Scopie, Makidunii 21 di Mai 2003 Ti bunjlji-Armanji,
Ia tsi s-fatsi la noi, a an ligatura cu "Dzuua Natsionala-a Armanjlor -
23 di Maj":
1.Martsa, 20 di Mai Premierlu-ali Machidunii, domnul Branco Tsrvencovski
apruche delegatsii di la UDAM, UCAM shi LAM. lji si spusira tuti tsi-adram
noi Armanjlji ma shi problemili cu cari na-astavarsim. El taxi ca va s-him
agiutats cama multu. Deapoaea, tsi-i ti prota oara, zbura exclusiv
ti-Armanjlji ti Emisiea pi limba-armaneasca di la TVM. Miriana
Nicolovsca-Nedelcovsca u-avu-atsea tinjii, la palacariea-a mea ca na
canushtem cu Premierlu;
2.Aza, pi 21 di Mai Muzeulu Natsional tu colaborari shi cu Sutsata
"Moscopoli-Cavallioti" di scopia organiza una expozitsii musheata cu caduri
shi lugurii din casa. Expozitsiea ca proectu (shi cu un musheat Catalog)
easti-agiutata cu paradz di Ministerlu ti cultura-ali Republica Machedonia.
Avu multsa oaminji Armanji shi oaspitslji-a Armanjlor;
3.Mani seara, pi 22 di Mai UDAM organizeadza un Cocteil cu ucazea-a
"Dzuualjei Natsionala-a Armanjlor - 23 di Mai" iu s-ashteapta
multsa-Armanji.
4.Mani, pi 22 di Mai, pi Programlu 1 di la TV Machedonia, tu oara
20,45-22 (una sahati shi-un cirec di oara), mini va s-escu oaspi shi deadun
cu-un Arbines, domnul Mersel Bilali. Tema: Dzuua Natsionala-a Armanjlor -
23 di Mai ma shi banaticlu deadun tu Machidunii. Cu mini va sa zburasca
doamna Ljubitsa Gheorghieva di la Emisiea-armaneasca a cu domnul Bilali
jurnalistul shi redactorlu-a rubricaljei cu debatari domnul Ljubisha
Nicolovski. Scljeama TV Programlu 1 na da ti-ndreptu shi noi Armanjlji s-na
li spunem viderli-a noasti shi s-debatam.
5.Vinirea, pi 23 di Mai delegatsii di la UDAM, UCAM shi LAM va s-him
aprucheats di Prezidentul a Adunariljei ali Republica Machedonia shi iara
va-lji spunem ti problemili-a Armanjlor.
6. Sambata, pi 24 di Mai, Crushuva va s-hiba tsanuta iurtusearea-a
Dzuualjei Natsionala-a Armanjlor - 23 di Mai, organizata mash di LAM shi
noi aclotsi nu-avem tsiva.
7. ashtiptam ca mani, Gioea 22 di Mai, s-na si spuna candu va s-him
aprucheats ca delegatsii shi la Prezidentul a statlui Republica Machedonia.
Shi-aesti la s-hiba una-apandasi la blasfemiili spusi di partea-a
domnul Cambru ti mini sh-ma multu ti noi dit Machidunii ca taha nu-adram
tsiva shi nu s-fatsi tsiva.
Cu tinjii,
Dina Cuvata
Bucureshti, Romanii 21 di Mai 2003 Sutsata Culturala Armaneasca di Bucureshti va greashti ta s-yiurtusimu
deadun Dzua Natsionala a Armanjloru.
Yiurtusearea va si s-faca Bucureshti,Dumanica, 25-li di Maiu, sahatea 15
la hanea "Casa Alba" di Baneasa.
S-agiundzi aclo cu autobuzlu 301. Putets s-lu loats ditu centru, di la Piatsa
Romana. Lipseashti s-dipunets la statsia "Gradina Zoologica."
Cu tinjii, Alexandru Gica
Scopie, Makidunii 16 di Apriir 2003 Pi 14 di-Apriir Scopia fu dishcljis Panayirlu
Internatsional a Cartiljei. Dishcljidearea-u featsi Ministrul tu
cultura-ali republica Machedonia. La standlu-ali UCAM tricu insushi
Ministrul shi lj-fura dati di multi di cartsali publicati di UCAM, sh-pi
limba machiduneasca sh-pi limba armaneasca. El li lo cu multa harauua sh-ma
multu cartea cu Teatrul al Cola Babu, ca shi Ministrul easti actor di la
teatrul di Bituli.
La standlu-ali UCAM tricu shi Arhiepiscoplu Machidunescu sh-di Oharda
Paradistarea-a Lui Domnul Domnul Stefan. Shi-a lui alji deadim di cartsali
basericheshtsa tsi li publica UCAM: Apostolu, Iazmatarlu, Psalmili-al
David, Andreptul a Armanjlor dit Machidunii ti-una basearica natsionala di
Arhimandrit Sabareanu, Biografia al D.Constantinescu, cum shi alti cartsa
pi limba machiduneasca. s-ciudusi Arhiepiscoplu pi intereslu-ali UCAM ti
cartea basericheasca.
Aza, cara eara dzuua di lucru tricura multsa oaminji cari-u vor
cartea, oaspits di-a noshtsa, ma nu-lji vidzum shi-atselji cari tut
"zburascu" ca elji cat vor s-adara ti-Armanamea. Elji au alti lucri - au
angatan ca s-nu s-adara tsiva ti bunlu-a Armanamiljei!!!
Panayirlu-a cartiljei sa-ncljidi Dumanica.
Cu tinjii,
Dina Cuvata
Bituli, Makidunii protlu di Apriir 2003 Tinjisits armănji, sămbătă 29 di martsu anlu 2003 tu
utela "Bitola" dit Bituli, sutsata "Frats Manachia"
dit Bituli, u tsănu traditsionala seara armnească. Tu
utela s-avea adunată varnă 400 di oaspits, a
cunoscutslji căntători di Bitola Pipi (cari cănta shi
shuira) shi Renata, adrară giumbushea s-hibă cătă ma
mari. Pi ninga ei la aestă seară căntară shi
cunoscutslji căntători Pero Tsatsa dit Scopia shi
Steriu Dardaculi dit Gărtsii. La aestă seară
armă-nească prezentsă fură shi Primarlu ali Bituli,
domnul Zlatko Vraskoski, ambasadorlu gărtsescu, domnul
Ioanis Economu, Conzulu ali Romanii tu Machedonii,
domnul Iulian Nitsu, Reprezentantsă di Uniunea
Europeană ăn cap cu domnul Costas Cochidis,
Prezidentul a Partiiljei a armănjlor dit Machedonii,
domnul Mita Papuli, Prezidentul a Aliantsa (shi nu
unia cum vară u cljeamă) Democratica a armănjlor dit
Machedonii, Domnul Zica al Brova, Prezidentul ali Liga
Mondială a armănjlor, domnul Nico Pop Nicola,
Prezidentul ali Liga armanească dit Machedonii, domnul
Iorgo Ilievski, Reprezentantsa di la Liga armănească
dit Gărtsii, Membri di la ma multi sutsăts armăneshtsa
dit Machedonii, Reprezentantsă di la Asotsiatsia a
Bitolanjlor dit Săruna, Asotsiatsia di fraternitati cu
Rusia, Asotsiatsia di sărbeanji shi muntenegreanji,
etc.
Dit atsea cari tut fu prezentu la aestă seară
armănească, putem s-dzătsem că didealihealui aestă
seară avu mari suctses. Organizatorlji a alishtei
andamusi (oaminjlji cari u conduc sutsata Frats
Manachia) nica ună oară să spusiră ca bunji
organizatori, shi nică ună oară spusiră la tuts
armănji cum lipseashti ta s-organizează andamusili.
Minduescu că păn tora la nitsi ună seară armănească
cari fu tsănută tu Machidunii, nu s-avea adunată ahăts
armănji ca Bituli.
Alanta dzuă Dumănică, multsa di oaspitslji nica di
tahinima ayonjea s-dusiră la Bisearica armănească dit
Bituli "Ayiu Constantin shi Elena", iu preftul di aclo
Oliver (cari ari bitisită facultatea di Teologii tu
Romanii), aproapea giumtăts di ecteniili cari sa spun
la Liturghia li dyivăsi pi armăneashti a psaltsăi
apăndasea shi ei cu căntarea pi armăneashti. Putem sa
dzătsem că fu ună mari harau ti tuts armănji cari eara
prezentsă tu Bisearica ca poati ti prota oară audeau
căntări bisericheshtsă pi armăneashti spusi la ună
Liturghii.
După tsi bitisi liturghia, tuts oaspitslji eara
călisits la picnic tu "centrul turistic di iarna shi
di veara - Pelister" dit hoara armănească Nijopole,
cari s-află tu muntsalji a Pelisterlui shi iu neaua
nica nu iara tuchită di tut tsicara că năfoara soarili
eara prezentu. Shi aoa cănticlu shi gioclu armănescu
eara prezentu, a după vărna trei săhăts di giumbushi
shi muabeti, oaspitslji acătsară s-fugă cătă acasă,
alăsănd mushuteatsili shi aerlu curat cari li dădea
Pelisterlu. Grupă di vărnă 20 di armănji, la fudzearea
dănăsiră la un cafine armănescu dit hoara Nijopole,
cari u tsani un armăn di familia Musha, shi tu cari
s-avea adunată vărnă 10-15 di fciori, cari ti mari
ciudii, anamisa di ei zbura armăneashti, shi cari
aduna pradz ca s-poată s-ancupără un panou ti baschet.
Căndu s-avdză ti tsi easti zborlu, tuts armănji
scoasiră căti vără pră shi deadiră agiutor a fcirlor
ca s-poată sh-lu ăncupără panoulu. Minduescu ca tu
atsel momentu tuts fciori dit cafinelu eara hărsits ca
suntu armanj, shi deadiră promisiunea ca di aoa shi
ninti va u zburască shi nica mamultu limba armănească.
Cu tinjii, Sasho Yeranda
Bucureshti, Romanii, Premiili Bana Armâneascâ, 16 di Martsu 2003 Sambata, 15-li di Martsu, la sala ARCUB di Bucureshti, s-tsanu "Gala
a Premiiloru Bana Armaneasca".
Premierea fu parastasita (prezentata) di Dumitru Piceava (editorlu a
revistaljei Bana Armaneasca) sh-di Mariana Budesh.
Premiili di tinje a revistaljei fura aharzite alu:
1)Ioan Cardula (Romanie)
2)Jane Gusho(Arbinushie)
3)Zoe Gica (Romanie)
4)Toma Kiurci (Vuryarie)
5)Yeoryi Padiotti (Gratsie)
6)Vanghea Mihanj Steryiu (Machidunie).
Jane Gusho shi Y.Padiotti nu putura ta s-yina la spectacolu.
Premiulu "Omlu a anlui 2002" fu aharzitu a avdzatlui istoricu afstriacu
(tsi ari shi una aradatsina armaneasca) Max Demeter Peyfuss. Peyfuss fu
parastasitu di Thede Kahl.
Premiili fura niscanti ayalmi (statui) adrati ditu bronzu di Dumitru
Piceava.
Tu dheftira parti a programlui fu unu spectacolu artisticu la cari cantara
pareili "Pilisterlu"(di Bucureshti) shi "Mushata Armana" (di Kogalniceanu)
cumu shi solistili: Zoe Gica, Aurelia Caranicu, Flori Costea, Ianula
Gheorghe shi Mirela Ciobanu (acompaniata la pianu di soatsa a ljei
Carmen Balashoiu). Spectacollu s-bitisi cu "Dimandarea Parinteasca".
Fu multa dunjeaua la ARCUB; pistipsescu ca fura ma multu di 300 di oaminj.
Seara, dupa spectacolu, s-featsi una serata armaneasca la restaurantlu
"Inter-Macedonia" (tsanut di armanlu Rudu) iu canta pareia "Steaua di
vreari" deadun cu Gica Coada.
Dumanica, 16-li di Martsu, Thede Kahl tsanu una lectsie di dans la sediulu
a Sutsataljei Culturali Armaneasca ti tinirilji "Pilisteri". Fu una
lectsie magica.
Luni, 17-li di Martsu, la Facultatea di Isturie di Bucureshti, Max Demeter
Peyfuss tsanu conferintsa ti legendili sh miturilji tsi urdina an ligatura
cu Moscopole. Fura aproapea 100 di oaminj. Anamisa di elj: Matilda
Caragiu, N.S.Tanasoca, N.Djuvara, N.Saramandu.
Culturâ
