
cu-ra-uã, da-uã/doa-uã, grea-uã, ha-ra-uã,
ha-uã, na-uã/noa-uã, nea-uã, pã-tlja-uã,
stea-uã, etc.).
(iii) Diftongu icã triftongu (cãtivãroarã
silabi cu unã vocalã a shi trei semivocali) tsi s-amintã
dit sonuri tsi yin dit dauã zboarã cari s-avdu deadun
ca un singur zbor, protlu tsi bitiseashti cu u sh-andoilu tsi nchiseashti
cu a. Aesti zboarã suntu scriati ahoryea ma ligati cu unã
cratimã. Eali lipsescu scriari ca tu expresiili: (cãtsã)lu-a(tsel);
(iu) u-ai (s-ti duts); iu-ai (s-ti duts); iu-au (s-ducã); etc.
nu lipsescu scriari ca: (cãtsã)lo-a(tsel); iu o-ai (s-ti
duts); io-ai (s-ti duts); io-au (s-ducã); etc.
(3) Vocala a, poati si s-aflã shi tu diftondzãlj ai shi
au (vocalã a, semivocali i/u). Ashi avem zboarãli: a-flai,
ai-bã, ai-di, a-lã-sai, as-cã-pai, au, dai, dau,
hai-man-li-i, grai-lu, lai-lji, mai-mun, pai-to-ni, stai, stau, tai-fã,
zai-re, etc. Ea nu-adutsi vãrnã prublemã tu scriari.
(4) Zboarãli, di la imperfectul a verbilor, persoana a treia
plural, lipsescu scriari shi pronuntsari ca: (elj/eali) a-li-dzea, a-vea,
du-tsea, hir-bea, trã-dzea, vrea, etc.
Aesti zboarã nu lipsescu scriari shi pronuntsari ca: (elj/eali)
a-li-dzeau, a-veau, du-tseau, hir-beau, trã-dzeau, vreau, etc.
Nota 1 - Cãtivãrãoarã, sonlu a, oa, ai,
au, oai/uai, oau/uau poati si s-pronuntsã ca sonlu ea/ia, ioa/eoa,
eai/iai, eau/iau, ioai/iuai, ioau/iuau (semivocalã e/i tsi s-avdi
ma nu si scrii cãndu yini dupã litirli compusi lj, nj
shi sh). Ashi avem zboarã tsi lipsescu scriari ca: a-di-ljoa-sã,
a-go-nja, a-rã-njoa-sã, bi-du-cljoa-sã, fãn-tã-njoa-rã,
fu-ljoa-ri, jgljoa-tã, li-shoa-rã, ljai, ljau, mu-lja-ri,
nja-ri, nja-tã, scãn-ti-ljoa-sã, shai-dzãts,
shai-tan, shcljoa-pã, shoa-ric, tã-ljai, tã-ljoa-sã,
etc.
Zboarãli di ma nsus nu lipsescu scriari vãrnãoarã
cu semivocala i ca: a-di-ljioa-sã, a-go-njia, a-rã-njioa-sã,
bi-du-cljioa-sã, fãn-tã-njioa-rã, fu-ljioa-ri,
jgljioa-tã, li-shioa-rã, ljiai, ljiau, mu-ljia-ri, njia-ri,
njia-tã, scãn-ti-ljioa-sã, shiai-dzãts,
shiai-tan, shcljioa-pã, shioa-ric, tã-ljiai, tã-ljioa-sã,
etc.
Eali nu vor scriari necã cu semivocala e: a-di-ljeoa-sã,
a-go-njea, a-rã-njeoa-sã, bi-du-cljeoa-sã, fãn-tã-njeoa-rã,
fu-ljeoa-ri, jgljeoa-tã, li-sheoa-rã, ljeai, ljeau, mu-ljea-ri,
njea-ri, njea-tã, scãn-ti-ljeoa-sã, sheai-dzãts,
sheai-tan, shcljeoa-pã, sheoa-ric, tã-ljeai, tã-ljeoa-sã,
etc.
Idyiul lucru lu-aflãm sh-tu zboarã compusi tsi si scriu
ca tu expresiili: nj-ai/nj-au (faptã), lj-ai/lj-u-ai/lj-u-au
(datã cartea), etc. cari nu si scriu vãrnãoarã
nji-ai/nji-au, lji-ai/lji-u-ai/lji-u-au, etc.
Nota 2 - Cãtivãrãoarã, diftongul ai poati
si s-pronuntsã ca un triftongu aiu (vocalã a, semivocali
i tsi si scrii, shi u tsi nu si scrii).
Bunãoarã, substantivili shi adgectivili masculini i neutri
tsi bitisescu cu triftongul aiu (semivocali i shi u) vor scriari cu
diftongul ai ca: a-mi-ra-lai/mi-ra-lai, bu-du-vai, bu-geai, cu-rai,
grai, lai, Mai, plai, rai, nã-vai, su-mu-lai, ti-hi-lai, etc.
Aesti zboarã nu lipsescu vãrnãoarã scriari:
a-mi-ra-laiu/mi-ra-laiu, bu-du-vaiu, bu-geaiu, cu-raiu, graiu, laiu,
Maiu, plaiu, raiu, nã-vaiu, su-mu-laiu, ti-hi-laiu, etc.
Nota 3 - Cãtivãroarã diftongul au shi triftongul
oau si scriu ca triftongul auã, i ca unã silabã
cu patru vocali shi semivocali, oauã iu semivocala ã easti
mutã.
Ashi avem zboarã ca: dauã-li/doauã-li/doauã-lor,
nauã-li/noauã-li/noauã-lor, oauã-li/oauã-lor,
etc. tsi suntu formili articulati di la zboarã ca: dauã,
nauã, oauã, etc. (zboarã tsi pot si s-avdã
sh-cu trei silabi ca: da-uã-li/ doa-uã-li/doa-uã-lor,
na-uã-li/ noa-uã-li/noa-uã-lor, oa-uã-li/oa-uã-lor,
etc.).
Sonlu 2: Vocala Muljatã a
(cãndu s-avdi, ma NU si scrii, ca diftongul ea/ia)
Avem zboarã iu diftongul ea/ia si scrii mash a; semivocala e/i
nu sã ngrãpseashti. Putea si scrii ca diftongu - sh-avem
scriitori armãnj cari lu scriu diftongul ãntreg - ma traditsia
u caftã, tu limba-a noastrã sh-tu multi alti limbi, ta
si sã scrii mash a. Bunãoarã, zborlu Maria s-avdi
Ma-ri-ea, ma tu multi limbi sã ngrãpseashti Ma-ri-a.
Regulã - Diftongul ea/ia (vocalã a, semivocalã
e/i) cari yini:
(i) dupã unã vocalã i (tsi s-aflã tu silaba
di nãinti);
(ii) dupã consoana j (inclusiv litirili compusi lj shi nj); shi
(iii) dupã litira compusã sh:
lipseashti scriari a; diftongul nu lipseashti scriari ea/ia, cu tuti
cã s-avdi ashi.
Aesti litiri (i, j, nj, lj shi sh) pot si s-aflã
(i) tu idyiul zbor, icã
(ii) tu bitisita-a zborlui di nãinti, cãndu dauãli
zboarã suntu ligati cu unã cratimã.
Exceptsie u fac zboarãli compusi di un prifixu ca: ni, pri, stri,
etc. shi un zbor tsi nchiseashti cu a; aestu a s-avdi a, nu ea.
Dupã regula di ma nsus, zboarãli tsi au sonlu ea/ia tsi
yini (i) dupã vocala i, (ii) dupã consoanili (simpli i
compusi) j, lj, nj, icã (iii) dupã litira compusã
sh, lipsescu scriari cu a, nu cu ea. Ashi avem, bunãoarã:
(1) Zboarãli tsi au sonlu ea/ia tsi yini dupã vocala i
(tsi s-aflã tu silaba di nãinti) ca zboarãli di
ma nghios (substantivi fiminini articulati, adgectivi, adverbi, dirivati
di verbi), lipsescu totna scriari cu a, nu cu ea/ia: a-rã-chi-a,
a-tsi-a, a-vli-a, nclji-am/nclji-a-tã/nclji-a-ri, ci-shi-ash-ti/ci-shi-am/ci-shi-a-ri,
ciu-di-a, i-li-chi-a, ir-nji-a, i-ti-a, Ma-ri-a, Ma-chi-du-ni-a, mi-li-a,
mur-dã-ri-a, (a) nji-a, nu-ti-a, scri-am/scri-a-tã/scri-a-ri,
shi-ac, shti-am/shti-a-ri, ti-nji-a, etc.
Eali nu lipsescu vãrnãoarã scriari ca: a-rã-chi-ea,
a-tsi-ea, a-vli-ea, nclji-eam/nclji-ea-tã/nclji-ea-ri, ci-shi-eash-ti/ci-shi-eam/ci-shi-ea-ri,
ciu-di-ea, i-li-chi-ea, ir-nji-ea, i-ti-ea, Ma-ri-ea, Ma-chi-du-ni-ea,
mi-li-ea, mur-dã-ri-ea, (a) nji-ea, nu-ti-ea, scri-eam/scri-ea-tã/scri-ea-ri,
shi-eac, shti-eam/shti-ea-ri, ti-nji-ea, etc.
Bãgats oarã cã arãdãtsina-a unui
verbu ca: nclji-edz, ci-shi-es-cu, scriu, shtiu, etc. poati s-bitiseascã
cãtivãrnãoarã cu vocala e/i. Atumtsea, dupã
regula-a noastrã di ma nsus, sufixili a imperfectului (-eam/-eai/-ea/-eam/-eats/-ea),
a partitsipiului tricut (-eatã), a infinitivlui (-eari), etc.
yin dupã unã vocalã e/i shi sh-u cher semivocala
e/i cu cari s-avdu.
(2) Zboarãli tsi au sonlu ea/ia tsi yini dupã litira
simplã j icã litirili compusi lj shi nj, ca zboarãli
di ma nghios (substantivi fiminini articulati, adgectivi, adverbi, dirivati
di verbi), lipsescu totna scriari cu a, nu cu ea/ia: a-go-nja, a-rã-nja,
a-ru-jam, a-yi-nja, bi-lja-uã, bu-ja-nã, cã-pu-lja,
cãr-vea-lja, clja-i/clja-e, cljash-ti/cljash-te, coa-ja, di-cu-njar,
dis-pu-lja-ri/dis-pu-lja-re, du-nja-uã, dur-njam, gãr-gã-ljan,
glja-mi/glja-me, glja-tsã, hi-lja, ja-li/ja-le, jar, lam-nja,
lja-nu-rã, lu-jar, mu-lja-ri/mu-lja-re, nja-lã, nja-ri/nja-re,
nja-tã, or-nja, pãr-ja-lã, pea-ja, prea-clja, stra-ja,
un-glja, u-rea-clja, vea-clja, etc.
Aesti zboarã nu lipsescu vãrãoarã scriari
cu ea/ia ca: a-go-njea, a-rã-njea, a-ru-jeam, a-yi-njea, bi-ljea-uã,
bu-jea-nã, cã-pu-ljea, cãr-vea-ljea, cljea-i/cljea-e,
cljeash-ti/cljeash-te, coa-jea, di-cu-njear, dis-pu-ljea-ri/dis-pu-ljea-re,
du-njea-uã, dur-njeam, gãr-gã-ljean, gljea-mi/gljea-me,
gljea-tsã, hi-ljea, jea-li/jea-le, jear, lam-njea, ljea-nu-rã,
lu-jear, mu-ljea-ri/mu-ljea-re, njea-lã, njea-ri/njea-re, njea-tã,
or-njea, pãr-jea-lã, pea-jea, prea-cljea, stra-jea, un-gljea,
u-rea-cljea, vea-cljea, etc.
Bãgats sh-aoa oarã cã arãdãtsina-a
unui verbu ca: a-ru-jes-cu, dis-polj, dor-mu, etc. poati s-bitiseascã
nãintea imperfectului, a partitsipiului tricut shi a infinitivlui,
cu litira simplã j, icã cu litirili compusi lj, shi nj.
Atumtsea, dupã regula-a noastrã di ma nsus, sufixili a
imperfectului (-eam/-eai/-ea/-eam/-eats/-ea), a partitsipiului tricut
(-eatã), a infinitivlui (-eari), etc. yin dupã litirili
j, lj shi nj, shi sh-u cher semivocala e/i cu cari s-avdu.
(3) Zboarãli tsi au sonlu ea/ia tsi yini dupã litira
compusã sh, ca zboarãli di ma nghios (substantivi fiminini
articulati, adgectivi, adverbi, dirivati di verbi), lipsescu totna scriari
cu a, nu cu ea/ia: cã-mea-sha, cã-tu-sha, ci-nu-sha, cir-sham,
fa-sha, gu-sha, mã-nu-sha, mãr-sha, moa-sha, mpi-ru-sham/mpi-ru-sha-tã/mpi-ru-sha-ri,
mu-shat, ni-sha-ni, pi-ru-sha-nã, sha-ca-i, sha-di, sha-in, shai-tan,
shal-vari, sha-mi-i, shap-ti, shar-pi, sha-uã, u-sha, etc.
Aesti zboarã nu lipsescu vãrãoarã scriari
cu ea/ia ca: cã-mea-shea, cã-tu-shea, ci-nu-shea, cir-sheam,
fa-shea, gu-shea, mã-nu-shea, mãr-shea, moa-shea, mpi-ru-sheam/mpi-ru-shea-tã/mpi-ru-shea-ri,
mu-sheat, ni-shea-ni, pi-ru-shea-nã, shea-ca-i, shea-di, shea-in,
sheai-tan, sheal-vari, shea-mi-i, sheap-ti, shear-pi, shea-uã,
u-shea, etc.
Bãgats sh-aoa oarã cã arãdãtsina-a
unui verbu ca: cir-shes-cu, mpi-ru-shedz, etc. poati s-bitiseascã
nãintea imperfectului, a partitsipiului tricut shi a infinitivlui,
cu litira compusã sh. Atumtsea, dupã regula-a noastrã
di ma nsus, sufixili a imperfectului (-eam/-eai/-ea/-eam/-eats/-ea),
a partitsipiului tricut (-eatã), a infinitivlui (-eari), etc.
yin dupã litira compusã sh, shi sh-u cher semivocala e/i
cu cari s-avdu.
(4) Un zbor tsi bitiseashti cu unã semivocalã i, poati
si s-leagã (cu unã cratimã) di un altu zbor tsi
yini dupã el sh-cari nchiseashti cu vocala a. Cãndu si
scrii, semivocala i s-fatsi unã singurã silabã
cu vocala a tra s-da diftongul i-a (tu-unã singurã silabã,
nu dauã!) cu pronuntsarea ea/ia a lui. Ma cãndu semivocala
i nu si scrii, vocala a:
(i) poati si sh-lu tsãnã sonlu di bazã a, ma
(ii) poati shi sh-lu-alãxeascã sonlu tu-atsel a diftongului
ea/ia.
Bunãoarã, cãndu pronumili nji (ãnj, a njia)
shi lji (ãlj, a lui/ljei) shi monosilaba shi (pronumi icã
pripozitsie) s-leagã di zboarãli tsi yin dupã eali,
vocala i dit bitisitã s-transformã tu semivocalã
i cari nu si scrii. Tu fraza: "nj-arãdi mushat, ca s-mi
facã s-lj-aspun tsi minduescu" avem silabili tsi lipsescu
scriari: "nj-a"(rãdi) shi "s-lj-as"(pun)
iu a s-pronuntsã ea/ia, silabi tsi nu lipsescu scriari: "nji-a"(rãdi)
shi "s-lji-as"(pun). Iarã tu fraza: "cãndu-lj
vinji sh-a lui arada tra si sh-aspunã tsi mindueashti",
avem silabili cu pripozitsia shi tu"sh-a lui" shi cu pronumili
shi tu "sh-as"(punã). Aesti silabi lipsescu scriari
"sh-a", nu lipsescu scriari "shi-a".
(5) Tu zboarãli cari pot s-hibã lugursiti ca zboarã
compusi di
(i) prifixurli ni, spri, stri shi
(ii) un zbor di bazã tsi nchiseashti cu a,
vocala a s-pronuntsã ca sonlu-timelj a shi nu ca diftongul ea/ia.
Bunãoarã, lipseashti scriari: ni-ar-su, ni-a-mis-ti-cat,
ni-a-vea-ri, spri-a-lin-gu, stri-a-ush (strãaush), etc. cã
nu s-pronuntsã ni-ear-su, ni-ea-mis-ti-cat, ni-ea-vea-ri, spri-ea-lin-gu,
stri-ea-ush, etc. cu tuti cã putem s-li videm pronuntsati sh-ca:
near-su, nea-mis-ti-cat, nea-vea-ri, sprea-lin-gu, strea-ush, etc.
Nota 1 - Aestã regulã lipseashti ufilisiri shi la tuti
neologhismili di idyea soi ca, bunãoarã, substantivili
fiminini: a-ten-tsi-i/a-ten-tsi-e, com-bi-na-tsi-i/com-bi-na-tsi-e,
fi-lo-lo-yi-i/fi-lo-lo-yi-e, glo-ri-i/glo-ri-e, etc. trã cari
formili articulati lipsescu scriari: a-ten-tsi-a, com-bi-na-tsi-a, fi-lo-lo-yi-a,
glo-ri-a, etc. pricum sh-la alti zboarã ca: A-dri-an, co-mer-tsi-al,
co-pi-am, di-a-lec-tu, di-a-log, va-ri-am, va-ri-an-tã, etc.
Aesti zboarã di ma nsus nu lipsescu scriari vãrnãoarã:
A-dri-ean, a-ten-tsi-a, com-bi-na-tsi-a, co-mer-tsi-eal, co-pi-eam,
di-ea-lec-tu, di-ea-log, fi-lo-lo-yi-a, glo-ri-a, va-ri-eam, va-ri-ean-tã,
etc.
Nota 2 - Zborlu giugia (tsi va dzãcã shcurtabac), ari
trei silabi, shi s-citeashti, cu tuti cã nu si scrii, giu-gí-ea
(actsentul pi silaba dit mesi gi). Bãgats oarã cã,
ma s-eara cu dauã silabi, zborlu lipsea scriari giugea!
Sonlu 3: Vocala a tsi s-avdi (ma nu si scrii) ca
diftongul oa/ua (semivocalã o/u)
Vocala a poati si s-pronuntsã (tu idyea silabã) cu unã
semivocalã o/u dininti, tsi s-avdi shcurtu ma nu si scrii, va
dzãcã, s-pronuntsã ca diftongul oa/ua.
Regulã - Shapti zboarã articulati, iu sonlu oa/ua yini
dupã unã vocalã u, lipsescu scriari cu a, zboarãli:
au-a, cu-a, dzu-a, mai-mu-a, mi-du-a/mã-du-a, ve-du-a, u-ari/u-át
(shi derivatili u-a-tã, u-ats, u-a-ti).
Nota 1 - Bãgats oarã cã shaptili zboarã
dit regula di ma nsus s-avdu cu oa/ua ma nu lipsescu scriari ca: au-ua,
cu-ua, dzu-ua, mai-mu-ua, mi-du-ua/mã-du-ua, ve-du-ua, u-uari/u-uát
(u-ua-tã, u-uats, u-ua-ti).
Nota 2 - Protili shasi zboarã suntu formili articulati a substantivilor
fiminini tsi bitisescu (la forma-a lor niarticulatã) cu unã
vocalã ã tsi s-avdi uã sh-tsi yini dupã
unã vocalã u; suntu formili articulati a zboarãlor
a-u-ã, cu-ã, dzu-ã, mai-mu-ã, mi-du-ã/mã-du-ã
shi ve-du-ã. Zborlu dit soni, u-ari/u-át, yini di la substantivlu
ou, ma ghini dzãs, di la un verbu, chirut tora, tsi va dzãcã
"fac oauã".
Nota 3 -Tu protili shasi zboarã, litira a tsi s-avdi ua, yini
dupã unã silabã tsi bitiseashti cu u. Ma s-bitisea
cu unã altã vocalã ca, bunãoarã,
vocala a dit zboarãli a-roa-ua, cu-ra-ua, ha-ra-ua, nea-ua, stea-ua,
etc. diftongul ua va si ngrãpsea ntreg.
Di-aestã itie, ndoi scriitori armãnj urmeadzã regula
generalã shi shasili zboarã di ma nsus suntu scriati,
cum nu lipsescu scriari dupã regulili di Bituli:
(i) a-u-uã, cu-uã, dzu-uã, mai-mu-uã, mi-du-uã/mã-du-uã
shi ve-du-uã cãndu suntu niarticulati; shi
(ii) au-ua, cu-ua, dzu-ua, mai-mu-ua, mi-du-ua/mã-du-ua, shi
ve-du-ua, cãndu suntu articulati.
Nu vrem s-dzãtsem cã noi avem ndriptati. Nu vrem necã
s-dzãtsem cã altsã au ndriptati. Tsi easti ndreptu
sh-tsi easti strãmbu, tsãni di regula faptã. Mini
aveam pripusã Bituli ca sã scriem zboarãli cu ua,
nu cu a. Ma, trã standardizarea-a scriariljei, sh-di itii tsi
nu li-aspunem aoa, n-aduchim tuts Bituli, cã easti ghini s-fãtsem
regula ashi cum u-aspusim ma nsus.
Nota 4 -Verbul aruedz (tsi yini di la zborlu aroauã sh-va dzãcã
"molj cu-aroauã" icã "fac s-cadã
aroaua pri"), ari imperfectul a-ru-am, a-ru-ai, partitsiplu tricut
a-ru-a-tã shi infinitivlu, a-ru-a-ri. Aoa litira a s-pronuntsã
cu sonlu a ljei di bazã, a, shi nu s-pronuntsã oa/ua.
Sonlu 4: Vocala Mutã a (tsi NU s-avdi)
Avem dauã turlii di son a-mut:
(i) unã vocalã a tsi normal poati si sã ngrãpseascã,
cã tu multi grai s-avdi; ma, di itia cã di multi ori,
tu zburãrea di-aradã, nu s-avdi, s-lo apofasea Bituli
ca vocala a s-nu si scrii, necã si s-avdã; shi
(ii) un vocalã a tsi easti scriatã totna, ma nu s-avdi,
di sibepea cã easti ligatã di unã altã vocalã
a, cu cari s-avdi pronuntsatã deadun.
Aesti dauã turlii li-aspunem tu regula di ma nghios.
Regulã - (1) Zboarãli tsi ahiursescu cu sonurli an/n
shi am/m (cari, di multi ori, pot si s-avdã sh-cu ãn/ãm
tu ahiursitã), trã cari litira a poati s-hibã pronuntsatã,
ma poati shi s-nu hibã pronuntsatã, lipsescu scriari fãrã
a shi fãrã ca si s-leagã (cu unã cratimã)
di zborlu din fatsã.
Unã exceptsie poati si s-facã cãndu:
(i) zborlu s-aflã dupã unã consoanã icã
tu nchisita di frazã; shi
(ii) autorlu va s-aspunã maxus cã a easti unã vocalã
tsi lipseashti pronuntsari, ca bunãoarã, tu unã
puizii iu ritmul a versului u caftã.
(2) Un zbor tsi bitiseashti cu a, shi un altu zbor tsi yini dupã
el shi nchiseashti cu a (inclusiv particula-a genitivlui, a/al/ali)
(i) lipsescu scriari ntredz ca dauã zboarã ahoryea fãrã
s-hibã ligati cu unã cratimã, cãndu nu s-avdu
deadun, shi
(ii) lipsescu scriari ntredz ca dauã zboarã ligati cu
unã cratimã, cãndu s-avdu deadun, ca un singur
zbor.
Dauãli vocali a lipsescu totna scriari. Ãn particular,
cãndu protlu zbor easti
(i) unã monosilabã ca: la, va, ca, tra, ma, etc. icã
(ii) un prifixu ca: para shi xana, sh-andoilu zbor easti un zbor tsi
nchiseashti cu a,
dauãli vocali a lipsescu totna scriari sh-atumtsea cãndu
s-avdu ca dauã zboarã ahoryea, fãrã s-hibã
ligati cu unã cratimã, sh-atumtsea cãndu suntu
ligati cu unã cratimã, cã s-avdu deadun, ca un
singur zbor.
Bunãoarã:
(1) Zboarãli polisilabi tsi ahiursescu cu sonurli an/n shi am/m
shi normal suntu pronuntsati cu a icã ã tu nchisitã,
lipsescu scriari ca zboarãli: mbud-yi-ses-cu, mbu-nedz, ncã-nes-cu,
nchea-dic, ndoa-pir, ndrip-ta-ti, ngrãp-ses-cu, ntsap, nvets,
nvi-cljedz, nyi-li-ces-cu, nyi-sedz, etc.
Afoarã di exceptsiili aspusi tu regula di ma nsus, aesti zboarã
(i) nu lipsescu scriari: am-bud-yi-ses-cu, am-bu-nedz, an-cã-nes-cu,
an-chea-dic, an-doa-pir, an-drip-ta-ti, an-grãp-ses-cu, an-tsap,
an-vets, an-vi-cljedz, an-yi-li-ces-cu, an-yi-sedz, etc.
(ii) necã scriari: ãm-bud-yi-ses-cu, ãm-bu-nedz,
ãn-cã-nes-cu, ãn-chea-dic, ãn-doa-pir, ãn-drip-ta-ti,
ãn-grãp-ses-cu, ãn-tsap, ãn-vets, ãn-vi-cljedz,
ãn-yi-li-ces-cu, ãn-yi-sedz, etc. shi
(iii) necã scriari (shi ligari cu unã cratimã di
zboarãli di dinintea-a lor), ca: -mbud-yi-ses-cu, -mbu-nedz,
-ncã-nes-cu, -nchea-dic, -ndoa-pir, -ndrip-ta-ti, -ngrãp-ses-cu,
-ntsap, -nvets, -nvi-cljedz, -nyi-li-ces-cu, -nyi-sedz, etc.
(2) Un zbor cari nchiseashti cu vocala a shi yini dupã un altu
zbor tsi bitiseashti cu vocala a, lipseashti scriari ashi cum easti
aspus tu exemplili:
(i) casa aestã, narea aroshi, capela atsea arosha, etc. cãndu
zboarãli s-avdu ahoryea; shi
(ii) casa-aestã, narea-aroshi, capela-atsea-arosha, etc. cãndu
s-avdu deadun, ca un singur zbor.
Aesti expresii nu lipsescu vãrnãoarã scriari: cas-aestã,
casa-estã, casa estã, nare-aroshi, narea-roshi, narea
roshi, capel-atsea-rosha, capela-tsea-rosha, capela tsea rosha, etc.
(3) Particula a/al/ali a genitivlui lipseashti scriari ca tu exemplili:
(i) stizma a noastrã, capela a ljei, casa ali Marie, narea al
Cola, etc. cãndu particula a/al/ali s-avdi ca un zbor ahoryea;
shi
(ii) stizma-a noastrã, capela-a ljei, casa-ali Marie, narea-al
Cola etc. cãndu, tu zburãri, particula s-avdi alichitã
di zborlu din fatsã.
Aesti expresii nu lipsescu vãrnãoarã scriari: stizma
noastrã, capela ljei, casa-li Marie, narea-l Cola, etc.
(4) Cãndu zborlu din fatsã easti (i) unã monosilabã
ca: la, va, ca, tra, ma, etc. icã (ii) un prifixu ca: para, xana,
etc. shi zborlu di dinãpoi nchiseashti cu vocala a, dauãli
zboarã lipsescu scriari ca tu expresiili:
(i) la atsel, va aduts, ca alantu, la aveari, ma aratsi, para adar,
para aduc, xana adar, xana aduc, etc. cãndu s-avdu ahoryea ca
dauã zboarã, shi
(ii) la-atsel, va-aduts, ca-alantu, la-aveari, ma-aratsi, para-adar,
para-aduc, xana-adar, xana-aduc, etc. cãndu s-avdu deadun, ca
un singur zbor.
Eali nu lipsescu scriari, cãndu s-avdu deadun, ca: l-atsel, v-aduts,
c-alantu, l-aveari, m-aratsi, paraadar/paradar, paraaduc/ paraduc, xanaadar/xanadar,
xanaaduc/xanaduc, etc.
PRUBLEMI
Tu cati prublemã di ma nghios, va dãm un textu tu cari
va si s-aflã ndauã zboarã scriati maxus cu alathus.
Lucrul a cititorlui va s-hibã ca s-li aflã aesti zboarã,
s-li ngrãpseascã cum lipseashti shi s-aflã tsi
regulã dit lectsii avem cãlcatã tu scriari. Bãgats
oarã cã regulili di scriari tsi va cãlcãm,
suntu mash atseali dit aestã lectsii. Alantu textu easti scriat
cum lipseashti, dupã regulili a noastri.
Prublema 1 (ndreaptã maxus di noi ca s-aspunã zboarã
niscriati ghini) - Dzuua di iarnã iara musheatã. Maia
shidea n casã, ningã vatrã. Casa ljei nu eara multu
mari. Cum iara di jeali, purta unã sheamii lai n cap. Cãmeashea
di pri nãsã, lj-eara sh-ea lai. Arusheatsa-a pirãljei
u ncãldza. Cljiashtili eara ningã nãsã.
Ma nu vru s-acatsã di jearlu tsi nyilicea pristi cinushea-tsea
dit vatrã. Vrea s-bagã cafelu s-hiarbã, ma nu-avea
chiro. Sh-foclu trãdzia s-moarã. S-minduia s-ducã
n pãzari s-acumpãrã ndauã lucri: pãni,
cash, njeari, lãcumi, etc. Astarã vrea s-lji miascã
oaspitslji-atselj tsi lji-ashtipta sã-lj yinã n vizitã.
Gljeatsa din cali s-avea tuchitã. Ma lji-angrica si s-ducã
n pãzari, cã "ausheaticlu iasti greu". Ma nu-avea
tsi s-facã: lipsea si s-ducã.
Cum inshea nafoarã prit ushea-atsea din fatsã, ãncljisi
ghini ushea cu cljeaia shi vidzu cã, cum tricu praglu di casã,
u-astãlje cãtushea-atsea laia. "Nu para iasti semnu
bun" sh-dzãsi ea cu mintia. Ãn cali aflã unã
altã muljeari, moashi sh-nãsã, soatsã di-a
ljei. Haraoa eara mari, cã nu s-aveau vidzutã cu moashea
di sheapti dzãli. S-bãshearã. Dauãli muljeri
imnau agonjea, cã iara ca amãnat. Nchisea s-antunearicã.
S-videa niori pri tser, ma s-videa ghini shi steaoa-atsea marea.
Acãtsarã s-facã niheamã moabeti. Maia u
durea niheamã gushea sh-tr-atsea zbura ma putsãn, asculta
ma multu. Nu para-avdza ghini di-unã ureaclji. Tr-atsea sh-aplicã
ureacljea-atsea buna cãtrã soatsã. Deadirã
n cali di-unã pirusheanã cari, aspãreatã,
nchisi s-azbuairã. Nisheani di pulj. Vidzurã sh-un bãrbat-ncãlar,
pi-unã shiauã tsi-aspunea multu veaclji.
Agiumsirã n pãzari. Ved aua un om tsi sheadi pi un scamnu
sh-vindi ndauã lucri. Omlu u cunushtea ghini moasha, sh-tinjiea
tsi lji-u purta lu nchidica sã-lji vindã lucri slabi.
Cãrvealjea di pãni lji-eara uscatã. Cuua aspunea
sh-ia multu uscatã. Maia nu u-acumpãrã, ma acumpãrã
mash ndauã meari. Shi-aesti earau veclji, sh-coajea mearilor
aspunea multu sufrusitã. Li luarã lucrili acumpãrati
cu nãsi shi s-turnarã la casa lor.
Prublema 2 (loatã dit rivista di Skopje, "Grailu Armãnescu",
Anlu 1, Numir 1, Mai 1997, padzina 1; tu textu alãxim scriarea-a
sonlui i, cã cititorlu nu-ari ninga nvitsatã aestã
regulã shi zboarãli cu i furã scriati cum lipseashti)
- Ma musheatã numã zate shi nu s-putea! "Grailu Armãnescu"
spuni multi; spuni cã noi armãnjlji ca unã mileti-ahorghea
din Balcanj, avem unã musheatã limbã cari u-avem
ca yishteari armasã shi vigljeatã di para-para-pãpãnjlji
nica dit etili-atseali cari tora s-ved diparti ca tu neguri di dauã
njilj di-anj. Limba-armãneascã easti mushuteatsa cu cari
nã pirifãnsim tuts noi cari nã u vrem Armãnamea.
Limba-armãneascã easti-atsea pi cari s-cãntarã
njiljli di cãntitsi cari li-avem shi cari li-aflãm shi
pit cãrtsãli veclji, limba pi cari multi dadi sh-diznjirdarã
shi-sh lji-adunarã njitslji-a lor ta s-doarmã tu sãrmãnitsã,
limba pi cari multi feati shi gionj sh-lji spusirã "caimadzlji"-a
sivdãlui ma shi limba pi cari s-plãmsirã shi s-mirlusirã
multsã gionj picurari shi cãrvãnari shi dascalj
shi preftsã, cari sh-u deadirã bana ti vruta-lã
Armãnami, tu etsli mintiti shi tu anjlji grei ti-Armãnamea
lã dzãtsem cã suntu Apostolj shi Martiri-armãneshtsã.
Cã, cripãri shi-anj grei zate Armãnjlji avurã
ca baia - nu shtea multu ti ghinets.
Prublema 3 (loatã dit: "Zborlu a Nostru, Anlu XIII, Nr
2 (50) 1996, padzina 45: (i) u-lu shcurtu dit bitisita-a zboarãlor
nu fu scriat di noi; (ii) i-lu shcurtu dupã litira sh scriat
di autor, nu easti scriat dupã regula di Bituli; shi (iii) sonlu
ghamma nãintea sonlui r lu scriem g, nu y cum u-ari faptã
autorlu)
Loai tu chiro mushatlu calendar a Ligãljei, ti anlu 1996, cartea
(scrisoarea) a voastrã dit meslu Shcurtu sh-tora, cljimarea la
adunarea (andamasea) di Aminciu. Acã tuti tsi-ai pitricutã
suntu angrãpsiti pi unã limbã tsi nu u acãchisescu,
voi s-vã ifhãrãstãsescu ti vrearea sh-pidimolu
a vostru tra s-tsãnets ligãturã frãtseascã
cu armãnamea di iutsido. Cu tuti cã la adunãrli
a voastri nu sã zburashti armãneashti, aveam mari mirachi
s-ved nica unãoarã locurili ca dit paradis sh-livenda
armãnami di Aminciu tsi ãsh tinjiseashti cu pirifanji
limba latineascã, arãdzli shi strãaushescul portu
dit Pindu cari suntu unã scumpã aveari culturalã
nu mash a armãnamiljei dit veacljea sh-marea provincie romanã
"Macedonia" (Ipir, Thesalia, veacljea Macedonie, iu fitrusi
armãnamea sh-iu armasi pãnã azã), ma, suntu
unã mushatã cumatã sh-dit yishtearea a Elladiljei
shi dit atsea ma mari, a Europãljei - trã cari cilãstãsim
s-hibã patria di deadun sh-ti tutã miletea a noastrã.
DIZLIGAREA-A PRUBLEMILOR
Zboarãli tsi nu suntu scriati dupã regulili a noastri
va s-hibã sumliniati shi scriati cum lipseashti. Deapoea, trã
cati zbor scriat cu alathus, va dzãtsem regulili tsi furã
cãlcati.
Prublema 1 - Dzua di iarnã eara mushatã. Maea shidea
n casã, ningã vatrã. Casa-a ljei nu eara multu
mari. Cum eara di jali, purta unã shamii lai n cap. Cãmeasha
di pri nãsã, lj-eara sh-ea lai. Arushatsa-a pirãljei
u ncãldza. Cljashtili eara ningã nãsã. Ma
nu vru s-acatsã vãrã cumatã di jarlu tsi
nyilicea pristi cinusha-atsea dit vatrã. Vrea s-bagã cafelu
s-hearbã, ma nu-avea chiro. Sh-foclu trãdzea s-moarã.
S-minduea s-ducã n pãzari s-acumpãrã ndauã
lucri: pãni, cash, njari, lãcumi, etc. Astarã vrea
s-lji meascã oaspitslj-atselj tsi lj-ashtipta sã-lj yinã
n vizitã. Gljatsa din cali s-avea tuchitã. Ma lji ngrica
si s-ducã n pãzari, cã "aushaticlu easti greu".
Ma nu-avea tsi s-facã: lipsea si s-ducã.
Cum insha nafoarã prit usha-atsea din fatsã, ncljisi ghini
usha cu cljaea shi vidzu cã, cum tricu praglu di casã,
u-astãlje cãtusha-atsea laea. "Nu para easti semnu
bun" sh-dzãsi ea cu mintea. Ãn cali aflã unã
altã muljari, moashi sh-nãsã, soatsã di-a
ljei. Haraua eara mari, cã nu s-avea vidzutã cu moasha
di shapti dzãli. S-bãsharã. Dauãli muljeri
imna agonja, cã eara ca amãnat. Nchisea sã ntunearicã.
S-videa niori pri tser, ma s-videa ghini shi steaua-atsea marea.
Acãtsarã s-facã niheamã muabeti. Maea u
durea niheamã gusha sh-tr-atsea zbura ma putsãn, asculta
ma multu. Nu para-avdza ghini di-unã ureaclji. Tr-atsea sh-aplicã
ureaclja-atsea buna cãtrã soatsã. Deadirã
n cali di-unã pirushanã cari, aspãreatã,
nchisi s-azboairã. Nishani di pulj. Vidzurã sh-un bãrbat
ncãlar, pi-unã shauã tsi-aspunea multu veaclji.
Agiumsirã n pãzari. Ved aoa un om tsi shadi pi un scamnu
sh-vindi ndauã lucri. Omlu u cunushtea ghini moasha, sh-tinjia
tsi lji-u purta lu nchidica sã-lji vindã lucri slabi.
Cãrvealja di pãni lji-eara uscatã. Cua aspunea
sh-ia multu uscatã. Maea nu u-acumpãrã, ma acumpãrã
mash ndauã meari. Shi-aesti eara veclji, sh-coaja-a mearilor
aspunea multu sufrusitã. Li luarã lucrili acumpãrati
cu nãsi shi s-turnarã la casa-a lor.
(1) Regula dzãtsi ca diftongul ea/ia si ngrãpseascã
ea; tr-atsea zboarãli: "cljaia, iara (verbul), iasti, hiarbã,
laia, maia, miascã, minduia, mintia, trãdzia" lipsescu
scriari: "cljaea, eara (verbul), easti, hearbã, laea, maea,
meascã, minduea, mintea, trãdzea".
(2) Regula dzãtsi ca diftongul ea/ia tsi yini dupã vocala
i, si ngrãpseashti a, nu sã ngrãpseashti ea/ia;
tr-atsea, zborlu "tinjiea" va scriari "tinjia".
(3) Regula dzãtsi ca diftongul ea/ia tsi yini dupã litira
simplã j, shi dupã litirili compusi lj shi nj, si ngrãpseashti
a, nu sã ngrãpseashti ea/ia; tr-atsea, zboarãli:
"agonjea, cãrvealjea, cljeaea, cljeashtili, coajea, gljeatsa,
jeali, jearlu, lji-ashtipta, muljeari, njeari, oaspitslji-atselj, ureacljea",
lipsescu scriari: "agonja, cãrvealja, cljaea, cljashtili,
coaja, gljatsa, jali, jarlu, lj-ashtipta, muljari, njari, oaspitslj-atselj,
ureaclja".
(4) Regula dzãtsi ca diftongul ea/ia tsi yini dupã sonlu
sh, si ngrãpseashti a, nu sã ngrãpseashti ea/ia;
tr-atsea zboarãli: "arusheatsã, ausheatic, bãsheari,
cãmeashea, cãtushea, gushea, inshea, moashea, musheatã,
nisheani, pirusheanã, sheadi, sheamii, sheapti, sheauã,
ushea" lipsescu scriari: "arushatsã, aushatic, bãshari,
cãmeasha, cãtusha, gusha, insha, moasha, mushatã,
nishani, pirushanã, shadi, shamii, shapti, shauã, usha".
(5) Regula dzãtsi cã diftongul oa/ua si scrii oa (cãndu
nu yini dupã vocala u), tu zboarã ca: "aua, azbuairã,
luarã"; aesti zboarã lipsescu scriari: "aoa,
azboairã, loarã". Ma avem shi exceptsiili: "haraoa,
moabeti, steaoa" tsi lipsescu scriari: "haraua, muabeti, steaua".
(6) Regula dzãtsi cã diftongul oa/ua tsi yini dupã
vocala u shi scrii a, ca tu zboarãli: "cuua, dzuua"
tsi lipsescu scriari: "cua, dzua".
(7) Regula-a sonlui a, cãndu easti mut, nã dzãtsi
cã zboarãli: "s-antunearicã, ãncljisi,
bãrbat-ncãlar, casa lor, casa ljei, cãtusha-tsea,
coaja mearilor, lji-angrica", lipsescu scriari: "si ntunearicã,
ncljisi, bãrbat ncãlar, casa-a lor, casa-a ljei, cãtusha-atsea,
coaja-a mearilor, lji ngrica".
(8) Regula dzãtsi cã sufixul a imperfectului, persoana-a
treia plural lipseashti s-hibã a, nu au; tr-atsea zboarãli:
"s-aveau, imnau, s-videau", lipsescu scriari: "s-avea,
imna, s-videa".
Prublema 2 (loatã dit rivista di Skopje, "Grailu Armãnescu",
Anlu 1, Numir 1, Mai 1997, padzina 1; tu textu alãxim scriarea-a
sonlui i, cã cititorlu nu-ari ninga nvitsatã aestã
regulã shi zboarãli cu i furã scriati cum lipseashti)
- Ma mushatã numã zate shi nu s-putea! "Grailu Armãnescu"
spuni multi; spuni cã noi armãnjlji ca unã mileti-ahorghea
din Balcanj, avem unã mushatã limbã cari u-avem
ca yishteari armasã shi vigljatã di para-para-pãpãnjlji
nica dit etili-atseali cari tora s-ved diparti ca tu neguri di dauã
njilj di-anj. Limba-armãneascã easti mushuteatsa cu cari
nã pirifãnsim tuts noi cari nã u vrem Armãnamea.
Limba-armãneascã easti-atsea pi cari s-cãntarã
njiljli di cãntits cari li-avem shi cari li-aflãm shi
pit cãrtsãli veclji, limba pi cari multi dadi sh-diznjirdarã
shi-sh lj-adunarã njitslj-a lor ta s-doarmã tu sãrmãnitsã,
limba pi cari multi feati shi gionj sh-lji spusirã "caimadzlji"-a
sivdãlui ma shi limba pi cari s-plãmsirã shi s-mirlusirã
multsã gionj picurari shi cãrvãnari shi dascalj
shi preftsã, cari sh-u deadirã bana ti vruta-lã
Armãnami, tu etsli mintiti shi tu anjlji grei ti-Armãnamea
sh-azã lã dzãtsem cã suntu Apostolj shi
Martiri-armãneshtsã. Cã, cripãri sh-anj
grei zate Armãnjlji avurã ca baia - nu shtea multu ti
ghinets.
Regula tsi-ari s-facã cu scriarea-a diftongului ea/ia, cãndu
yini dupã vocala i, litira simplã j shi litirili compusi
lj, nj shi sh fu cãlcatã. Ashi aflãm zboarãli:
"lji-adunarã, musheatã, njitslji-a, shi-anj, shi-azã,
vigljeatã", tsi lipsea scriari: "lj-adunarã,
mushatã, njitslj-a, sh-anj, sh-azã, vigljatã".
Prublema 3 (loatã dit: "Zborlu a Nostru, Anlu XIII, Nr
2 (50) 1996, padzina 45. Tu scriarea-a textului featsim trei alãxiri:
(i) u-lu shcurtu dit bitisita-a zboarãlor nu fu scriat di noi;
(ii) i-lu shcurtu dupã litira sh scriat di autor, nu easti scriat
dupã regula di Bituli; shi (iii) sonlu ghamma nãintea
sonlui r noi lu scriem g, nu y cum u-ari faptã autorlu)
Loai tu chiro mushatlu calendar a Ligãljei, ti anlu 1996, cartea
(scrisoarea) a voastrã dit meslu Shcurtu sh-tora, cljimarea la
adunarea (andamasea) di Aminciu. Acã tuti tsi-ai pitricutã
suntu angrãpsiti pi unã limbã tsi nu u acãchisescu,
voi s-vã ifhãrãstãsescu ti vrearea sh-pidimolu
a vostru tra s-tsãnets ligãturã frãtseascã
cu armãnamea di iutsido. Cu tuti cã la adunãrli
a voastri nu sã zburashti armãneashti, aveam mari mirachi
s-ved nica unãoarã locurili ca dit paradis sh-livenda
armãnami di Aminciu tsi ãsh tinjiseashti cu pirifanji
limba latineascã, arãdzli shi strãaushescul portu
dit Pindu cari suntu unã scumpã aveari culturalã
nu mash a armãnamiljei dit veaclja sh-marea provincie romanã
"Macedonia" (Ipir, Thesalia, veaclja Macedonie, iu fitrusi
armãnamea sh-iu armasi pãnã azã), ma, suntu
unã mushatã cumatã sh-dit yishtearea a Elladiljei
shi dit atsea ma mari, a Europãljei - trã cari cilãstãsim
s-hibã patria di deadun sh-ti tutã miletea a noastrã.
Dupã regulili di Bituli, zborlu "veacljea", lipsea
scriari "veaclja". Pi di-altã parti, zborlu "mushatã"
easti scriat cum lipseashti. Bãgats oarã cã particula
a a genetivlui easti totna scriatã, ca bunãoarã:
"calendar a Ligãljei, cartea a voastrã, pidimolu
a vostru, adunãrli a voastri, etc.".
CURSU DI SCRIARI ARMÃNEASCÃ
dupã Regulili Astãsiti la Simpozionlu di Standardizari
a Scriariljei
Armãneascã di Bituli, Avgustu, 1997
anyrapsit di TIBERIUS CUNIA
Culturâ
