LECTSIA 14 - SCRIAREA-A LITIRILOR S, SH

(Aflats aua lectsia tu format Word)

(i) Cãndu easti scriatã ca litirã simplã (nu ca parti dit litirili compusi
sh shi ts), litira s ari sonlu-timelj, ascur, ca tu zborlu sem-nu;
(ii) Cãndu easti scriatã ca parti dit litira sh, litira s lja un son muljat
ca tu zborlu shoa-ric; shi
(iii) Cãndu easti scriatã ca parti dit litira compusã ts, litira s ari
sonlu mut, ca tu zborlu tsea-pã.
Ligati di sonurli di ma nsus, aflãm shi
(i) zboarã-exceptsii, iu dauãli litiri s shi h, cari yin unã dupã alantã,
s-avdu ca dauã sonuri ahoryea s-h; icã dauãli litiri t shi s tsi yin unã
dupã alantã s-pronuntã ahoryea t-s;
(ii) zboarã tsi s-avdu dauã turlii, sh-cu s sh-cu sh,
(iii) zboarã, iu s-lu poati si s-avdã, sh-ca sonlu-timelj s sh-ca
sonlu-timelj z, shi
(iv) zboarã iu sh-lu poati si s-avdã, sh-ca sonlu sh sh-ca sonlu j.

Reguli: (1) Litira simplã s ari un son-timelj, ascur, cãndu nu s-aflã:
(i) nãintea-a litirãljei h (nu easti parti dit litira compusã sh), icã
(ii) nãpoea-a litirãljei t (nu easti parti dit litira compusã ts).
(2) Litira compusã sh ari un son muljat.
(3) Cãndu s-aflã nãpoea-a litirãljei t (va dzãcã, fatsi parti dit litira
compusã ts), litira s ari un son mut, cari nu s-avdi ma alãxeashti sonlu a
litirãljei t.
(4) Litira s dit un zbor, poati si s-avdã niscãntiori sh-ca z. Atumtsea:
(i) cãndu sonlu s/z s-aflã dinintea-a consoanilor: c, ch, f, l, lj, p, r,
t, th shi ts, zborlu lipseashti scriari cu s shi pronuntsari cu s, nu cu z;
(ii) cãndu sonlu s/z s-aflã dinintea-a consoanilor: b, d, dz, dh, g, gh,
m, n, nj, shi v, zborlu nu lipseashti scriari cu s ma scriari shi
pronuntsari cu z; shi
(iii) cãndu sonlu s/z s-aflã dinintea-a unei vocalã, zborlu lipseashti
scriari ashi cum va hibã aspus tu un dictsiunar niscriat ninga.
Bãgats oarã cã ma nsus zburãm
(i) di sonlu ascur s, nu di sonlu muljat sh shi
(ii) di litirili simpli s shi z, nu di litirili s shi z tsi fac parti dit
litirili compusi ts shi dz.
(5) Cãndu yin dupã litira compusã sh (s-muljat), sonurli e shi i:
(i) nu si scriu cãndu suntu semivocali;
(ii) si scriu cãndu suntu vocali.
Exceptsii la aesti reguli va hibã aspusi tu un dictsiunar niscriat ninga.

Bunãoarã, dupã regula di ma nsus:
(1) Cãndu nu s-aflã nãintea-a litirãljei h, litira s ari sonlu-timelj a
ljei, ascur, ca tu zboarãli: a-pres, a-rã-ses-cu, as-par-gu, bi-sea-ri-cã,
coa-sã, coas-tã, das-cal, has-cu, i-sih, mas-cur, mea-sã, oa-si, psal-tu,
psef-tu, sa-ri, scam-nu, sir-yea-ni, sir-mã, us-ca-ri, etc.

(2) Cãndu s-aflã nãintea-a litirãljei h (va dzãcã, fatsi parti dit litira
compusã sh), litira s lja un son muljat, ca tu zboarãli: a-shi, ash-tep-tu,
ba-shi, bush, cash, co-shav, ci-shi-it, fu-she-chi, in-shi-ri, li-shor,
mash, ma-shi/ma-she, push-clji, push-pur, u-shi, etc.
Avem zburãtã chiola (la litira h), di ndauã zboarã-exceptsii iu gruparea di
litiri sh nu s-pronuntsã ca unã litirã compusã, ma s-avdi ca dauã litiri
pronuntsati ahoryea, s-h.
Adutsem aminti aoa cã aesti zboarã-exceptsii suntu: a-rãs-hi-rat,
ca-tas-hi-si, dis-hã-ma-ri, dis-hi-in-tsedz, i-pos-hi-si, i-pus-hi-ses-cu,
s'he-zã, s'hiz-mã, s'ho-lar-hiu, trans-hu-man-tsã, shi Vos-ho-po-li. Sh-cã
la Simpozionlu di Standardizari a Scriariljei Armãneascã di Bituli s-astãsi
regula ca:
(i) Zboarãli: ca-tas-hi-si, i-pos-hi-si, i-pus-hi-ses-cu, shi s'ho-lar-hiu,
va si scoatã dit limbã shi nu va s-hibã ufilisiti. Tu loclu-a lor va
s-ufilisim zboarãli: sucrestu trã catashisi, tãxiri icã dari zbor trã
iposhisi, tãxescu icã dau zbor trã ipushisescu, shi liceu icã ghimnaziu trã
sholarhiu.
(ii) Zboarãli a-rãs-hi-rat, shiz-mã, she-zã shi Vos-ho-po-li va si
ngrãpseascã shi va s-pronuntsã a-rãs-chi-rat, schiz-mã, sche-zã shi
Vos-co-po-li, shi
(iii) Neologhismi (shi dirivati di-a lor) ca dis-hi-in-tsedz, dis-hã-ma-ri,
trans-hu-man-tsã, etc. (zboarã compusi, cu un prifixu trans icã dis shi un
zbor tsi nchiseashti cu h), va s-armãnã scriati ashi ca exceptsii.

(3) Cãndu s-aflã nãpoea-a litirãljei t (va dzãcã, fatsi parti dit litira
compusã ts), litira s ari un son mut, ca tu zboarãli: bra-tsi, fa-tsi,
frats, tsap, tsa-rã, tsi-ga-rã, tsin-tsi, tã-tsea-ri, etc.
Singurli exceptsii, iu ts-lu va s-avdã ca dauã sonuri ahoryea, t shi s, va
s-hibã la
(i) ndauã numi xeani ca, bunãoarã, numa Ghet-si-ma-ni, icã
(ii) verbi (shi dirivati di-a lor) ca bi-ti-ses-cu, gi-ri-mi-ti-ses-cu,
hi-ri-ti-ses-cu, mi-ri-mi-ti-ses-cu shi nu-mã-ti-ses-cu cari, tu forma-a
lor sincopatã pot si s-avdã ca bi-tses-cu, gi-ri-mi-tses-cu, hi-ri-tses-cu,
mi-ri-mi-tses-cu shi nu-mã-tses-cu ma pot si avdã sh-ca bit-ses-cu,
gi-ri-mit-ses-cu, hi-rit-ses-cu, mi-ri-mit-ses-cu shi nu-mãt-ses-cu.
Ahtãri zboarã va s-armãnã tu limbã ca exceptsii.

(4) Avem shi ndauã zboarã cari pot si s-avdã sh-cu sonlu s, ma pot si
s-avdã sh-cu sonlu sh; zboarã ca scljin-ciu/shcljin-ciu, scur-tu/shcur-tu,
yis-tea-ri/yish-tea-ri, etc. Ahtãri zboarã va s-armãnã scriati ashi cum
suntu aspusi tu dictsiunar, cu unã i cu dauãli varianti.

(5) Cãndu litira s dit un zbor, poati si s-avdã sh-ca litira z, shi sonlu
s/z s-aflã dinintea-a consoanilor surdi: c, ch, f, l, lj, p, r, t shi ts,
zboarãli lipsescu scriari cu s shi pronuntsari cu s, ca zboarãli: as-cap,
as-che-ri, as-lan, as-pa-ris-mã, as-pi-la-ri, as-tã-lja-ri, dis-po-ti,
oas-pi, schin, sful-gu, slab, spin-dzu-ra-ri, spu-nea-ri, stam-nã,
stra-nji, etc.
Exceptsiili la aestã regulã suntu multi shi suntu tuti aspusi tu un
dictsiunar niscriat ninga. Mash cã ma nghios va s-aspunem ãndauã clasi
(arãdz) di zboarã-exceptsii.
(i) Zboarãli tsi suntu compusi dit un prifixu dis/diz shi un zbor tsi
nchiseashti cu l, lipsescu scriari cu z, nu cu s, ca tu zboarãli (shi
dirivatili-a lor): diz-lã-ces-cu, diz-lã-ches-cu, diz-lã-xes-cu shi diz-leg.
Aesti zboarã nu lipsescu scriari ca: dis-lã-ces-cu, dis-lã-ches-cu,
dis-lã-xes-cu shi dis-leg.
(ii) Zboarãli tsi suntu compusi dit un sufixu lã-chi/li-chi shi un zbor tsi
bitiseashti cu z, lipsescu scriari cu z ca tu zboarãli: cã-lã-uz-li-chi,
cu-la-guz-lã-chi, dã-mãz-lã-chi, geam-baz-lã-chi, mu-fluz-lã-chi,
ni-chiz-lã-chi, pe-riz-lã-chi, ti-tiz-lã-chi, ur-suz-lã-chi, etc.
Aesti zboarã di ma nsus nu lipsescu scriari cu s ca: cã-lã-us-li-chi,
cu-la-gus-lã-chi, dã-mãs-lã-chi, geam-bas-lã-chi, mu-flus-lã-chi,
ni-chis-lã-chi, pe-ris-lã-chi, ti-tis-lã-chi, ur-sus-lã-chi, etc.
(iii) Zboarãli tsi bitisescu cu z shi suntu articulati, cu un articul tsi
nchiseashti cu l (lu, li, lji, lor), lipsescu scriari cu z ca zboarãli:
a-laz-lu/a-laz-lui, a-riz-lu/a-riz-lui, cã-lã-uz-lu, gaz-lu, in-glez-lu,
mã-nãz-li, nã-múz-li/nã-muz-lor, pa-cuz-lu, ru-goz-lu, ur-suz-lu,
zu-noz-lu, etc.
Aesti zboarã nu lipsescu scriari cu s ca: a-las-lu/a-las-lui,
a-ris-lu/a-ris-lui, cã-lã-us-lu, gas-lu, in-gles-lu, mã-nãs-li,
nã-mus-li/nã-mus-lor, pa-cus-lu, ru-gos-lu, ur-sus-lu, zu-nos-lu, etc.
(iv) Alti zboarã tsi lipsescu scriari cu z, nu cu s, suntu: zla-pi,
zloa-tã, miz-li-si, nã-muz-lí/nã-muz-ladz, etc.
Notã - Adutsem aminti cã aoa nu zburãm di z-lu tsi s-aflã tu litira compusã
dz, ca tu zboarãli niarticulati i articulati, singular i plural:
bi-leadz-lji/bi-leadz-lor, cil-ni-cadz-lji, co-dzrã, dodz-li/dodz-lor,
fadz-lji, mãn-dzrã, njedz-lu, pã-radz-lji, pãr-podz-li, ti-sãdz-li,
u-dadz-lji, sh-ninga multi, multi alti zboarã ahtãri.

(6) Zboarãli cari au sonlu s/z nãintea-a consoanilor sonori: b, d, dz, dh,
g, gh, m, n, nj, shi v, lipsescu scriari cu z shi pronuntsari cu z, ca
zboarãli: a-rãz-vu-it, az-bo-ris-tu, az-var-na, biz-nat, diz-gru-pa-ri,
diz-njir-da-ri, diz-vi-li-ri, diz-vi-tsa-ri, diz-vur-ses-cu, fan-daz-mã,
huz-me-ti, i-soz-ma-tã, plaz-mã, priz-mã, saz-mã, stiz-mã, tiz-ghea-fi,
zbor, zdru-min, zghic, zghi-li-ri, zgrum, zmea-rã, zmo-lã, zmur-tic,
znji-i/znji-e, zvel-tu, zver-cã, etc.
Aesti zboarã nu lipsescu scriari cu s shi necã pronuntsari cu s, ca:
a-rãs-vu-it, as-bo-ris-tu, as-var-na, bis-nat, dis-gru-pa-ri,
dis-njir-da-ri, dis-vi-li-ri, dis-vi-tsa-ri, dis-vur-ses-cu, fan-das-mã,
hus-me-ti, i-sos-ma-tã, plas-mã, pris-mã, sas-mã, stis-mã, tis-ghea-fi,
sbor, sdru-min, sghic, sghi-li-ri, sgrum, smea-rã, smo-lã, smur-tic,
snji-i/snji-e, svel-tu, sver-cã, etc.
Exceptsiili la aestã regulã suntu multi shi va s-hibã aspusi tuti tu un
dictsiunar niscriat ninga. Mash cã ma nghios va s-aspunem ãndauã clasi
(arãdz) di zboarã-exceptsii.
(i) Zboarãli masculini cari au sufixul smu lipsescu scriari cu s ca tu
zboarãli: pa-tri-u-tis-mu, cu-mu-nis-mó/co-mu-nis-mu, le-ni-nis-mu,
ne-o-lo-ghis-mu, tra-di-tsi-u-na-lis-mu, li-ris-mu, a-fu-ris-mu, etc.
Aesti zboarã nu lipsescu scriari cu z ca: pa-tri-u-tiz-mu,
cu-mu-niz-mó/co-mu-niz-mu, le-ni-niz-mu, ne-o-lo-ghiz-mu,
tra-di-tsi-u-na-liz-mu, li-riz-mu, a-fu-riz-mu, etc.
(ii) Zboarãli tsi suntu compusi dit un prifixu trans shi un zbor tsi
nchiseashti cu unã di consoanili sonori di ma nsus, lipsescu scriari cu s,
nu cu z, ca tu zboarãli: trans-ver-sal, trans-bur-da-ri, trans-la-tor, etc.
Aesti zboarã nu lipsescu scriari cu z ca: tranz-ver-sal, tranz-bur-da-ri,
tranz-la-tor, etc.
(iii) Multi numi proprii, armãneshti i xeani, lipsescu scriari cu s, cã
ashi suntu scriati tu limba-a lor, ca numili: Cosma, Osman, Bosnia, etc.
(iv) Ãndauã neologhismi shi ndauã zboarã (ma multili di arãzgã nturtseascã)
dit limba zburãtã azã, lipsescu scriari cu s ca: as-man, bãs-mã, cãs-me-ti,
has-mã, is-na-fi, lis-nic, mãs-njeu, nas-bas-tru, pis-ni-cã,
prus-vul-ses-cu, sma-ral-du, smãr-dã, snop, us-mac, etc.

(7) Cãndu litira s s-aflã namisa di dauã vocali, shi s-avdi sh-cu sonlu s
sh-cu sonlu z, zboarãli lipsescu scriari cu z, ca bunãoarã zboarãli:
a-na-li-zã, sen-zi-tiv, se-zi-u-ni, sen-zu-al, etc.
Aesti zboarã nu lipsescu scriari cu s ca: a-na-li-sã, sen-si-tiv,
se-si-u-ni, sen-su-al, etc.

(8) Semivocalili e shi i nu si scriu cãndu yin dupã litira compusã sh; si
scriu mash cãndu suntu vocali.
Tr-atsea, ahtãri zboarã lipsescu scriari ca zboarãli, aspusi la singular i
plural, articulati i niarticulati: cã-mea-sha, cã-tush (plural, fiminin),
cã-tu-sha, ci-ri-shar, gush (plural, fiminin), gu-sha, li-shor, mã-nush
(plural, fiminin), mu-shat, ni-sha-ni, sha-di, sha-mi-i/sha-mi-e, shap-ti,
shar-pi, sha-uã, shoa-ric, sho-put, shu-shi, ush (plural, fiminin), u-sha,
etc.
Aesti zboarã nu lipsescu scriari (cu diftongul ea icã diftongul ia) ca:
cã-mea-shea/cã-mea-shia, cã-tushi, cã-tushea/cã-tushia,
ci-ri-shear/ci-ri-shiar, gushi, gu-shea/gu-shia, li-shior, mã-nushi,
mu-sheat/mu-shiat, ni-shea-ni/ni-shia-ni, shea-di/shia-di,
shea-mi-i/shia-mi-i, sheap-ti/shi-ap-ti, shear-pi/shiar-pi,
shea-uã/shia-uã, shioa-ric, shio-put, shiu-shi, ushi, u-shea/u-shia, etc.
Pi di-altã parti, cãndu avem vocalili e shi i, atumtsea lipsescu scriari ca
tu zboarãli: a-gãr-shes-cu, a-ru-shes-cu, a-u-shes-cu, bã-she, cã-sheri,
cã-tu-shi, fu-she-chi/fu-shechi, gu-shi, lã-vu-shes-cu, ma-shi, mã-nu-shi,
mã-she, ni-shenj, pã-she, shed, sher-chi, u-shi, etc.
Nota 1 - Ma si sã ngrãpseascã i-lu shcurtu, pluralu di la ndauã zboarã nu
va s-aleagã di singularlu a lor, cari si scrii, cu un i-lungu. Bunãoarã,
scriati la plural cu i-shcurtu, zboarãli va s-aspunã: cã-tushi, gushi,
mã-nushi, ushi, etc. unã soi cu zboarãli, scriati la singular cu i-lungu:
cã-tu-shi, gu-shi, mã-nu-shi, u-shi, etc. Mash cã pronuntsarea-a lor nu
easti idyea, cã la singular zboarãli s-avdu cu unã silabã ma nsus.
Nota 2 - Avem zboarã shi expresii ca, bunãoarã, si yin, shi ved, etc. tsi
sã ngrãpsescu di ma multili ori ca s-yin, sh-ved, etc. shi cari
(i) pot si s-pronuntsã shi s-yin, sh-ved, etc. cum suntu scriati, ma
(ii) pot si s-avdã shi z-yin, j-ved etc.
Aestã va s-dzãcã cã avem locuri tu scriari iu s-lu poati si s-avdã z shi
sh-lu poati si s-avdã j. Cum multsã nu-aduchescu cã pronuntsarea nu easti,
di ma multili ori, s-yin shi sh-ved ma z-yin shi j-ved, zboarãli va
s-armãnã scriati cu s shi cu sh.

PRUBLEMÃ
Tu-aestã prublemã va dãm un textu tu cari va si s-aflã ndauã zboarã
niscriati ghini. Lucrul a cititorlui va s-hibã ca s-li aflã aesti zboarã,
s-li ngrãpseascã cum lipseashti shi s-aflã tsi regulã dit lectsia di ma
nsus avem cãlcatã tu scriari.

Prublemã - La sculjo aveam un oaspi tsi nu-avea iu si s-ducã dzãlili di
Crãciun. Lu-adush acasã cu mini. Tu-avlii disligai calji di-amaxi shi-lj
dush tu-ahuri. Calea fu lungã sh-earam avursits. Nã trãdzeam asvarna. Dada
vinji ningã mini s-mi disnjardã niheamã, cu tuti cã avea multã husmeti. Tra
s-disvursim niheamã, n-arucutim pi crivati s-durnjim. Tu somnu vidzum
fandasmi sh-n-aspãrem. Sh-cum n-aveam disvilitã sh-nã eara sh-arcoari, nã
dishtiptãm agonja dit somnu. Aveam adusã cu noi cãrtsãli di sculii. Ma, di
itia cã frãndzãli-a cãrtsãlor eara alichiti unã di-alantã, noi li dislichim
prota sh-deapoea ahiursim s-citim isturii. Tu-unã isturii, ndoi tiniri
fãtsea muabeti: di natsiunalizmu, di patriutizmu, di comunizmu, etc. Tu
altã isturii, sborlu eara mashi di-unã featã sveltã sh-un ficior musheat,
di vrearea tsi u-avea un tr-alantu, di isosmata tsi sh-u-avea tu minti s-u
facã dupã ndoi meshi, etc.

DIZLIGAREA-A PRUBLEMÃLJEI
Zboarãli niscriati dupã regulili-a noastri suntu sumliniati. Deapoea, trã
cati zbor, va s-aspunem regulili tsi furã cãlcati.

Prublemã - La sculjo aveam un oaspi tsi nu-avea iu si s-ducã dzãlili di
Crãciun. Lu-adush acasã cu mini. Tu-avlii dizligai calji di-amaxi shi-lj
dush tu-ahuri. Calea fu lungã sh-earam avursits. Nã trãdzeam azvarna. Dada
vinji ningã mini s-mi diznjardã niheamã, cu tuti cã avea multã huzmeti. Tra
s-dizvursim niheamã, n-arucutim pi crivati s-durnjim. Tu somnu vidzum
fandazmi sh-n-aspãrem. Sh-cum n-aveam dizvilitã sh-nã eara sh-arcoari, nã
dishtiptãm agonja dit somnu. Aveam adusã cu noi cãrtsãli di sculii. Ma, di
itia cã frãndzãli-a cãrtsãlor eara alichiti unã di-alantã, noi li dizlichim
prota sh-deapoea ahiursim s-citim isturii. Tu-unã isturii, ndoi tiniri
fãtsea muabeti: di natsiunalismu, di patriutismu, di comunismu, etc. Tu
altã isturii, zborlu eara mash di-unã featã zveltã sh-un ficior mushat, di
vrearea tsi u-avea un tr-alantu, di isozmata tsi sh-u-avea tu minti s-u
facã dupã ndoi mesh, etc.

(1) Regula dzãtsi cã zboarãli compusi dit un prifixu dis/diz shi un zbor
tsi nchiseashti cu l, lipsescu scriari cu z, nu cu s. Tr-atsea, zboarãli:
"disligai shi dislichim" lipsescu scriari: "dizligai shi dizlichim".
(2) Regula dzãtsi cã zboarãli cari au sonlu s/z nãintea-a consoanilor
sonori: b, d, dz, dh, g, gh, m, n, nj, shi v, lipsescu scriari cu z shi
pronuntsari cu z. Tr-atsea, zboarãli: "asvarna, disnjardã, husmeti,
disvursim, fandasmi, disvilitã, isosmata, sborlu, sveltã" lipsescu scriari:
"azvarna, diznjardã, huzmeti, dizvursim, fandazmi, dizvilitã, isozmata,
zborlu, zveltã".
(3) Regula dzãtsi cã zboarãli masculini cari au sufixul smu lipsescu
scriari cu s. Tr-atsea, zboarãli: "natsiunalizmu, patriutizmu, comunizmu"
lipsescu scriari "natsiunalismu, patriutismu, comunismu".
(4) Regula dzãtsi cã semivocalili e shi i nu si scriu cãndu yin dupã litira
compusã sh. Tr-atsea, zboarãli: "musheat, mashi, meshi" lipsescu scriari:
"mushat, mash, mesh".

---

CURSU DI SCRIARI ARMÃNEASCÃ
dupã Regulili Astãsiti la Simpozionlu di Standardizari a Scriariljei
Armãneascã di Bituli, Avgustu, 1997

anyrapsit di TIBERIUS CUNIA