LECTSIA 12 - SCRIAREA-A LITIRILOR J, L, Lj, M

(Aflats aua lectsia tu format Word)

LITIRA J
Dupã cum easti scriatã (ca litirã simplã icã parti dit unã litirã compusã),
litira j ari dauã sonuri, un son muljat sh-un son mut. Singura prublemã tsi
ari s-facã cu sonlu j, easti atsea a semivocalilor e shi i tsi s-avdu cã
yin dupã j.

Regulã: (1) Cãndu nu fatsi parti dit litirili compusi lj shi nj, litira j
ari sonlu-timelj muljat.
(2) Cãndu fatsi parti dit litirili compusi lj shi nj, litira j ari sonlu
mut, cari nu s-avdi ma alãxeashti sonlu a litirãljei l icã n tsi s-aflã
nãinti.
(3) Semivocalili e shi i nu si scriu cãndu s-avdu dupã litira simplã j, icã
litirili compusi lj shi nj.
(4) Cãndu un zbor ari dauã varianti:
(i) unã variantã cu litirili l shi j dit gruparea di litiri lj cari s-
pronuntsã ca dauã litiri ahoryea, shi
(ii) altã variantã iu litirili lj s-avdu ca gruparea di litiri lgi,
scriarea lipseashti si s-facã cu lgi, nu cu lj.
Exceptsii la aesti reguli va hibã aspusi tu un dictsiunar niscriat ninga.

Bunãoarã:
(1) Cãndu nu yini dupã litirili simpli l shi n, litira j ari sonlu a ljei
di timelj muljat tsi s-avdi ca tu zboarãli: bu-ja-nã, coa-ji/coa-ja, ja-li,
jar, pea-ji/peaja, stra-ji/stra-ja, etc.
Cu tuti cã nu si scriu cu je/ji, aesti zboarã s-avdu cu sonlu j muljat, nu
ascur, va dzãcã eali s-avdu (ma nu si scriu!) ca: bu-jea-nã, coa-jea,
jea-li, jear, peajea, stra-jea, etc.
(2) Cãndu easti scriatã ca parti dit litirili compusi lj shi nj, litira j
easti mutã shi easti ufilisitã mash tra s-alãxeascã sonlu a litirãljei l
shi n din fatsã. Ashi avem zboarãli: a-rã-nji/a-rã-nje, calj, cljag,
clja-i/clja-e, cã-pu-lji/cã-pu-lje, cã-runj, cãr-vea-lji/cãr-vea-lje,
gionj, jgljoa-tã, pronj, u-rea-clji/u-rea-clje, etc. iu j-lu easti mut, shi
aspuni mash cã sonurli-a litirilor l shi n (litirili compusi lj shi nj)
suntu muljati. Di-aesti litiri compusi va si zburãm ma nclo. Tora di oarã
vrem mash s-aspunem cã sonlu a litirãljei j cari yini dupã litirili l shi
n, easti mut.
(3) Avem zburãtã (tu lectsi-a litirãljei g) trã zboarãli cari s-pronuntsã
ca dauã varianti, unã cu j shi alantã cu gi/ge. Ashi aflãm zboarãli cari
lipsescu scriari (shi pronuntsari): gean-dar, gioc, gio-ni, giu-dets,
giu-di-cat, giu-gas-tru, giu-gii, giun-giu-nar, gium-bã, giu-mi-ta-ti,
giu-na-mi, giu-nar, giu-na-tic, giun-cu, giu-nel, giu-nes-cu, giu-neash-ti,
giu-nop, giu-pã, giu-rat, etc.
Aesti zboarã nu lipsescu scriari: jan-dar, joc, jo-ni, ju-dets, ju-di-cat,
ju-gas-tru, ju-gi-i, ju-ju-nar, jum-bã, ju-mi-ta-ti, ju-na-mi, ju-nar,
ju-na-tic, jun-cu, ju-nel, ju-nes-cu, ju-neash-ti, ju-nop, ju-pã, ju-rat,
etc.
(4) Avem zburãtã (tu lectsia-a litirãljei g) sh-trã zboarãli iu j-lu tsi
yini dupã l shi n s-avdi ca un son ahoryea di l shi n. Ashi avem zboarãli
cari lipsescu scriari cu ge/gi, ca: con-gi, giun-giu-lã, nol-gi-can,
hãn-gear, hin-gi, shi fin-gi, etc.
Aesti zboarã tsi nu lipsescu scriari cu j ca: con-ji, jun-ju-lã,
nol-ji-can, hãn-jar, hin-ji, shi fin-ji, etc.
Avem shi zborlu nji-redz tsi-armãni ca unã exceptsie cã lipseashti
pronuntsari n'ji-redz, cu dauãli somuri n shi j tsi s-avdu ahoryea.
Ma zboarãli-neologhismi cari, dupã noi, lipsescu scriari ca:
a-ran-gea-men-tu, con-giunc-tsi-i/con-giunc-tsi-e,
in-gec-tsi-i/in-gec-tsi-e etc. va poatã s-armãnã, trã tora di oarã, scriati
sh-ca exceptsiili: a-ran-ja-men-tu, con-junc-tsi-i/con-junc-tsi-e,
in-jec-tsi-i/in-jec-tsi-e, etc.
Notã - Bãgats oarã cã easti ghini si sã shtibã cã suntu locuri iu si scrii
cu sh, cãndu zburãrea s-fatsi cu j. Trã exemplu, avem expresii ca:
sh-vidzui, sh-bãgai, etc. tsi s-avdu shi cu sh, ma s-avdu shi cu j, va
dzãcã s-avdu sh-ca: j-vidzui, j-bãgai, etc. Cum sh-lu yini di la zborlu
shi, easti ghini si si scrii totna sh-, nu j-; s-nu sã ngrãpseascã cu j,
ashi cum u fãtsea Pericli Papahagi tu cãrtsãli a lui di-aoa sh-unã sutã di
anj.

LITIRILI L, LJ
Dupã cum easti scriatã (ca litirã simplã icã parti dit litira compusã lj),
litira l ari dauã sonuri:
(i) cãndu nu easti nãintea-a litirãljei j, litira l ari sonlu-timelj,
ascur, ca tu zboarãli: a-las, lap-ti, la-lã, lup, etc. shi,
(ii) cãndu easti nãintea-a litirãljei j, litira l ari un son muljat ca tu
zboarãli: a-ljum-trea, calj, lja-nu-rã, ljau, lje-pu-ri, mu-lja-ri,
fu-melj, moa-lji, nji-lji, njilj, etc.
La scriarea-a sonlui l, ascur icã muljat, avem dauã prublemi njits, trã
cari avem zburãtã nãinti, tu alti lectsii, sh-cari li-adutsem aminti tu
regula di ma nghios.

Regulã: (1) Cãndu yin dupã litira compusã lj (l-muljat), semivocalili e shi
i nu si scriu; sonurli e shi i si scriu mash cãndu suntu vocali.
(2) Cãndu un zbor ari dauã varianti:
(i) unã variantã cu litirili l shi j dit gruparea di litiri lj cari s-
pronuntsã ca dauã litiri ahoryea, shi
(ii) altã variantã iu litirili lj s-avdu ca gruparea di litiri lgi,
scriarea lipseashti si s-facã cu lgi, nu cu lj.
Exceptsii la aesti reguli va hibã aspusi tu un dictsiunar niscriat ninga.

Bunãoarã,
(1) Semivocalili (vocalili shcurti) e shi i nu si scriu cãndu yin dupã
litira compusã lj; si scriu mash cãndu suntu vocali. Tr-atsea, ahtãri
zboarã lipsescu scriari ca zboarãli: a-ljum-trea, calj, lja-nu-rã, ljau,
lje-pu-ri, mu-lja-ri, fu-melj, njilj, etc.
Zboarãli di ma nsus nu lipsescu scriari ca: a-ljium-trea, calji,
ljia-nu-rã/ljea-nu-rã, ljiau/ljeau, ljie-pu-ri, mu-ljia-ri/mu-ljea-ri,
fu-melji, njilji, etc.
Pi di-altã parti, lipseashti scriari: lje-pu-ri, nji-lji, etc. cã sonurli e
shi i (dit aesti dauã zboarã di la singular) suntu vocali.
(2) Cãndu avem zburãtã di litira j, avem dzãsã cã avem zboarã-exceptsii iu
dauãli litiri l shi j (tsi pot s-hibã scriati deadun ca tu litira compusã
lj), s-avdu ca dauã litiri ahoryea, l-j. Zborlu tsi lu-avem datã atumtsea
ca exemplu easti nol-ji-can pronuntsat cu sonlu l tsi s-avdi ahoryea di
sonlu j (zborlu nu s-pronuntsã cu sonlu muljat lj ca no-lji-can), zbor tsi
lipseashti scriari nol-gi-can, nu noljican.

LITIRA M
Litira m ari mash sonlu-timelj ca tu zboarãli: a-ma-ri, am-bar, mun-ti,
num-tã, pu-moa-rã, etc.
Prublema tsi putem s-u-avem cu scriarea-a sonlui m, easti cã omlu nu shtii
cum s-li ngrãpseascã zboarãli cari pot si s-avdã dauã turlii, sh-cu sonlu m
sh-cu sonlu n.

Regulã: (1) Zboarãli cari
(i) pot si s-avdã dauã turlii, sh-cu sonlu m sh-cu sonlu n, shi
(ii) sonlu m/n s-aflã nãintea-a sonurlor b, p, t shi ts,
lipsescu scriari mash cu m, nu cu n.
(2) Zboarãli cari s-avdu unã singurã turlie, icã cu m, icã cu n, lipsescu
scriari ashi cum s-avdu.
(3) Ma multili zboarã tsi au sonlu m/n nãintea-a sonurlor f shi v, va si sã
scrii cu n, nu cu m. Ma avem shi zboarã tsi si scriu cu m.
Exceptsii la aesti reguli va hibã aspusi tu un dictsiunar niscriat ninga.

Bunãoarã:
(1) (i) Zboarãli trã cari sonlu m/n s-aflã nãintea-a sonlui b, shi cari
lipsescu scriari cu m, nu cu n, suntu: am-ba-ir, am-bar, as-cum-bu-ses-cu,
a-um-brã, bum-bac, bum-bu-nea-dzã, cãm-ba-nã, cãm-bu-rã, cim-ber, cim-bros,
cu-lu-tum-ba, dãm-bã-rã, dãm-blã, em-bur, flam-burã, gram-bo, grum-bur,
lãm-bic, lim-bã, lum-bar-dã, mbãr-bã-tedz, mbãr-ghi-cea, mbir-du-es-cu,
mbi-tat, mbo-gru, mbolj, mbrus-te-lã, mbu-lji-ses-cu, mbu-nedz, stam-bo-li,
strãm-bu, stum-bu, tãm-bari, tom-bu, tram-pã, tream-bur, tum-bã, vom-bir
shi alti poati tsi n-ascãparã.
Aesti zboarã nu lipsescu scriari cu n ca: an-ba-ir, an-bar,
as-cun-bu-ses-cu, a-un-brã, bun-bac, bun-bu-nea-dzã, cãn-ba-nã, cãn-bu-rã,
cin-ber, cin-bros, cu-lu-tun-ba, dãn-bã-rã, dãn-blã, en-bur, flan-burã,
gran-bo, grun-bur, lãn-bic, lin-bã, lun-bar-dã, nbãr-bã-tedz, nbãr-ghi-cea,
nbir-du-es-cu, nbi-tat, nbo-gru, nbolj, nbrus-te-lã, nbu-lji-ses-cu,
nbu-nedz, stan-bo-li, strãn-bu, stun-bu, tãn-bari, ton-bu, tran-pã,
trean-bur, tun-bã, von-bir, etc.
(ii) Zboarãli trã cari sonlu m/n s-aflã nãintea-a sonlui p, shi cari
lipsescu scriari cu m, nu cu n, suntu: a-cum-pãr, am-pa-tru-lea,
am-pi-hiur, am-pla-tea, as-cum-pãr, cãm-pu, im-pe-ti-gã, lam-pã, lamp-si,
mpar-tu, mpa-tur, mpãr-ji-nedz, mpã-tu-ra-ri, mpea-tic, mpea-tur,
mpi-pi-redz, mpi-ru-shedz, mpi-zu-es-cu, mplas-cu, mplã-tescu, mplin,
mpl-ua-ri, mprad, mpra-pã, mprã-njes-cu, mpri-u-nã, mpros-tu, mpru-mut,
mprus-tedz, mpu-li-ses-cu, mpu-ljedz, mpush-cljedz, mput, mpu-tsã-nedz,
pam-po-ri, scum-pu, stim-pi-nat, tãm-pã, tem-plu, tim-pu, tim-pu-riu,
tram-pã, trum-pe-tã, um-plu shi alti poati tsi n-ascãparã.
Aesti zboarã nu lipsescu scriari cu n ca: a-cun-pãr, an-pa-tru-lea,
an-pi-hiur, an-pla-tea, as-cun-pãr, cãn-pu, in-pe-ti-gã, lan-pã, lanp-si,
npar-tu, npa-tur, npãr-ji-nedz, npã-tu-ra-ri, npea-tic, npea-tur,
npi-pi-redz, npi-ru-shedz, npi-zu-es-cu, nplas-cu, nplã-tescu, nplin,
npl-ua-ri, nprad, npra-pã, nprã-njes-cu, npri-u-nã, npros-tu, npru-mut,
nprus-tedz, npu-li-ses-cu, npu-ljedz, npush-cljedz, nput, npu-tsã-nedz,
pan-po-ri, scun-pu, stin-pi-nat, tãn-pã, ten-plu, tin-pu, tin-pu-riu,
tran-pã, trun-pe-tã, un-plu, etc.
(iii) Zboarãli trã cari sonlu m/n s-aflã nãintea-a sonlui t, shi cari
lipsescu scriari cu m, nu cu n, suntu: a-cum-tin, a-gium-tu, a-lim-tu,
a-ljum-trea, a-lum-tu, a-prim-tu, as-cum-tu, as-tim-tu, a-um-tu,
az-vim-tu-rat, dis-fim-tu, frãm-ti, frãm-tu, ghim-tã, ghim-tues-cu, num-tã,
pim-tu, pi-trum-tu, plãm-tu, prim-tu, sãm-tu, spir-lim-tu, strim-tu,
tsim-tu, tum-tu, um-tu, um-tu-rã, vim-tu shi alti tsi n-ascãparã poati.
Aesti zboarã nu lipsescu scriari (cu tuti cã pot si s-pronuntsã) cu n ca:
a-cun-tin, a-giun-tu, a-lin-tu, a-ljun-trea, a-lun-tu, a-prin-tu,
as-cun-tu, as-tin-tu, a-un-tu, az-vin-tu-rat, dis-fin-tu, frãn-ti, frãn-tu,
ghin-tã, ghin-tues-cu, nun-tã, pin-tu, pi-trun-tu, plãn-tu, prin-tu,
sãn-tu, spir-lin-tu, strin-tu, tsin-tu, tun-tu, un-tu, un-tu-rã, vin-tu, etc.
(iv) Zboarãli trã cari sonlu m/n s-aflã nãintea-a sonlui t shi ts, shi cari
lipsescu scriari cu m, nu cu n, suntu: a-sãm-tses-cu, a-tum-tsea,
frãm-tsea-uã, sim-tsã shi alti tsi n-ascãparã poati.
Aesti zboarã nu lipsescu scriari (cu tuti cã pot si s-pronuntsã) cu n ca:
a-sãn-tses-cu, a-tun-tsea, frãn-tsea-uã, sin-tsã, etc.
Nota 1 - Bãgats oarã cã avem:
(i) ndauã zboarã cari s-pronuntsã mash cu m, sh-cari lipsescu scriari cu m,
ca: a-dim-tu, bim-tsã, dãm-tsã (pluralu di la dam-cã), neam-tsu, sem-ti,
shi alti poati tsi n-ascãparã;
(ii) alti multi, multi zboarã cari s-pronuntsã mash cu n, sh-cari lipsescu
scriari cu n, ca: cãn-tu, din-ti, fãn-tã-nã, in-tru, min-tes-cu, min-ti,
mun-ti, mur-min-tu, nã-in-ti, nã-un-tru, ntreg, ntsap, ntu-nea-ric,
ntur-tses-cu, sun-tu, etc. etc. etc. shi
(iii) zboarã tsi s-avdu shi putem s-li-aflãm scriati dauãli turlii, ca:
mbi-du-cljedz shi mpi-du-cljedz, mbis-ti-men shi mpis-ti-men, etc.
Nota 2 - Bãgats oarã cã multi zboarã di ma nsus:
(i) au sh-dirivati tsi nu suntu aspusi aoa,
(ii) pot s-hibã pronuntsati shi scriati cu vocala a shi vocala ã adãvgatã
tu nchisita-a zborlui shi
(iii) pot s-hibã pronuntsati shi cu litira b tu loc di p, icã p tu loc di b
(vedz regula dit lectsia-a litirãljei b).
Unã exceptsie la aestã regulã easti vecljul zbor di arãzgã nturtseascã
(chirut dit limba di adzã) on-bash. Tut tu catiguria di exceptsii va
s-bãgãm shi zboarã compusi ca: mpã-za-ri, mPo-li, etc. tsi va lipseascã
scriari n pã-za-ri, n Po-li, etc.

(2) Zboarãli trã cari sonlu m/n s-aflã nãintea-a sonurlor f shi v, shi cari
lipsescu scriari cu n, nu cu m, suntu, ashi cum li-aflãm tu dictsiunarlu al
Papahagi: az-vin-gu, ca-ran-fi-lã, fan-fu-rã, gean-fe-si, grun-fla-ri,
nfar-mãc, nfash, nfã-ri-nedz, nfãr-mã-cos, nfã-shi-min-tu, nflu-ca-tã,
nflu-res-cu, nfolj, nfri-cu-shedz, nfri-gu-redz, nfrun-dzãs-cu,
nfu-mi-ljedz, nfush-tedz, nvap-su, nvã-les-cu, nvãr-li-ga, nvãr-tes-cu,
nvãr-tu-shedz, nveas-tã, nver, nves-cu, nvets, nvi-cljedz, nvi-du-es-cu,
nvin-gu, nvi-ni-tsãs-cu, nvi-pi-redz, nvir-dzãs-cu, nvi-redz, nvi-rin,
nvi-ri-nedz, nvis-cã-min-tu, nvish-tes-cu, nvish-ti-dzãs-cu, nvis-ta-ljan,
nvol-bu, nvrag, nvul-bari, sin-fer, sin-fo-nã, sin-fu-ni-i/sin-fu-ni-e shi
alti poati tsi n-ascãparã.
Notã - Bãgats oarã cã multi zboarã di ma nsus:
(i) au sh-dirivati tsi nu suntu aspusi aoa, ca bunãoarã, az-vim-tu, cari nu
sã ngrãpseashti az-vin-tu, shi
(ii) pot s-hibã pronuntsati shi scriati cu vocala a shi vocala ã adãvgatã
tu nchisita-a zborlui, ca bunãoarã, zboarãli an-vãr-tes-cu shi
ãn-vãr-tes-cu cari lipsescu si sã scrii nvãr-tes-cu, dupã cum u-avem spusã
tu lectsiili-a sonurlor a shi ã.
Singurli exceptsii tsi putum s-aflãm pãnã tora suntu zboarãli: am-vo-ni shi
cam-fu-rã.

PRUBLEMÃ
Tu-aestã prublemã va dãm un textu tu cari va si s-aflã multi zboarã
niscriati ghini. Ma va s-avem shi ndauã zboarã tsi suntu ghini scriati.
Lucrul a cititorlui va s-hibã ta s-li aflã (i) zboarãli niscriati ghini,
s-li ngrãpseascã cum lipseashti shi s-aflã tsi regulã dit lectsia di ma
nsus avem cãlcatã tu scriari; shi (ii) zboarãli scriati ghini.

Prublemã - Eara primuvearã, pãdurli nchisirã sã nfrundzascã, lilicili
nchisirã sã nflureascã, ponjlji sã nvirdzascã. Pãzarea eara nplinã di
oaminj. Di-unã parti s-afla unã muljeari tsi shi nfãsha njitslji, tsi
npitica ndauã stranji tra s-lji nveascã ficiorlji ma mãri, sh-cari nplitea
pãrpodz, nu multu scunpi, trã vindeari. Nu para-lj nidzea lucurlu mbar cã,
cu vindearea-a pãrpodzlor, nu scutea carishti cãts paradz. Tr-atsea,
bãrbatslj-a lor, nvirinats cã nu-avea paradz multsã, muta frãntseaua nsus,
sh-loa cu nprumut tra s-acunpãrã trã fumeljli-a lor fãrinã, carni, untu,
unturã sh-cash.
Nafoarã nchisi s-cadã ploaea sh-tserlu trunduea di bunbunidzãri. Pri-aoa
sh-pri-aclo videai cãti-unã muljeari nfricushatã, trinbura di-arcoari sh-di
vintul aratsi. Cãnbãnjli nchisirã s-batã la bisearicã shi nveastili tiniri
sh-featsirã crutsea. Atuntsea intrarã tu bisearicã shi vrurã si sã ncljinã
nproasti la sãntsãlj dit bisearicã. Vrurã s-ljea s-aprindã sh-lunbãrdzã.
Jeali mari cã nu l-agiundzea paradzlji.

DIZLIGAREA-A PRUBLEMÃLJEI
Zboarãli tsi nu suntu scriati ghini (shi ndauã alti cari suntu scriati
ghini) va s-hibã sumliniati. Deapoea, trã cati zbor, va s-aspunem regulili
tsi furã (i nu furã) cãlcati.

Prublemã -Eara primuvearã, pãdurli nchisirã sã nfrundzascã, lilicili
nchisirã sã nflureascã, ponjlji sã nvirdzascã. Pãzarea eara mplinã di
oaminj. Di-unã parti s-afla unã muljeari tsi shi nfãsha njitslji, tsi
mpitica ndauã stranji tra s-lji nveascã ficiorlji ma mãri, sh-cari mplitea
pãrpodz, nu multu scumpi, trã vindeari. Nu para-lj nidzea lucurlu mbar cã,
cu vindearea-a pãrpodzlor, nu scutea carishti cãts paradz. Tr-atsea,
bãrbatslj-a lor, nvirinats cã nu-avea paradz multsã, muta frãmtseaua nsus,
sh-loa cu mprumut tra s-acumpãrã trã fumeljli-a lor fãrinã, carni, umtu,
umturã sh-cash.
Nafoarã nchisi s-cadã ploaea sh-tserlu trunduea di bumbunidzãri. Pri-aoa
sh-pri-aclo videai cãti-unã muljeari nfricushatã, trimbura di-arcoari sh-di
vimtul aratsi. Cãmbãnjli nchisirã s-batã la bisearicã shi nveastili tiniri
sh-featsirã crutsea. Atumtsea intrarã tu bisearicã shi vrurã si sã ncljinã
mproasti la sãmtsãlj dit bisearicã. Vrurã s-ljea s-aprindã sh-lumbãrdzã.
Jeali mari cã nu l-agiundzea paradzlji.

(1) Regula dzãtsi cã semivocalili e shi i tsi yin dupã sonlu j (lj shi nj)
nu si scriu. Tr-atsea zboarãli: "muljeari, ljea, jeali" lipsescu scriari:
"muljari, lja, jali".
(2) Regula dzãtsi cã zboarãli trã cari sonlu m/n s-aflã nãintea-a sonlui b,
lipsescu scriari cu m, nu cu n. Tr-atsea, zboarãli: "nbar, bunbunidzãri,
trinbura, cãnbãnjli, lunbãrdzã" lipsescu scriari: "mbar, bumbunidzãri,
trimbura, cãmbãnjli, lumbãrdzã".
(3) Regula dzãtsi cã zboarãli trã cari sonlu m/n s-aflã nãintea-a sonlui p,
lipsescu scriari cu m, nu cu n. Tr-atsea, zboarãli: "nplinã, npitica,
nplitea, scunpi, nprumut, acunpãrã, nproasti" lipsescu scriari: "mplinã,
mpitica, mplitea, scumpi, mprumut, acumpãrã, mproasti"
(4) Regula dzãtsi cã zboarãli trã cari sonlu m/n s-aflã nãintea-a sonlui t,
lipsescu scriari cu m, nu cu n. Tr-atsea, zboarãli: "untu, unturã, vintul"
lipsescu scriari: "umtu, umturã, vimtul".
(5) Regula dzãtsi cã zboarãli trã cari sonlu m/n s-aflã nãintea-a sonlui
ts, lipsescu scriari cu m, nu cu n. Tr-atsea, zboarãli: "frãntseaua,
atuntsea, sãntsãlj" lipsescu scriari: "frãmtseaua, atumtsea, sãmtsãlj"
(6) Regula dzãtsi cã zboarãli trã cari sonlu m/n s-aflã nãintea-a sonlui f,
lipsescu scriari cu n, nu cu m. Tr-atsea, zboarãli: "nfrundzascã,
nflureascã, nfãsha, nfricushatã" suntu scriati cum lipseashti.
(7) Regula dzãtsi cã zboarãli trã cari sonlu m/n s-aflã nãintea-a sonlui v,
lipsescu scriari cu n, nu cu m. Tr-atsea, zboarãli: "nvirdzascã, nveascã,
nvirinats, nveastili" suntu scriati cum lipseashti.

---

CURSU DI SCRIARI ARMÃNEASCÃ
dupã Regulili Astãsiti la Simpozionlu di Standardizari a Scriariljei
Armãneascã di Bituli, Avgustu, 1997

anyrapsit di TIBERIUS CUNIA