LECTSIA 13 - SCRIAREA-A LITIRILOR N, NJ, O, P, R

(Aflats aua lectsia tu format Word)

LITIRILI N, NJ
Dupã cum easti scriatã (ca litirã simplã i parti dit litira compusã nj), litira n ari dauã sonuri:
(i) poati s-aibã sonlu-timelj, ascur, cãndu nu easti nãintea-a litirãljei j, ca tu zboarãli car-ni, na-ri, nea-uã, ni-pot, xea-ni, etc. shi,
(ii) poati s-aibã un son muljat, cãndu easti nãintea-a litirãljei j, parti dit litira compusã nj, ca tu zboarãli lu-nji-nã, nja-ri, etc.
Nu-avem prublemi mãri cu scriarea-a sonlui n, ascur icã muljat. Mash cã vrem s-adutsem aminti ndauã reguli trã cari, ma multili, avem zburãtã nãinti, tu unã altã lectsii.

Regulã: (1) Sonurli e shi i, cãndu yin dupã litira compusã nj:
(i) nu si scriu, cãndu suntu semivocali;
(ii) si scriu cãndu suntu vocali.
(2) Cãndu un zbor ari dauã varianti:
(i) unã variantã cu litirili n shi j dit gruparea di litiri nj cari s- pronuntsã ca dauã litiri ahoryea, shi
(ii) altã variantã iu litirili nj s-avdu ca gruparea di litiri ngi/nge,
scriarea lipseashti si s-facã cu ngi/nge, nu cu nj.
(3) Zboarãli cari:
(i) pot si s-avdã dauã turlii, sh-cu sonlu m sh-cu sonlu n, shi
(ii) sonlu m/n s-aflã nãintea-a sonurlor b, p, t shi ts,
lipsescu scriari cu m, nu cu n.
Alanti tuti cari s-avdu unã singurã turlie, icã cu m, icã cu n, lipsescu scriari ashi cum s-avdu.
(5) Ma multili zboarã tsi au sonlu m/n nãintea-a sonurlor f shi v, va si sã scrii cu n, nu cu m. Ma suntu shi zboarã tsi si scriu cu m. Aesti zboarã va hibã aspusi tu un dictsiunar niscriat ninga.
(6) Zboarãli tsi s-avdu cu sonurli rn shi mn, sh-cari tu ndauã grai sh-lu-au chirutã n-lu shi s-avdu mash cu r shi m, lipsescu scriari totna cu rn shi mn.
Exceptsii la aesti reguli va hibã aspusi tu un dictsiunar niscriat ninga.

Bunãoarã,
(1) (i) Semivocalili e shi i nu lipsescu scriari cãndu yin dupã litira compusã nj; ca tu zboarãli: a-linj, ar-mãnj, cu-pa-nja, cu-pãnj, di-punj, dur-njam, gionj, i-njoa-rã, nja-ri, nju-riz-mã, tim-nja-mã, etc.
Aesti zboarã nu lipsescu scriari: a-linji, ar-mãnji, cu-pa-njea, cu-pãnji, di-punji, dur-njiam/dur-njeam, gionji, i-njioa-rã, njia-ri/njea-ri, njiu-riz-mã, tim-njia-mã/tim-njea-mã, etc.
(ii) Vocalili e shi i lipsescu scriari cãndu yin dupã litira compusã nj; ca tu zboarãli: a-rã-nji/a-rã-nje, cu-pa-nji/cu-pa-nje, diz-njer-du, dur-njit, ir-nji-i/ir-nji-e, lu-nji-nã, njedz, njel, njer-gu, njic, nji-lã, ti-nji-i/ti-nji-e, etc.
Aesti zboarã di ma nsus nu lipsescu scriari ca: a-rã-nj, cu-pa-nj, dur-njt, ir-nj-i/ir-nj-e, lu-nj-nã, njc, nj-lã, ti-nj-i/ti-nj-e, etc.
Notã - Bãgats oarã cã, scriarea icã niscriarea-a i-lui shcurtu tsi yini dupã litira compusã nj, poati s-agiutã di multi ori la alidzearea singularlui di plural, a masculinlui di fiminin shi a persoanãlei di la congiugarea-a verbilor. Ashi, bunãoarã, avem:
(i) substantivlu di-cu-nji, la singular, iu i-lu dit soni si scrii cã easti lungu, shi zborlu di-cunj, la plural, iu i-lu dit soni (dupã n) easti shcurtu shi nu si scrii;
(ii) substantivlu stranj, la singular (cu iu-shcurtu tu bitisita-a zborlui tsi nu si ngrãpseashti) shi stra-nji la plural, cu i-lungu;
(iii) adgectivlu di-hanj, la masculin shi di-ha-nji, la feminin; shi
(iv) verbul an-cunj, la prota shi la a daua persoanã shi an-cu-nji, la persoana-a 3-a, etc.

(2) Cãndu avem zburãtã di litira j, avem dzãsã cã avem zboarã-exceptsii shi neologhismi iu dauãli litiri n shi j - tsi pot s-hibã scriati deadun ca litira compusã nj - s-avdu ca dauã litiri ahoryea, n-j. Aesti zboarã furã dati, ashi cum lipsescu scriari cu ge/gi, ca: con-gi, giun-giu-lã, hãn-gear, hin-gi, fin-gi, etc. Zboarãli di ma nsus nu lipsescu scriari cu j ca: con-ji, jun-ju-lã, hãn-jar, hin-ji, shi fin-ji, etc.
Avem unã exceptsie, verbul nji-redz (shi dirivatili-a lui) iu sonlu n s-avdi ahoryea di j, zbor tsi s-citeashti n'ji-redz. Avem shi zboarãli-neologhismi cari, dupã noi, lipsescu scriari ca: a-ran-gea-men-tu, con-giunc-tsi-i/con-giunc-tsi-e, in-gec-tsi-i/in-gec-tsi-e etc. Eali va poatã s-armãnã, trã tora di oarã, exceptsii, cari pot s-hibã scriati shi ca: a-ran-ja-men-tu, con-junc-tsi-i/con-junc-tsi-e, in-jec-tsi-i/in-jec-tsi-e, etc.

(3) Cãndu avem zburãtã di litira m, avem dzãsã cã suntu multi zboarã tsi pot si s-pronuntsã dauã turlii, sh-cu sonlu m sh-cu sonlu n. Aclo avem aspusã regulili di scriari shi avem datã arãdz di zboarã tsi si scriu cu m sh-arãdz di zboarã tsi si ngrãpsescu cu n. Tra s-nu zburãm diznou di idyiul lucru, cititorlu easti pitricut la discutsia di la litira m.

(4) Suntu graiuri fãrshiruteshti, iu litira n cari yini dupã litira r, icã m (sh-poati sh-alti), s-cheari dit zburãri, nu s-pronuntsã shi nu si ngrãpseashti.
Aesti zboarã lipsescu totna scriari cu gruparea di litiri rn shi mn ca, zboarãli: car-ni, gãr-nuts, iar-nã, lem-nu, scam-nu, sem-nu, som-nu, toar-nã, etc.
Eali nu lipsescu scriari ca: carã, gã-ruts, ia-rã, lem, scam, sem, som, toa-rã, etc. - cu tuti cã pot si s-avdã, cã ashi lã easti grailu di-acasã, fãrã litira n, mash cu litirili r shi m.
Singura exceptsii, poati, easti pronumili vãr-nu/vãr-nã, cari ari forma vãr/vã-rã, unã virsiuni comunã tu tuti graili armãneshti.

LITIRA O
Litira o ari trei sonuri:
(i) poati s-aibã sonlu a ljei-timelj, di vocalã o;
(ii) poati si s-avdã muljat, ca vocalã, cu unã semivocalã i dininti (tsi s-avdi ma nu si scrii), va dzãcã, un son tsi si scrii o shi s-avdi ca un diftongu io (semivocalã i); shi
(iii) poati si s-pronuntsã ca unã semivocalã o, parti dit un diftongu icã un triftongu, oa/ua, oai/uai, shi iou.

Sonlu 1 di Timelj: Vocala o
(cãndu s-avdi o, NU s-avdi ca diftongul io)
Vocala o poati s-aibã sonlu-timelj, shi si s-aflã:
(i) ca unã vocalã tsi s-avdi ahoryea, fãrã alti semivocale tu idyea silabã, ca tu zboarãli: cai-mo, chi-ro, cu-nos-cu, i-ca-no, o-clju, of-ti-cã/oh-ti-cã, oh-tu, o-lug/u-log, om, op-si, op-tu, or, or-bu, or-din, or-dzu, o-ri-xi, or-nji, os, pi-raz-mo, por-tu, tot-na, su-ro, va-sil-co, zbor, etc. icã
(ii) ca unã vocalã tsi s-avdi, tu idyea silabã, deadun cu alti semivocali (i shi u), sh-fatsi parti dit diftondzãlj icã triftondzãlj io, oi, ou, ioi shi iou, ca tu zboarãli: ãn-ghios, boi (prãvdzã), bou, ci-cior, diz-nou, fi-cior, Gioi, gio-ni, iou, nou, ploi, voi, etc.
Zborlu iou (tsi va dzãcã, io, mini) easti singurlu zbor cu triftongul iou tsi putum s-lu-aflãm tu dictsiunarlu-al Papahagi.

Regulã - Diftongul io shi triftondzãlj ioi shi iou, nu lipsescu vãrnãoarã scriari ca: eo, eoi, shi eou.

Notã - Aoatsi zburãm di diftondzã shi triftondzã, nu di grupuri di litiri tsi tsãn di dauã i ma multi silabi. Bunãoarã, gruplu di litiri io, oi, icã ou dit zboarãli a-mãr-ti-os, bo-i/bo-e (bueauã), ciu-di-os, hã-ri-os, ni-oas-pi/ni-oas-pe, ni-or, pa-tri-ot, pri-o-ni/pri-o-ne, pro-ur, etc. nu easti diftongu; cã vocala (nu semivocala) i/u s-aflã tu unã, shi vocala o tu alantã silabã.

Sonlu 2: Vocala Muljatã o
(cãndu s-avdi, ma NU si scrii, ca diftongul io)
Cãndu litira o yini dupã consoanili (simpli i compusi) j, sh, lj, shi nj - cari s-avdu cu unã semivocalã i tu bitisitã tsi nu si scrii - litira o s-moalji shi, cu tuti cã si scrii o, s-pronuntsã ca diftongul io.

Regulã - Sonlu io tsi yini dupã consoanili simpli i compusi j, nj, lj shi sh, lipseashti totna scriari o, nu va vãrnãoarã scriari io.

Bunãoarã, zboarãli di ma nghios lipsescu totna scriari ca: a-cri-shor, a-di-ljos, a-rã-njos, bu-su-ljoc, cã-mi-sho-tã, cãs-trã-njot, fu-ljor, fljon-gu, gãr-ni-shor, li-shor, mã-jo-tã/mã-sho-tã, mush-cljos, njic-shor, pljop, pu-lji-shor, shcljop, shoa-ric, shonj, sho-put, sta-njo, sta-sho-ni, tã-ljos, etc.
Aesti zboarã nu lipsescu vãrãoarã scriari ca: a-cri-shior, a-di-ljios, a-rã-njios, bu-su-ljioc, cã-mi-shio-tã, cãs-trã-njiot, fu-ljior, fljion-gu, gãr-ni-shior, li-shior, mã-jio-tã/mã-shio-tã, mush-cljios, njic-shior, pljiop, pu-lji-shior, shcljiop, shioa-ric, shionj, shio-put, sta-njio, sta-shio-ni, tã-ljios, etc.

Sonlu 3: Semivocala o (tsi s-avdi sh-ca u)
Sonlu o s-avdi ca unã semivocalã tu diftongul icã triftondzãlj oa/ua, oai/uai, oau/uau, shi ioa (vocalã a, semivocali i, o shi u).
Tu lectsia-a sonlui a, avem zburãtã tr-aeshti diftondzã shi triftondzã. Ma, tr-atselj tsi nu lã easti aproapea di mãnã (prohirã) aestã lectsii, dãm ma nghios paragrafili tsi au s-facã cu-aestã prublemã.

Ãn general, zboarãli tsi au diftongul oa/ua shi triftondzãlj ioa/iua, oai/uai shi oau/uau (vocalã a, semivocali i/o/u) lipsescu scriari cu oa, nu cu ua, ca zboarãli: a-oa/a-oa-tsi, a-oal-tadz/a-oal-tari/a-oar-tari, az-boai-rã, ca-fi-gioa-nji, ci-cioa-ri, cioa-li, cioa-min, cioa-rã, cioa-ric, coa-sã, gioa-cã, gioa-nã, loai, loa-rã, lu-crã-toa-ri, moa-rã, moar-ti, mus-tã-cioa-rã, ni-goai-dã, oa-rã, pa-ra-loai, pli-cioa-sã, plu-ioa-sã, poa-rtã, sã-nã-toa-sã, shi-cã-gioa-nji, etc.
Zboarãli di ma nsus nu lipsescu vãrãoarã scriari cu ua: a-ua/a-ua-tsi, a-ual-tadz/a-ual-tari/a-uar-tari, az-buai-rã, ca-fi-giua-nji, ci-ciua-ri, ciua-li, ciua-min, ciua-rã, ciua-ric, cua-sã, giua-cã, giua-nã, luai, lua-rã, lu-crã-tua-ri, mua-rã, muar-ti, mus-tã-ciua-rã, ni-guai-dã, ua-rã, pa-ra-luai, pli-ciua-sã, plu-iua-sã, pua-rtã, sã-nã-tua-sã, shi-cã-giua-nji, etc.
Avem vidzutã, di multi ori, cã s-fatsi alathus la scriarea-a zboarãlor: a-oa/a-oa-tsi, loai, loa-rã, oa-rã, pa-ra-loai, poa-rtã, etc. Vidzum lumi tsi li scrii, ashi cum nu lipsescu vãrnãoarã scriari ca: a-ua/a-ua-tsi, luai, lua-rã, ua-rã, pa-ra-luai, pua-rtã, etc.
Exceptsii - (i) Avem zboarã tsi traditsiunal lipsescu scriari cu ua ca: mua-be-ti, mua-gir (iu ua easti, di ma multi ori, pronuntsat sh-dispãrtsãt tu dauã silabi ca: mu-a-be-ti, mu-a-gir), etc. Aesti zboarã nu lipsescu scriari: moa-be-ti, moa-gir, etc.
(ii) Substantivi fiminini cari bitisescu, la singular, cu diftongul uã, au forma articulatã cari lipseashti scriari cu ua, ca zboarãli: a-ra-ua/a-roa-ua, cu-ra-ua, da-ua/doa-ua, grea-ua, ha-ra-ua, ha-ua, na-ua/noa-ua, nea-ua, pã-tlja-ua, stea-ua, etc. (cã formili lor niarticulati suntu: a-ra-uã/a-roa-uã, cu-ra-uã, da-uã/doa-uã, grea-uã, ha-ra-uã, ha-uã, na-uã/noa-uã, nea-uã, pã-tlja-uã, stea-uã, etc.).
(iii) Diftongu icã triftongu (cãtivãroarã silabi cu unã vocalã a shi trei semivocali) tsi s-amintã dit sonuri tsi yin dit dauã zboarã cari s-avdu deadun ca un singur zbor, protlu tsi bitiseashti cu u sh-andoilu tsi nchiseashti cu a. Aesti zboarã suntu scriati ahoryea ma ligati cu unã cratimã. Eali lipsescu scriari ca tu expresiili: (cãtsã)lu-a(tsel); (iu) u-ai (s-ti duts); iu-ai (s-ti duts); iu-au (s-ducã); etc. nu lipsescu scriari ca: (cãtsã)lo-a(tsel); iu o-ai (s-ti duts); io-ai (s-ti duts); io-au (s-ducã); etc.

Notã 1 - Dzãtsem diftondzã shi triftondzã, nu dzãtsem grupuri di litiri, cã tuti vocalili shi semivocalili s-aflã tu idyea silabã. Tr-atsea, dzãtsem cã tu zboarãli: a-rãz-boa-i/a-rãz-boa-e, a-roa-uã, ploa-i/ploa-e, oa-i/oa-e, avem diftondzãlj oa, nu triftondzãlj oai, oau.
Notã 2 - Cãtivãrãoarã, sonlu oa, oai/uai, oau/uau poati si s-pronuntsã ca sonlu ioa/eoa, ioai/iuai, ioau/iuau (semivocalã e/i tsi s-avdi ma nu si scrii cãndu yini dupã litirli compusi lj, nj shi sh). Ashi avem zboarã tsi lipsescu scriari ca: a-di-ljoa-sã, a-rã-njoa-sã, bi-du-cljoa-sã, fãn-tã-njoa-rã, fu-ljoa-ri, jgljoa-tã, li-shoa-rã, scãn-ti-ljoa-sã, shcljoa-pã, shoa-ric, tã-ljoa-sã, etc.
Zboarãli di ma nsus nu lipsescu vãrnãoarã scriari cu semivocala i ca: a-di-ljioa-sã, a-rã-njioa-sã, bi-du-cljioa-sã, fãn-tã-njioa-rã, fu-ljioa-ri, jgljioa-tã, li-shioa-rã, scãn-ti-ljioa-sã, shcljioa-pã, shioa-ric, tã-ljioa-sã, etc.
Eali nu vor scriari necã cu semivocala e: a-di-ljeoa-sã, a-rã-njeoa-sã, bi-du-cljeoa-sã, fãn-tã-njeoa-rã, fu-ljeoa-ri, jgljeoa-tã, li-sheoa-rã, scãn-ti-ljeoa-sã, shcljeoa-pã, sheoa-ric, tã-ljeoa-sã, etc.
Nota 3 - Cãtivãroarã triftongul oau si scrii ca unã silabã cu patru vocali shi semivocali, oauã iu semivocala ã poati s-hibã mutã.
Ashi avem zboarã ca: doauã-li/doauã-lor, noauã-li/noauã-lor, oauã-li/oauã-lor, etc. tsi suntu formili articulati di la zboarã ca: doauã, noauã, oauã, etc. (zboarã tsi pot si s-avdã sh-cu trei silabi ca: doa-uã-li/doa-uã-lor, noa-uã-li/noa-uã-lor, oa-uã-li/oa-uã-lor, etc.).

LITIRA P
Litira p, ari mash un singur son-timelj ca tu zboarãli: a-rap, crea-pã, cu-pa-nji, pãn-ti-cã, pea-nã, pis-ti, etc.
Singura prublemã tsi u-avem aoatsi, easti cu scriarea-a unor zboarã tsi pot si s-avdã sh-cu p, ma pot si s-avdã sh-cu b, dupã cum easti grailu-a omlui. Tr-aestã prublemã zburãm tu lectsia-a litirãljei b. Cu tuti cã cititorlu poati s-hibã pitricut aclo, minduim cã easti ghini ca regula s-hibã datã diznou ma nghios.

Regulã: Zboarãli tsi pot s-hibã pronuntsati shi scriati shi cu mb shi cu mp, lipsescu scriari cu mp. Aesti zboarã va poatã s-hibã pronuntsati cu sonurli mb icã mp, dupã cum va s-u va omlu.
Exceptsii la aesti reguli va hibã aspusi tu un dictsiunar niscriat ninga.

Bunãoarã, avem zboarã tsi lipsescu scriari ca: am-pã-tu-ra-ri, am-pla-tea, am-plã-tes-cu, am-put, lam-pã, lim-pi-di, mpa-di, mpi-zu-es-cu, mpros-tu, mprus-tedz, scum-pu, stãm-pu-ses-cu, tram-pã, trum-pe-tã, etc.
Aesti zboarã nu lipsescu scriari ca: am-bã-tu-ra-ri, am-bla-tea, am-blã-tes-cu, am-but, lam-bã, lim-bi-di, mba-di, mbi-zu-es-cu, mbros-tu, mbrus-tedz, scum-bu, stãm-bu-ses-cu, tram-bã, trum-be-tã, etc.
Nota 1 - Bãgats oarã cã forma cama cunuscutã di la ndauã zboarã di ma nsus, ca zboarãli: lam-bã shi trum-be-tã bunãoarã, poati s-aibã forma cu b, nu cu p. Alti exempli-exceptsii, ca zborlu O-lim-pu, bunãoarã, cari di ma multili ori s-pronuntsã E-lim-bu, suntu aspusi tu dictsiunar.
Nota 2 - Bãgats oarã cã aoatsi zburãm di zboarãli tsi pot si s-avdã dauã turlii, sh-cu mb sh-cu mp. Nu zburãm di zboari ca am-bar/mbar, tsi s-pronuntsã mash cu sonlu b, icã mplin tsi s-pronuntsã mash cu p.

LITIRA R
Litira r ari mash un son-timelj, ca tu zboarãli: a-ra-nã, ar-mãn, car-ni, poar-tã, zo-ri, etc.
Un andoilu son cari s-aflã mash la graili fãrshiruteshti, easti un son r ascur sh-lungu, trã cari adetea easti si sã ngrãpseascã cu rr (dublu-r). Cum, la alanti graiuri armãneshti, aestã pronuntsari easti multu putsãn cunuscutã, scriarea cu dublu-r, nu easti aprucheatã aoa.

PRUBLEMÃ
Tu-aestã prublemã va dãm un textu tu cari va si s-aflã ndauã zboarã niscriati ghini. Lucrul a cititorlui va s-hibã ca s-li aflã aesti zboarã, s-li scrii cum lipseashti shi s-aflã tsi regulã dit lectsii avem cãlcatã.

Prublemã - Un om, tricut tu ilichii, shcljiop ma mushcljios, imna peanarga shi lishior cu muljarea-a lui cãtrã casã. Eara doi armãnji uarfãnji di lã aurla vimtul tu trastu shi stranjili mpiticati tsi purta lj-aspunea ca biducljiosh sh-arãnjiosh. Bãrbatlu imna nintea-a ljei cu-unã lambã, ca s-lj-aspunã calea, cã fãtsea scutidi. Tricurã priningã un shioput, unã fãntãnjioarã, deapoea priningã unã casã cu firidz lunjinoasi shi scãntiljioasi, dit cari insha unã njiurizmã di timnjeamã. Dipusirã cãtrã cãscioara-a lor, unã cãlivã veaclji tsi s-videa limbidi la mardzina-a cãsãbãlui. Dupã ndauã jgljioati lishioari, intrarã n casã. Moasha shidzu mbadi pi scamnu, sh-cã vrea s-mãcã tsiva dultseami, cãftã a aushlui sã-lji da niheamã njeari. Aushlu lj-u deadi, sh-trã el, lo s-bea mbrostu niheamã lapti.

DIZLIGAREA-A PRUBLEMÃLJEI
Zboarãli tsi nu suntu scriati dupã regulili-a noastri suntu sumliniati. Deapoea, trã cati zbor, va s-aspunem regulili tsi furã cãlcati.

Prublemã - Un om, tricut tu ilichii, shcljop ma mushcljos, imna peanarga shi lishor cu muljarea-a lui cãtrã casã. Eara doi armãnj oarfãnj di lã aurla vimtul tu trastu shi stranjili mpiticati tsi purta lj-aspunea ca biducljosh sh-arãnjosh. Bãrbatlu imna nintea-a ljei cu-unã lampã, ca s-lj-aspunã calea, cã fãtsea scutidi. Tricurã priningã un shoput, unã fãntãnjoarã, deapoea priningã unã casã cu firidz lunjinoasi shi scãntiljoasi, dit cari insha unã njurizmã di timnjamã. Dipusirã cãtrã cãscioara-a lor, unã cãlivã veaclji tsi s-videa limpidi la mardzina-a cãsãbãlui. Dupã ndauã jgljoati lishoari, intrarã n casã. Moasha shidzu mpadi pi scamnu, sh-cã vrea s-mãcã tsiva dultseami, cãftã a aushlui sã-lji da niheamã njari. Aushlu lj-u deadi, sh-trã el, lo s-bea mprostu niheamã lapti.

(1) Regula dzãtsi cã semivocalili e shi i nu lipsescu scriari cãndu yin dupã litira compusã nj. Tr-atsea zboarãli: "armãnji, uarfãnji, arãnjiosh, njiurizmã, timnjeamã, fãntãnjioarã, njeari" lipsescu scriari: "armãnj, oarfãnj, arãnjosh, njurizmã, timnjamã, fãntãnjoarã, njari".
(2) Regula dzãtsi cã sonurli io, ioa, ioai, ioau tsi yini dupã consoanili j, nj, lj shi sh, lipseashti totna scriari o, oa, oai, oau nu va vãrnãoarã scriari io, ioa, ioai, ioau. Tr-atsea zboarãli: "shcljiop, mushcljios, lishior, biducljiosh, arãnjiosh, shioput, fãntãnjioarã, scãntiljioasi, jgljioati, lishioari" lipsescu scriari: "shcljop, mushcljos, lishor, biducljosh, arãnjosh, shoput, fãntãnjoarã, scãntiljoasi, jgljoati, lishoari".
(3) Regula dzãtsi cã zboarãli tsi pot s-hibã pronuntsati shi scriati sh-cu mb sh-cu mp, lipsescu scriari cu mp. Tr-atsea, zboarãli: "lambã, limbidi, mbadi, mbrostu" lipsescu scriari: "lampã, limpidi, mpadi, mprostu".

---

CURSU DI SCRIARI ARMÃNEASCÃ
dupã Regulili Astãsiti la Simpozionlu di Standardizari a Scriariljei
Armãneascã di Bituli, Avgustu, 1997

anyrapsit di TIBERIUS CUNIA