LECTSIA 1 - ALFABETLU ARMÃNESCU
(Aflats aua lectsia
tu format Word)
Cu njits alãxiri, alfabetlu di ma nghios easti atsel pripus
tu 1984 di rivista Zborlu a Nostru (Anlu 2, Numirlu 1, Padzina 30).
Aestu alfabet fu nsustsãnut shi di rezolutsiili aduptati la:
(i) Adunarea generalã a armãnjlor tsi loarã parti
la Doilu Cungres Internatsiunal di Limbã shi Culturã Armãneascã
tsi s-tsãnu dit 25-li tu 28-li di Avgustu, 1988 la Universitatea
di Freiburg-Ghirmãnie shi
(ii) Simpozionlu trã Standardizarea-a Scriariljei Armãneascã
tsi s-tsãnu Bituli-Machidunie, dit 24-li tu 31-lu di Avgustu,
1997.
Cu alãxirli tsi s-au faptã, alfabetlu aduptat di Editura
Cartea Aromãnã easti aestu di ma nghios:
a, ã, b, c, ch, d, dh, dz, e, f, g, gh, h, i, j, k, l, lj, m,
n, nj,
o, p, q, r, s, sh, t, th, ts, u, v, w, x, y, z.
Scriarea-a limbãljei armãnã cu aestu alfabet, ari
timelj fonetic:
(i) ti cati son avem unã litirã simplã i compusã
(adratã di unã combinatsii di dauã litiri) shi
(ii) ti cati litirã simplã i compusã avem un singur
son.
Ma suntu sh-multi exceptsii:
(i) Idyiul son poati s-hibã scriat cu ma multi turlii di litiri
simpli i compusi. Bunãoarã, idyiul son easti scriat k
tu zborlu (di-arãzgã xeanã) kilogram, c tu zborlu
casã, shi ch tu zborlu cheatrã; idyiul son z easti scriat
z tu zboarã ca zurlu, zbor, zmelciu, etc. shi s tu expresii ca
s-ved, s-yin, etc.
(ii) Unã singurã litirã, simplã i compusã,
poati si s-pronuntsã ma multi soi. Bunãoarã, litira
c s-avdi k tu casã shi palatalizat (muljat) ãn fatsa-al
e shi i tu zboarãli cicior shi ceatã; litira x tsi s-avdi
ca cs tu zboarãli axescu, alãxescu, xeani, etc. shi ca
gz tu zboarãli exemplu, existu, etc.; diftondzãlj oa shi
ua (vocalã a, semivocalã o/u), au idyiul son.
Cu tuti cã tu-aestu cursu va s-aspunã regulili di scriari
shi pronuntsari trã cati litirã aparti, va s-aspunem ma
nghios ãndauã zboarã di cum easti ufilisit la sistemlu
cu cari lu ngrãpsim cursul.
Dupã grailu a omlui, litira ã s-avdi, cãndu ca
rumãnescul î/â, cãndu ca rumãnescul
ã. Aestã regulã simplificã scriarea: fãrshirotslji
au mash sonlu ã, pindenjlji au dauãli sonuri î/â
shi ã.
Bunãoarã, zborlu cãntã poati si s-avdã:
la pindenj, cîntã (cu actsentul tsi cadi pri ultima litirã
ã; ca tu: el cîntã multu aseara), icã cãntî/cîntî
(cu actsentul tsi cadi pri prota litirã ã icã î;
ca tu: el cãntî/cîntî tora) shi la fãrshirots,
cãntã (cu actsentul tsi cadi pri prota litirã ã;
ca tu: el lu-arãseashti multu tra s-cãntã.
Litira c ari dauã sonuri:
(i) cãndu nu s-aflã nãintea-a vocalilor e shi i,
ca, bunãoarã, tu zboarãli casã, cuc, crutsi,
etc. s-avdi ca sonlu-al k; ma
(ii) cãndu s-aflã dinintea-a vocalilor e shi i, sonlu
al c s-moalji shi s-avdi ca tu zboarãli celnic shi cicior.
Ta si s-avdã diznou ca sonlu k, cãndu s-aflã nãintea-al
e shi i, lipseashti s-ufilisim litira compusã ch; trã
exemplu, zboarãli cheptu shi chiro s-pronuntsã keptu shi
kiro.
Aflãm shi unã exceptsie iu ch-lu poati si s-citeascã
ca dauãli litiri pronuntsati ahoryea, c-h. Bunãoarã,
aflãm zborlu veclju (chirut tora!) di arãzgã nturtseascã,
mechemé (tsi va dzãcã tribunal) cari s-pronuntsã
mec-he-mé, nu s-pronuntsã me-ke-mé. Tr-atsea, ma
s-aflãm ahtãri zboarã ma nclo, easti ghini s-li
ngrãpsim cu kh, tu loc di ch; va dzãcã, zborlu
mechemé s-hibã ngrãpsit mekhemé.
Litira d poati s-aibã doauã sonuri:
(i) sonlu latin d ca tu zboarãli domnu, drac, etc.; shi
(ii) sonlu grãtsescu "dhelta", tu ndauã zboarã
mash, ca dalã, doarã, dascal, etc.
Aestã regulã simplificã scriarea: multsã
armãnj dit Machidunie shi dit Rumãnie nu au tu limbã
sonlu "dhelta". Atselj tsi vor s-lu scrii aestu son, va poatã
s-u facã cu litira compusã dh.
Trã exemplu, tu cãrtsãli publicati la editura-a
noastrã, noi va s-lucrãm cu-aestã regulã
shi va sã ngrãpsim dalã, doarã, dascal,
etc. shi cititorlu va li pronuntsã cum va el, dupã cum
lj-easti grailu-a lui di-acasã. Mash cãndu scriitorlu
va s-aspunã maxus cã d-lu lipseashti si s-avdã
ca sonlu grãtsescu "dhelta", atumtsea zboarãli
di ma nsus va s-hibã ngrãpsiti dhalã, dhoarã,
dhascal, etc.
Litira compusã dz s-avdi ca tu zborlu budzã.
Litira g poati s-aibã trei sonuri:
(i) Cãndu nu s-aflã nãintea-a vocalilor e shi i,
s-avdi ca tu zboarãli gãljinã, gae, grunj, etc.
(ii) Cãndu s-aflã dinintea-a vocalilor e shi i, sonlu
al g s-moalji shi s-avdi ca tu zboarãli gepi shi gioni.
Ta s-nu s-avdã muljat, dinãintea al e shi i, sonlu g easti
urmat di litira h; trã exemplu, litira compusã gh s-avdi
ca tu zboarãli ghelã shi ghini.
(iii) Regula aestã poati s-aibã shi unã exceptsie:
tu ndauã graiuri di armãnj, sh-tu ma multi zboarã,
litira g (ca tu zboarãli cãtigursescu, agalea, gumar,
etc.) shi litira compusã gh (ca tu zboarãli ghiftu, Ghirmãnie,
neologhismu, gheneral, etc.) pot s-aibã, priningã sonlu
a lor latin g, sh-atsel grãtsescu "ghamma". Aestã
va dzãcã cã zboarãli di ma nsus, va poatã
s-hibã pronuntsati sh-cu latinescul g, sh-cu grãtsescul
"ghamma", dup?atilde; cum va s-u va cititorlu.
Litira compusã lj s-avdi ca tu zboarãli fumealji, ljepur,
etc.
Avem shi exceptsii, ca zborlu noljucan, bunãoarã, iu lj-lu
lipseashti pronuntsari ca dauã sonuri separati l-j. Putem s-lu
tsãnem aestu zbor ca exceptsie, sh-atumtsea va-l pronuntsãm
nol-ju-can, icã, multu cama ghini, s-lu-avem tu limbã
ca nol-gi-can (cum easti aspus ca unã variantã sh-tu dictsiunarlu
al Tachi Papahagi), sh-ashi cum dzãtsi sh-regula astãsitã
Bituli, tu simpozionlu dit 1997, ca j/ji-lu s-poatã si sã
scrii (tu ndauã zboarã iu easti pronuntsat sh-ca gi/ge)
shi cu combinatsia di litiri gi/ge.
Litira compusã nj s-avdi ca tu zboarãli njari, njel, etc.
Avem shi exceptsii, ca zboarãli: conji, junjulã, hãnjar,
hinji, finji, shi njiredz, icã neologhismi ca: aranjamentu, injectsie
shi conjunctsie, iu nj-lu lipseashti pronuntsari ca dauã sonuri
separati n-j. Putem s-li tsãnem aesti zboarã ca exceptsii,
sh-atumtsea va li pronuntsãm: con-ji, jun-ju-lã, hãn-jar,
hin-ji, fin-ji, nji-redz, a-ran-ja-men-tu, in-jec-tsi-e shi con-junc-tsi-e,
icã, multu cama ghini, s-li-avem tu limbã ca con-gi, giun-giu-lã,
hãn-gear, hin-gi, fin-gi (varianti tsi, cu exceptsia-al congi,
li-aflãm ãngrãpsiti ashi sh-tu dictsiunarlu al
Tachi Papahagi), a-ran-gea-men-tu, in-gec-tsi-e shi con-giunc-tsi-e
ashi cum dzãtsi regula astãsitã Bituli, tu simpozionlu
dit 1997, ca j/ji-lu s-poatã si sã scrii (tu ndauã
zboarã iu easti pronuntsat sh-ca gi/ge) shi cu combinatsia di
litiri gi/ge. Mash zborlu nji-redz, tsi s-avdi n'ji-redz, un zbor tsi
va s-dzãcã "fac jar" , va-l tsãnem ca
exceptsii.
Litira compusã sh s-avdi ca tu zboarãli shoput, shishi,
etc.
Avem sh-aoa exceptsii ca zboarãli icã neologhismili arãshirat,
ipushisescu (dau zbor), iposhisi, catashisi (sucrestu, sechestru), sholarhiu
(liceu), shizmã (schizmã), shezã (ligãturã),
transhumantsã, dishiintsari shi dishãmari icã numi
ca Voshopoli (Muscopuli), tuti zboarã iu sh-lu lipseashti si
s-avdã ca dauã consoani ahoryea, s-h, va dzãcã,
zboarãli vor pronuntsari a-rãs-hi-rat, i-pus-hi-ses-cu,
i-pos-hi-si, ca-tas-hisi, s'ho-lar-hiu, s'hiz-mã, s'he-zã,
trans-hu-man-tsã, dis-hi-in-tsedz, dis-hã-ma-ri shi Vos-ho-po-li;
nu s-pronuntsã a-rã-shi-rat, i-pu-shi-ses-cu, i-po-shi-si,
ca-ta-shi-si, sho-lar-hiu, shiz-mã, she-zã, tran-shu-man-tsã,
di-shi-in-tsedz, di-shã-ma-ri shi Vo-sho-po-li.
La simpozionlu di Bituli dit 1997, s-astãsi regula ca:
(i) zboarãli: ipushisescu, iposhisi, catashisi shi sholarhiu,
zboarã veclji tsi suntu cunuscuti, poati, mash tu graili dit
Grãtsie, si sã scoatã dit limbã shi s-nu
mata hibã bãgati tu dictsionarlu armãnescu;
(ii) zboarãli: shizmã, shezã shi Voshopoli si sã
s-scrii: schizmã, schezã shi Voscopoli; sh-tu soni,
(iii) neologhismi shi derivati di-a lor ca: transhumantsã, dishiintsari
shi dishãmari s-armãnã, trã tora di oarã,
ca exceptsii.
Litira t poati s-aibã doauã sonuri:
(i) sonlu latin t ca tu zboarãli tinir, trup, etc.; shi
(ii) sonlu grãtsescu "theta", tu ndauã zboarã
mash, ca cati, timelj, pirmit, etc.
Aestã regulã simplificã scriarea: multsã
armãnj dit Machidunie shi dit Rumãnie nu au tu limbã
sonlu "theta". Atselj tsi vor s-lu scrii aestu son, va poatã
s-u facã cu litira compusã th.
Bunãoarã, noi va sã ngrãpsim cati, timelj,
pirmit, etc. shi cititorlu va li pronuntsã cum va el. Mash cãndu
autorlu va s-aspunã maxus, cã t-lu lipseashti si s-avdã
ca sonlu grãtsescu "theta", atumtsea, zboarãli
di ma nsus va li ngrãpsim cathi, thimelj, pirmith, etc.
Ma avem shi exceptsii. Tu ndauã zboarã, litira compusã
th, cari normal s-pronuntsã ca sonlu grãtsescu "theta",
s-avdi ca dauãli sonuri t-h pronuntsati ahoryea; ashi bunãoarã,
zboarãli bathava, fitheauã (ayitã tinirã)
shi alithea s-pronuntsã bat-ha-va, fit-hea-uã shi a-lit-hea
(i a-lith-hea); tu treili zboarã di ma nsus, th-lu nu s-pronuntsã
"theta".
Litira compusã ts va s-avdã ca tu zboarãli tsiva,
frats, tsinã.
Avem sh-aoa unã exceptsie ca zborlu Ghetsimani iu ts-lu lipseashti
si s-avdã ca dauã litiri pronuntsati ahoryea, t-s, va
dzãcã, zborlu s-pronuntsã Ghet-si-ma-ni; nu s-pronuntsã
Ghe-tsi-ma-ni. Aestu zbor va-l tsãnem ca unã exceptsie.
Ahãrzeashti s-aspunem aoa shi zboarãli bitsi, girimitsi,
hiritsi, mirimitsi shi numãtsi (tsi yin di la verbili bitsescu/bitisescu,
girimitsescu/girimitisescu, hiritsescu/hiritisescu, mirimitsescu/mirimitisescu
shi numãtsescu/numãtisescu) cari pot si s-pronuntsã
shi (i) bi-tsi, gi-ri-mi-tsi, hi-ri-tsi, mi-ri-mi-tsi shi nu-mã-tsi;
ma pot si s-pronuntsã shi (ii) bit-si, gi-ri-mit-si, hi-rit-si,
mi-ri-mit-si shi nu-mãt-si shi bit-si; shi, cu forma-atsea lungã
di (iii) bi-ti-si, gi-ri-mi-ti-si, hi-ri-ti-si, mi-ri-mi-ti-si shi nu-mã-ti-si.
Aesti zboarã va li ngrãpsim bitsi/bitisi, girimitsi/ girimitisi,
hiritsi/hiritisi, mirimitsi/mirimitisi shi numãtsi/numãtisi
sh-va s-alãsãm cititorlu s-li pronuntsã ashi cum
va s-va el!
Litira x, ari dauã sonuri. Poati si s-avdã:
(i) cs, ca tu zboarãli axescu, alãxescu, xeani, etc. icã
(ii) gz, ca tu zboarãli exemplu, existu, etc.
Tu cãrtsãli-a editurãljei va li ngrãpsim
di ma multili ori cu x; mash cãtivãrãoarã,
cãndu nu shtim cum s-fãtsem (cã scriarea-a zborlui
nu easti astãsitã ninga, shi aspusã tu dictsiunar),
va li scriem icã cu cs icã cu gz.
Litira y ari trei sonuri:
(i) ari prota sonlu grãtsescu "ghamma", tu zboarãli
armãneshti, cãndu s-aflã nãintea-a vocalilor
e shi i; shi
(ii) di multi ori, tu ndauã grai armãneshti, litira y
poati si s-avdã sh-ca semivocala i.
Ashi avem, ca exemplu, zboarãli: yin, yis, yinghits, yermu, mãyistrã,
etc. iu litira y s-pronuntsã ca sonlu grãtsescu "ghamma"
sh-cari tu ndauã grai armãneshti s-pronuntsã shi
ca sonlu latinescu i ca: in, is, inghits, ermu, mãistrã,
etc.
(iii) Tu numili icã zboarãli xeani, ca York, Young, Yale,
Peyfuss, bunãoarã, s-avdi ca vocala icã semivocala
i, va dzãcã, zboarãli xeani di ma nsus va si s-pronuntsã:
Iorc, Iong, Ieil, Paifus, etc.
Aproapea tuts armãnjlji cari scriu armãneashti cu un alfabet
fãrã seamni diacrititsi (afoarã di litira ã),
u fac cu-alfabetlu di ma nsus. Ma avem sh-altsã armãnj
trã cari sonlu grãtsescu ghamma shi scrii totna y, sh-cãndu
s-aflã dinintea-a sonlui i icã a sonlui e (cãndu
lu scriem sh-noi y), sh-cãndu s-aflã nãintea-a
unui altu son (cãndu noi lu scriem g, icã gh).
CURSU DI SCRIARI ARMÃNEASCÃ
dupã Regulili Astãsiti la Simpozionlu di Standardizari
a Scriariljei
Armãneascã di Bituli, Avgustu, 1997
anyrapsit di TIBERIUS CUNIA
Culturâ
