{"id":2956,"date":"2020-08-21T12:40:43","date_gmt":"2020-08-21T11:40:43","guid":{"rendered":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/?p=2956"},"modified":"2020-08-22T12:27:47","modified_gmt":"2020-08-22T11:27:47","slug":"matila-c-ghyka-sud-dunarenii-si-aromanii","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/matila-c-ghyka-sud-dunarenii-si-aromanii\/","title":{"rendered":"Arom\u00e2nii \u015fi sud-dun\u0103renii \u00een memorile lui Matila Ghyka (N.T.)"},"content":{"rendered":"\n

Pe urmele enigmaticului c\u0103pitan Mihu\u0163u \u015fi a \u00ab pove\u015ftilor [lui] despre istoria \u015fi folclorul Macedoniei \u015fi Epirului \u00bb consemnate \u00een memorile lui Matila Ghyka am sf\u00e2r\u015fit prin a m\u0103 \u00eentreba dac\u0103 nu cumva acesta din urm\u0103 nu era \u015fi el de origine arom\u00e2n\u0103 pe linie patern\u0103. \u00centr-un fel, o sugereaz\u0103 el \u00eensu\u015fi, atunci c\u00e2nd evoc\u0103 sosirea \u00eenainta\u015fului lui din Epir \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 pe la 1770, \u00een aceia\u015fi perioad\u0103 \u00een care a venit \u015fi Trandafir Djuvara, str\u0103mo\u015ful lui Neagu. Spre deosebire de majoritatea \u00ab compatrio\u0163ilor \u00bb lor din Balcani, arom\u00e2nii nu au cum s\u0103 produc\u0103 vreo \u00ab adeverin\u0163\u0103 \u00bb certific\u00e2nd existen\u0163a lor de-a lungul timpului \u00een termeni na\u0163ionali, motiv pentru care pistele genealogice dau inevitabil loc la quiproquo-uri\u2026 Genealogia \u015fi istoria nu fac totdeauna cas\u0103 bun\u0103 !<\/p>\n\n\n\n

\"\"
Matila Ghyka, 1881-1965 : \u015fcolit la franciscani \u015fi la iezui\u0163i, ofi\u0163er de marin\u0103, inginer, mare c\u0103l\u0103tor, diplomat, profesor de estetic\u0103 la Los Angeles, autor prolix\u2026<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n\n\n\n\n

\u00cen mai multe r\u00e2nduri, Matila Ghyka[1]<\/sup><\/a> \u00eel pomene\u015fte pe un anume Mihu\u0163u \u00een memorile sale publicate la Paris \u00een 1956, traduse \u00een rom\u00e2n\u0103 cu titlul Curcubeie[2]<\/strong><\/sup><\/a>.<\/em> Nu lipsesc indiciile, nu reu\u015fesc \u00eens\u0103 s\u0103 identific acest personaj pe care mi l-a semnalat Matei Cazacu. Mul\u0163umesc anticipat aceleia\/aceluia care poate s\u0103 ne dea informa\u0163ii mai detailate. Iat\u0103 indiciile.<\/p>\n\n\n\n

Format la o \u015fcoal\u0103 naval\u0103 reputat\u0103 de ofi\u0163eri din Fran\u0163a, M. Ghyka are 20 de ani c\u00e2nd sose\u015fte \u00een 1900 pe cruci\u015f\u0103torul \u00ab Elisabeta \u00bb, ancorat \u00een portul Constan\u0163a, unde va sta \u015fase luni \u015fi \u00eel va \u00eent\u00e2lni pentru prima dat\u0103 pe aspirantul \u00ab de origine macedonean\u0103 \u00bb Mihu\u0163u. \u00ab M\u0103runt de stat, plin de ardoare, mai \u00een v\u00e2rst\u0103 dec\u00e2t camarazii lui \u00bb, el absolvise Scoala superioar\u0103 de artilerie de la Bucure\u015fti. Mai \u00eenainte, el fusese profesor la liceul rom\u00e2nesc din Bitola, principala institu\u0163ie \u015fcolar\u0103 frecventat\u0103 de arom\u00e2nii cu sentimente, sau mai bine zis cu veleit\u0103\u0163i, na\u0163ionale proprii din Turcia european\u0103. Mul\u0163i dintre ei se vor stabili ulterior \u00een Rom\u00e2nia. Acestui Mihu\u0163u, prezentat succesiv ca arom\u00e2n, ca macedo-rom\u00e2n, ca rom\u00e2n macedonean sau ca rom\u00e2n din Macedonia, Matila Ghyka \u00eei datoreaz\u0103 \u00ab multe am\u0103nunte despre istoria \u015fi folclorul Macedoniei \u015fi Epirului \u00bb pe care le reia pe larg \u00een memorile sale. \u00ab Datorit\u0103 lui, m-am ini\u0163iat \u00een \u00eencurcata problem\u0103 a rom\u00e2nilor din Macedonia care, la acea vreme, sub ochiul amuzat al Turciei, f\u0103cea mult s\u00e2nge r\u0103u Rom\u00e2niei \u015fi Greciei \u00bb (p. 102-103), comenteaz\u0103 viitorul diplomat a c\u0103rui memorii au fost scrise la mijlocul secolului al XX-lea.<\/p>\n\n\n\n

Axa Epir-Principate <\/strong><\/p>\n\n\n\n

Interesant este c\u0103 Mihu\u0163u face o distinc\u0163ie destul de net\u0103 \u00eentre arm\u00e2ni<\/em>, numi\u0163i macedo-rom\u00e2ni, \u015fi rrr\u00e2m\u00e2ni<\/em>, numi\u0163i epiro\u0163i : <\/p>\n\n\n\n

\u00ab De altfel, \u00eencep\u00e2nd din secolul al XVII-lea, avea loc o imigrare ne\u00eencetat\u0103 de macedo-rom\u00e2ni spre principatele din nordul Dun\u0103rii ; veneau s\u0103 fac\u0103 avere, se c\u0103s\u0103toreau adesea cu fete de boieri rom\u00e2ni \u015fi cur\u00e2nd au \u00eenceput s\u0103 reprezinte o parte considerabil\u0103 din mica boierime \u015fi din intelectualitatea din ceea ce avea s\u0103 devin\u0103 Regatul Rom\u00e2n. Un alt val, paralel, de imigran\u0163i din Balcani vorbind aceia\u015fi limb\u0103, venea din Epirul de Sud (\u2026). Aveau spirit de aventur\u0103. Unii se duceau s\u0103-\u015fi caute norocul la Vene\u0163ia, unde intrau \u00een garda albanez\u0103 a dogilor ori f\u0103ceau comer\u0163, dar un num\u0103r \u015fi mai mare trecea Dun\u0103rea \u015fi ace\u015fti epiro\u0163i stabili\u0163i ca negustori ori arenda\u015fi \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 sau \u00een Moldova se c\u0103s\u0103toreau cu fete din mica boierime de \u0163ar\u0103 (c\u0103s\u0103toria cu o \u2018\u2019fat\u0103 de boier\u2019\u2019 era modalitatea cea mai direct\u0103 de a dob\u00e2ndi imp\u0103m\u00e2ntenirea \u00een cele dou\u0103 principate) \u015fi se asimilau complet p\u0103str\u00e2nd totu\u015fi, ca \u015fi macedo-rom\u00e2nii, \u00eensu\u015firile particulare de rezisten\u0163\u0103 \u015fi de curiozitate intelectual\u0103 \u00bb (pp. 102-103). <\/p>\n\n\n\n

De mai multe ori, Matila Ghyka revine pe acest punct, aparent pentru el Epirul ocup\u0103 un loc aparte. El nu pare s\u0103 se fi mul\u0163umit de altfel cu informa\u0163ile ob\u0163inute de la interlocutorul s\u0103u, \u015fi face propria lui anchet\u0103. A propos de Valahia, el precizeaz\u0103 de la bun \u00eenceput \u00eentr-o not\u0103 : \u00ab Deja cronicarii bizantini \u00eei numeau vlahi<\/em> pe macedo-rom\u00e2ni, cunoscu\u0163i de cronicarii francezi ca blas<\/em>, aceia\u015fi r\u0103d\u0103cin\u0103 cu olah<\/em> (termen folosit de unguri pentru vecinii de la R\u0103s\u0103rit) walah<\/em>, w\u00e4lsh<\/em>, Wallon<\/em>\u2026 \u00bb (P. 23.) \u00cen mai multe r\u00e2nduri el se refer\u0103 la \u00ab fenomenul de chimie etnic\u0103 \u00bb care a dat na\u015ftere at\u00e2t rom\u00e2nilor, pornind de la daci \u015fi \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 de la slavi \u015fi cumani c\u00e2t \u015fi macedo-rom\u00e2nilor pornind respectiv de la traci \u015fi, \u00een cazul epiro\u0163ilor, de la iliri (p. 102, 468). <\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 prima \u00eent\u00e2lnire pe \u00ab Elisabeta \u00bb, singurul cruciz\u0103tor de care dispunea Regatul Rom\u00e2n, ei se vor revedea tot \u00een Dobrogea, de dou\u0103 ori \u015fi vor colabora cu acela\u015fi entuziasm : o dat\u0103 \u00een 1906, c\u00e2nd Mihu\u0163u preda naviga\u0163ia la \u015fcoala de marin\u0103 din Constan\u0163a (p. 140), a doua dat\u0103,  \u00een timpul primului r\u0103zboi mondial, c\u00e2nd Mihu\u0163u devenise c\u0103pitan de corvet\u0103 \u015fi c\u0103pitanul portului Constan\u0163a (p. 286). Am\u00e2ndoi vor participa la diverse manevre militare contra  armatei germane care \u00eempreun\u0103 cu alia\u0163ii bulgari ocupaser\u0103 Dobrogea.<\/p>\n\n\n\n

Arom\u00e2nii din Rom\u00e2nia \u00eenaintea coloniz\u0103rii Cadrilaterului<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00ab C\u00e2nd am ajuns eu [\u00een 1900], Constan\u0163a era, de\u015fi foarte mic\u0103, un ora\u015f cosmopolit de tipul \u2018\u2019schelelor din Levant\u2019\u2019. \u00cen general, negustorii erau greci \u015fi armeni, ceva evrei, dar rom\u00e2nii macedoneni, de\u015fi veni\u0163i de cur\u00e2nd, s-au dovedit foarte ap\u0163i pentru comer\u0163 (ceea ce nu era cazul rom\u00e2nilor din Regat, to\u0163i sau aproape to\u0163i func\u0163ionari sau ofi\u0163eri) \u015fi au \u00eenceput s\u0103 se \u00eembog\u0103\u0163easc\u0103 (p. 100), noteaz\u0103 Matila Ghyka \u00een memorile sale redactate dup\u0103 al doilea r\u0103zboi mondial pornind de la propriul s\u0103u jurnal pe care \u00eel intitulase \u00ab Povestiri ml\u0103\u015ftinoase \u00bb.   El manifest\u0103 un interes deosebit pentru arom\u00e2nii din Constan\u0163a \u00een perioda care precede colonizarea Cadrilaterului. Prezen\u0163a lor este scrupulos consemnat\u0103. Un exemplu : \u00ab Hotelul Europa avea un restaurant zgomotos unde (\u2026) \u00ee\u015fi f\u0103ceau apari\u0163ia cei c\u00e2\u0163iva macedo-rom\u00e2ni prosperi din Constan\u0163a, doctori, farmaci\u015fti ori negustori, lui Mihu\u0163u \u00eei f\u0103cea pl\u0103cere s\u0103 mi-i prezinte. Ca to\u0163i rom\u00e2nii din sudul Dun\u0103rii care nu fuseser\u0103 asimila\u0163i de cultura greceasc\u0103, el avea pentru greci, \u00een particular \u015fi \u00een general, o antipatie \u00eenn\u0103scut\u0103, singura excep\u0163ie fiind proprietarul hotelului cu care se tachina inofensiv\u2026 \u00bb (P. 142.)<\/p>\n\n\n\n

Vorbind despre societatea ie\u015fean\u0103, ea cuprindea \u00ab \u00een afar\u0103 de reprezentan\u0163ii boierimii p\u0103m\u00e2ntene \u015fi fanariote (greco-bizantine), un num\u0103r oarecare de familii grece\u015fti, macedonene sau epirote \u2013 venite \u00eentre secolul XVII-lea \u015fi \u00eenceputul celui de-al XIX-lea \u00bb (p. 30).<\/p>\n\n\n\n

La Gala\u0163i, \u00een timpul r\u0103zboiului, \u00eempreun\u0103 cu colegii de la Misiunea naval\u0103 francez\u0103, el frecventeaz\u0103 restaurantul \u00ab Macedonia \u00bb (\u0163inut, \u00ab desigur, de un arom\u00e2n \u00bb) (pp. 313-314). \u00ab Aristocra\u0163ia local\u0103 [\u00een Bucovina]era format\u0103 de mici nobili austrieci \u015fi membrii ai vechilor familii de boieri autohtoni care optaser\u0103 \u00een 1777 pentru Austria ca s\u0103 nu-\u015fi piard\u0103 p\u0103m\u00e2nturile \u015fi primiser\u0103 de la Habsburgi titlurile de cavaler ori de baron, chiar de conte, potrivit str\u0103mo\u015filor sau averii. Erau \u015fi c\u00e2\u0163iva baroni armeni \u015fi macedo-rom\u00e2ni. \u00bb (P. 135.)<\/p>\n\n\n\n

Nicolae Mi\u015fu \u015fi Ionel Br\u0103tianu<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Nicolae Mi\u015fu[3]<\/sup><\/a> va fi cel\u0103lalt \u00ab macedonean \u00bb cu care Matila Ghyka va avea o rela\u0163ie privilegiat\u0103 imediat dup\u0103 ce a fost numit la lega\u0163ia rom\u00e2n\u0103 de la Londra. Despre noul ambasador al Rom\u00e2niei \u00een Anglia, prezentat ca \u00ab cel mai remarcabil dintre diploma\u0163ii no\u015ftrii \u00bb, el scrie :<\/p>\n\n\n\n

 \u00ab Avea un chip cu tr\u0103s\u0103turi fine, dar energice, ochi negri p\u0103trunz\u0103tori, str\u0103lucind de inteligen\u0163\u0103, o expresie de m\u00e2ndrie ironic\u0103, disimulat\u0103 mai mult sau mai pu\u0163in de o curtoazie perfect\u0103 \u015fi \u00eenflorit\u0103. Aceste elemente pu\u0163in contradictorii ale firii lui se datorau faptului c\u0103 era rom\u00e2n macedonean. P\u0103rea s\u0103 aib\u0103 toate calit\u0103\u0163ile diplomatice ale orientalului, inclusiv viclenia aproape diabolic\u0103 dar f\u0103r\u0103 nici unul dintre defectele acestuia. Pentru mine a ajuns rapid \u015feful ideal. Ne \u00een\u0163elegeam evident de minune, poate din cauza ascenden\u0163ei noastre epirote \u015fi albaneze, dar e greu de \u00eenchipuit o curtoazie mai des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103, o experien\u0163\u0103 mai vast\u0103 at\u00e2t \u00een politica interna\u0163ional\u0103 c\u00e2t \u015fi \u00een politica balcanic\u0103, \u00een fine umorul \u015fi ironia foarte atr\u0103g\u0103toare oferite \u00een rela\u0163ia zilnic\u0103 cu acest om remarcabil. \u00bb (P. 264-265.)<\/p>\n\n\n\n

Doar doi delega\u0163i au avut dreptul s\u0103 participe \u00een numele Rom\u00e2niei la negocierile de pace de la Versailles \u00een 1919 : Nicolae Mi\u015fu era unul dintre ei, cel\u0103lalt fiind Ionel Br\u0103tianu (1864-1927). Iat\u0103 pasajul pe care i-l consacr\u0103 celui din urm\u0103 Matila Ghyka:<\/p>\n\n\n\n

\u00ab Ca origine, Br\u0103tienii erau macedo-rom\u00e2ni, asemenea multor personalit\u0103\u0163i interesante din Rom\u00e2nia. Am insistat deja asupra inteligen\u0163ei \u015fi tenacit\u0103\u0163ii macedo-rom\u00e2nilor \u00een general care \u015fi-au \u00eensu\u015fit unele din calit\u0103\u0163ile du\u015fmanilor lor, grecii. Str\u0103mo\u015ful lui Ionel Br\u0103tianu, Dima, a venit \u00een secolul al XVII-lea \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 unde s-a c\u0103s\u0103torit cu mo\u015ftenitoarea familiei boiere\u015fti Br\u0103tianu, lu\u00e2ndu-i numele. \u00bb (P. 346.) Matila Ghyka se refer\u0103 probabil la Dima Grecul din Br\u0103tienii de Sus atestat \u00eentr-un act \u00eentocmit \u00een 1634[4]<\/sup><\/a>. Prin \u00ab Grecul \u00bb se \u00een\u0163elege mai degrab\u0103 \u00ab str\u0103inul \u00bb, acest termen generic desemn\u00e2nd nu numai pe greci \u015fi pe to\u0163i cei veni\u0163i de la sud de Dun\u0103re, mai ales cu comer\u0163ul.<\/p>\n\n\n\n

Un absent : Matila Costiescu senior<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Contrastul este sesizant \u00eentre omniprezen\u0163a membrilor familiei Ghyka evoca\u0163i cu ocazia peregrin\u0103rilor memorialistului \u015fi absen\u0163a \u00een carte a referin\u0163elor la familia tat\u0103lui lui. Acesta din urm\u0103 nu este evocat dec\u00e2t de trei ori \u00een termeni foarte sumari. \u00ab Eram singurul copil la p\u0103rin\u0163i, divor\u0163a\u0163i pentru nepotrivire de caracter (se c\u0103s\u0103toriser\u0103 la 21 de ani), cur\u00e2nd dup\u0103 na\u015fterea mea. \u00bb (P. 26.) \u00ab Tata era \u00eenc\u0103 foarte t\u00e2n\u0103r, \u00een uniform\u0103 de maior de artilerie, eu adesea \u00een uniform\u0103 de aspirant, iar el era m\u00e2ndru s\u0103-\u015fi prezinte prietenilor \u015fi camarazilor un fiu deja ofi\u0163er  pe care nu-l cunoscuse dec\u00e2t bebelu\u015f \u015fi copil \u00bb (p. 76), poveste\u015fte el cu ocazia primei sala vizite la Bucure\u015fti. At\u00e2t tat\u0103l, prenumit \u015fi el Matila, c\u00e2t \u015fi bunicul, Anton, erau militari de carier\u0103 cunoscu\u0163i \u00een vremea lor, u\u015for de identificat, ultimul ocup\u00e2nd spre exemplu un grad important \u00een francmasonerie. Pasajul care urmeaz\u0103 ne aduce informa\u0163ii pre\u0163ioase despre istoria pe linie patern\u0103 a memorialistului \u015fi explic\u0103 interesul lui pentru arom\u00e2ni : <\/p>\n\n\n\n

\u00ab Camaraderia mea cu Mihu\u0163u s-a legat \u015fi mai mult nu numai fiindc\u0103, dup\u0103 mam\u0103, eram de origine albanez\u0103, dar dup\u0103 datele genealogice oferite de tat\u0103l meu, str\u0103bunicul meu venise din Epir pe la 1770, de fapt de la Ianina, ca mul\u0163i imigran\u0163i din acea vreme \u015fi, dup\u0103 ce a dob\u00e2ndit rangul de sluger (o mic\u0103 boierie), s-a \u00een\u0103l\u0163at \u00een treapt\u0103 dup\u0103 ce s-a c\u0103s\u0103torit cu o mo\u015ftenitoare din jude\u0163ul Buz\u0103u, care i-a adus ca zestre, \u00eentre alte mo\u015fii, Costie\u015ftii \u2013 fiii lui adopt\u00e2nd acest nume. Din aceast\u0103 pricin\u0103, Mihu\u0163u (Ianina era ora\u015ful sf\u00e2nt al macedo-rom\u00e2nilor din Epir) avea pentru mine devotamentul samuraiului fa\u0163\u0103 de \u015feful s\u0103u de clan \u015fi \u00eemi povestea toate am\u0103nuntele posibile despre tradi\u0163ile \u015fi via\u0163a rom\u00e2nilor din Macedonia \u015fi Epir. \u00bb (P. 142.) <\/p>\n\n\n\n

Nu numai erudit dar \u015fi observator realist al mediului social din care provenea, Matila Ghyka insist\u0103 pe rolul c\u0103s\u0103toriilor \u00een ascensiunea social\u0103 ulterioar\u0103 a noilor veni\u0163i, prezenta\u0163i explicit ca imigran\u0163i. Aparent, \u00een cazul tat\u0103lui s\u0103u biologic, descendent \u015fi el din nou veni\u0163ii cu un secol \u00eenainte, eventuala promo\u0163ie sociale gra\u0163ie c\u0103s\u0103toriei cu o Ghyka nu a avut loc. Anturajul Mariei Ghyka a pus repede cap\u0103t \u00ab mezalian\u0163ei \u00bb organiz\u00e2nd divor\u0163ul pu\u0163in dup\u0103 na\u015fterea copilului. Acesta din urm\u0103 a conservat prenumele tat\u0103lui \u015fi un enigmatic C., de la Costiescu, cu care semna uneori, \u00eens\u0103 numele de familie vine de la un unchi din partea mamei, Grigore Ghyka, care \u00eel \u00eenfiase \u015fi de la care el a mo\u015ftenit \u015fi titlul de prin\u0163. Instalat definitiv \u00een Fran\u0163a, acest frate vitreg al mamei tr\u0103ia pe picior mare navig\u00e2nd \u00eentre hotelurile de lux \u015fi \u00ab cercurile \u00bb selecte de la Nisa \u015fi din Paris unde t\u00e2n\u0103rul Matila l-a \u00eent\u00e2lnit pentru prima dat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Mama lui, Maria Ghyka, fiica beizadelei Constantin Ghyka, era \u00ab \u00een realitate \u00bb precizeaz\u0103 autorul, de origine albanez\u0103, tot din Epir, prezen\u0163a aceastei familii \u00een Muntenia fiind atestat\u0103 pentru prima dat\u0103 de arhivele castelului Bran \u00een 1560 ; primul domnitor Ghica urc\u0103 pe tron \u00een Moldova \u00een 1658. Ca \u015fi Sturza \u015fi Bibescu, Ghica (ortografiat Ghyka \u00een Moldova) sunt prezenta\u0163i ca \u00ab a\u015fa-numi\u0163i principi p\u0103m\u00e2nteni \u00bb. (p. 22). Dar tat\u0103l ? Descendent din epiro\u0163i, putea el oare s\u0103 fie de origine arom\u00e2n\u0103, a\u015fa cum ne poate l\u0103sa s\u0103 \u00een\u0163elegem pasajul citat \u015fi a\u015fa cum unii au afirmat-o ? \u00ab Tat\u0103l, Matila Costiescu, era \u00een schimb un plebeu cu ob\u00e2r\u0219ii arom\u00e2ne \u0219i militar de carier\u0103 \u00bb, noteaz\u0103 spre exemplu istoricul literar Paul Cerna[5]<\/sup><\/a>. \u00cen cea ce m\u0103 prive\u015fte, ca s\u0103 \u00eencerc s\u0103 r\u0103spund la o asemenea \u00eentrebare, voi \u00eencepe prin a o declina \u00een dou\u0103 alte \u00eentreb\u0103ri : \u00ab De ce nu ? \u00bb  \u015fi \u00ab Ei \u015fi ? \u00bb<\/p>\n\n\n\n

Matila C. Ghyka arom\u00e2n pe linie patern\u0103 ? De ce nu ?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Bine\u00een\u0163eles o asemenea posibilitate nu le exclude pe celelalte. Putea s\u0103 fie \u015fi de origine albanez\u0103, ceea ce e mai pu\u0163in probabil av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 el a indicat aceast\u0103 origine doar pentru mama lui. \u00centr-un studiu intitulat \u00ab Despre genealogia lui Matila C. Ghyka \u00bb, Mihai Sorin R\u0103dulescu  spune c\u0103 era de origine greceasc\u0103[6]<\/sup><\/a>. Bine\u00een\u0163eles nu este exclus, \u00eens\u0103 acest autor nu argumenteaz\u0103 afirma\u0163ia sa \u015fi nu citeaz\u0103 \u00een studiul s\u0103u memorile lui Matila Ghyka traduse \u00een rom\u00e2n\u0103 \u00een 2003. \u00cen fine, \u00eentr-o alt\u0103 culegere de articole, el are tendin\u0163a s\u0103 pun\u0103 la \u00eendoial\u0103 originile vlahe atribuite de obicei altor personaje, l\u0103s\u00e2nd s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 ar fi mai degrab\u0103 de sorginte elenic\u0103, poate ca s\u0103 se \u00eencadreze \u00een tema anun\u0163at\u0103 \u00een titlu : Genealogii greco-rom\u00e2ne[7]<\/strong><\/sup><\/a>.<\/em><\/p>\n\n\n\n

De fapt, deseori, mai ales c\u00e2nd nu dispunem de informa\u0163ii suplimentare, numele str\u0103mo\u015fului memorialistului \u00een acest caz, o foi\u0163\u0103 de \u0163igar\u0103 separa grecul de albanez, albanezul de arom\u00e2nul din Epir care va \u00ab urca \u00bb \u00een Austria, \u00een Ungaria ori \u00een Principate. Ei sunt to\u0163i ortodoc\u015fi, \u00ab greci \u00bb, a\u015fa cum converti\u0163ii la Islam sunt \u00ab turci \u00bb \u00een Balcani. Exarhatul bulg\u0103resc intervine \u00een 1870,  Biserica ortodox\u0103 rom\u00e2n\u0103 este fondat\u0103 mai t\u00e2rziu iar apartenen\u0163a na\u0163ional\u0103 se va preciza doar dup\u0103 \u00eemp\u0103r\u0163irea ultimelor teritorii administrate de otomani \u00een Balcani. Nu este u\u015for de stabilit cum originea albanez\u0103 a familiei Ghica a fost revelat\u0103 \u015fi asumat\u0103. Pretendent la tronul Albaniei, Albert Ghica (1868-1928), care \u00een\u0103l\u0163ase drapelul albanez \u00een curtea conacului s\u0103u de la Ia\u015fi, vorbea bine franceza, studiase la Louis le Grand, nu \u00eens\u0103 \u015fi albaneza \u015fi ignora p\u00e2n\u0103 \u015fi geografia exact\u0103 a Albaniei[8]<\/sup><\/a>. Unele cazuri alimenteaz\u0103 dispute insolubile. \u00centr-o polemic\u0103 cu Neagu Djuvara, Radu Portocal\u0103 sus\u0163ine c\u0103 familia Djuvara, cu care era \u00eenrudit, era albanez\u0103 la origine[9]<\/sup><\/a>.  Nu lipsesc nici familile arom\u00e2ne care poart\u0103 numele de Ghica, care vine, ca \u015fi Cica, Gica, de la Gheorghe[10]<\/sup><\/a>.<\/p>\n\n\n\n

Arom\u00e2n deci, Matila Ghyka. Ei \u015fi ?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00cen sine, existen\u0163a unui str\u0103mo\u015f venit din Epir sau Macedonia cu mai bine de un secol \u00eenainte \u00een cazul lui Matila Ghyka \u015fi Neagu Djuvara (1916-2018) sau cu mai bine de dou\u0103 secole \u00eenainte \u00een cazul lui Ionel Br\u0103tianu are o semnifica\u0163ie relativ\u0103.  Desigur, Matila Costie\u015fti senior a f\u0103cut demersul de a aduna documente de familie privind str\u0103mo\u015ful venit din Epir, fiul lui, la a cincea genera\u0163ie, scruta cu aten\u0163ie macedo-rom\u00e2nii pe care \u00eei \u00eent\u00e2lnea sau care \u00eei erau semnala\u0163i  \u015fi le aducea un omagiu c\u0103lduros, Neagu Djuvara, la a \u015faptea genera\u0163ie, a scris mult \u015fi frumos despre arom\u00e2ni \u015fi str\u0103mo\u015fii lui originari din Pind, poate chiar Ionel Br\u0103tianu, la a zecea genera\u0163ie, nu era insensibil la originile lui sud-dun\u0103rene chiar dac\u0103 nu prea avea cum s\u0103 fac\u0103 mult caz de ele av\u00e2nd \u00een vedere rolul politic pe care \u00eel juca. Din motive lesne de \u00een\u0163eles, asta nu avea cum s\u0103-i \u00eempiedice s\u0103 se considere pe deplin rom\u00e2ni, eventual \u015fi pu\u0163in greci, c\u00e2nd greaca era \u00eenc\u0103 limba comer\u0163ului \u015fi a Bisericii, \u015fi pu\u0163in francezi de la Napoleon al III-lea \u00eencoace, \u015fi s\u0103 opun\u0103 argumente serioase celor care le contestau o asemenea calitate. Pentru cei veni\u0163i mai recent, ei puteau s\u0103 manifeste o real\u0103 simpatie nu lipsit\u0103 \u00eens\u0103 uneori de o anumit\u0103 condescenden\u0163\u0103.  Matila Ghyka \u00ee\u015fi atribuie rolul de \u00ab \u015fef de clan \u00bb, Mihu\u0163u f\u0103c\u00e2nd oficiu de  samurai devotat, \u00een timp ce Neagu Djuvara nu ezita s\u0103 se prezinte la r\u00e2ndul lui ca \u00ab rom\u00e2n neao\u015f \u00bb, e adev\u0103rat pe un ton u\u015for provocator vizavi de arom\u00e2nii din Rom\u00e2nia care de la un timp nu se mai considerau rom\u00e2ni ci \u00ab numai \u00bb arom\u00e2ni[11]<\/sup><\/a>. Acela\u015fi Matila, diplomat consecvent,  deplor\u0103 neajunsurile aduse rela\u0163iilor greco-rom\u00e2ne de problema macedo-rom\u00e2n\u0103 \u015fi nu pare deloc preocupat de negocierile duse \u00een martie 1913 de Nicolae Mi\u015fu la Londra \u00een vederea unei solu\u0163ii echitabile a acestei probleme sau de tratatul de pace semnat la Bucure\u015fti cinci luni mai t\u00e2rziu care  pecetluia soarta fo\u015ftilor proteja\u0163i ai Rom\u00e2niei.<\/p>\n\n\n\n

Genealogia \u015fi istoria nu fac totdeauna cas\u0103 bun\u0103<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Stabilite riguros, genealogiile sunt pre\u0163ioase pentru istorie. Luate ca atare, decontextualizate, ele \u00eens\u0103 se preteaz\u0103 la o infinitate de interpret\u0103ri \u015fi de specula\u0163ii pe placul amatorilor de anecdote pseudo-erudite \u015fi a na\u0163ionali\u015ftilor doritori s\u0103-\u015fi \u00eembog\u0103\u0163easc\u0103 patrimoniul genetic. P\u00e2n\u0103 \u015fi un pasionat de genealogie, specialist \u00een acest domeniu, precum istoricul  Mihai Sorin R\u0103dulescu nu poate s\u0103 se ab\u0163in\u0103 de la anumite aluzii \u015fi digresiuni subtile la prima vedere, futile sau chiar tenden\u0163ioase la o lectur\u0103 mai atent\u0103. Fa\u0163\u0103 de arom\u00e2ni, pozi\u0163ia lui e oarecum neconformist\u0103 \u00een contextul rom\u00e2nesc \u00een m\u0103sura \u00een care el denun\u0163\u0103 explicit tenta\u0163ia curent\u0103 \u00een aceast\u0103 \u0163ar\u0103 de a atribui o origine arom\u00e2n\u0103 multor personalit\u0103\u0163i. Desigur, argumentele lui nu sunt \u00eentotdeauna suficient de conving\u0103toare iar faptul c\u0103, la r\u00e2ndul lui, el valorizeaz\u0103 uneori filiera greceasc\u0103 nu pledeaz\u0103 \u00een favoarea sa. Meritul lui nu e mai pu\u0163in acela de a atrage aten\u0163ia asupra tendin\u0163ei \u00een Rom\u00e2nia de a \u00ab arom\u00e2niza \u00bb \u015fi astfel de a \u00ab rom\u00e2niza \u00bb pe subdun\u0103renii de alte origini[12]<\/sup><\/a>.<\/p>\n\n\n\n

Deseori, ca s\u0103 evite o eventual\u0103 discriminare sau, mai prozaic, din considera\u0163ii legate de carier\u0103, arom\u00e2nii au avansat \u00ab masca\u0163i \u00bb acolo unde erau minoritari, inclusiv p\u00e2n\u0103 la o dat\u0103 recent\u0103. Asta poate explica \u00eenclina\u0163ia ca s\u0103 nu spunem mania unora dintre ei de a detecta ascenden\u0163i arom\u00e2ni la tot felul de personaje de prim plan. Grosolane \u015fi uneori de-a dreptul comice –  atunci c\u00e2nd ei se prezint\u0103 ca descenden\u0163i ai solda\u0163ilor lui Alexandru Macedon \u015fi mo\u015ftenitorii unei limbi despre care nu se \u015ftie mai nimic – l\u0103ud\u0103ro\u015feniile lor pe aceast\u0103 tem\u0103 sunt  p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 destul de inofensive daca te g\u00e2nde\u015fti la disputele \u00een Balcani \u00eentre macedoneni \u015fi bulgari, greci \u015fi albanezi, etc., \u00een leg\u0103tur\u0103 cu ilu\u015ftrii lor str\u0103mo\u015fi. Av\u00e2nd \u00een vedere statutul lor incert pe plan na\u0163ional, arom\u00e2nii sunt oarecum obliga\u0163i s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 la un stadiu mai repede confiden\u0163ial, veleitar. Lucrurile pot \u00een schimb lua propor\u0163ii atunci c\u00e2nd \u00ab preten\u0163ile \u00bb lor sunt sus\u0163inute de membrii celorlalte na\u0163iuni pe modelul : \u00ab Da, cutare era la origin\u0103 \u00ab arom\u00e2n \u00bb, adic\u0103 \u00ab rom\u00e2n \u00bb sau, mai recent, \u00ab vlah \u00bb adic\u0103 \u00ab grec vlahofon \u00bb \u2026<\/p>\n\n\n\n

Ponderea sud-dun\u0103renilor \u00een spa\u0163iul rom\u00e2nesc<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Discursul despre origini este uneori mai interesant de luat \u00een considera\u0163ie dec\u00e2t originile propriu-zise. Ne referim aici at\u00e2t la discursul pe care pot s\u0103-l \u0163in\u0103 at\u00e2t rom\u00e2nii care au – sau c\u0103rora li se atribuie – un ascendent sub-dun\u0103rean c\u00e2t \u015fi cei care sunt \u00een contact cu ei.  Acest discurs, cu con\u0163inuturi deseori diametral opuse, permite s\u0103 \u00een\u0163elegi mai bine felul \u00een care ei \u00een\u015fi\u015fi se percep sau vor s\u0103 fie percepu\u0163i \u015fi, mai ales, felul \u00een care sunt percepu\u0163i de ceilal\u0163i. Nara\u0163iunile pe aceast\u0103 tem\u0103 variaz\u0103 cu timpul \u015fi iau forme specifice \u00een func\u0163ie de contextul social \u00een care ele circul\u0103 \u015fi nu \u00een ultimul r\u00e2nd \u00een func\u0163ie de strategiile individuale \u015fi de grup a celor care le vehiculeaz\u0103. Lumea evocat\u0103 de Matila Ghyka corespunde unei categorii destul de precise a noilor veni\u0163i, \u015fi anume a celor care au dob\u00e2ndit o anumit\u0103 bun\u0103stare material\u0103 \u015fi un statut social superior celui la care ar fi putut aspira \u00een locurile de unde veneau, \u00een Imperiul otoman, ceea ce permite s\u0103 \u00een\u0163elegi apeten\u0163a lor de a fi accepta\u0163i ca \u00ab p\u0103m\u00e2nteni \u00bb, chiar dac\u0103 nu se dezic de originile lor sub-dun\u0103rene. Barierele nu au lipsit, \u00eencep\u00e2nd cu dificult\u0103\u0163ile juridice cu care erau confrunta\u0163i ca s\u0103 nu mai vorbim de \u00ab bulg\u0103roii cu ceafa groas\u0103 \u015fi grecoteii cu nas sub\u0163ire \u00bb lua\u0163i episodic \u00een zeflemea. Faptul \u00eens\u0103 c\u0103 marea majoritate dintre ei erau de religie ortodox\u0103 a jucat \u00een favoarea lor, evreii noii veni\u0163i vor avea drept la un tratament mult mai discriminant. Una \u00een alta, se poate vorbi \u00een cazul lor de o success story. Este suficient s\u0103 ne g\u00e2ndim la m\u0103rturiile revolu\u0163ionarilor maghiari de la 1848 care se refugiaser\u0103 \u00een \u0163\u0103rile rom\u00e2ne, \u00ab epata\u0163i \u00bb de diversitatea etnic\u0103 a interlocutorilor lor de origine greceasc\u0103, bug\u0103reasc\u0103, s\u00e2rbeasc\u0103, albanez\u0103 \u015fi macedo-rom\u00e2n\u0103 \u015fi de ata\u015famentul membrilor acestei protipentade cosmopolite la destinul politic rom\u00e2nesc. De altfel, observ\u0103 ei, \u00ab str\u0103inii \u00bb sunt omniprezen\u0163i \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103, ceea ce nu pare s\u0103 pun\u0103 probleme speciale ca \u00een Transilvania[13]<\/sup><\/a>.<\/p>\n\n\n\n

Inciden\u0163a arom\u00e2nilor \u00een \u00ab \u00eemp\u0103m\u00e2ntenirea \u00bb  sud-dun\u0103renilor<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Noii rom\u00e2ni de origine arom\u00e2n\u0103 ocup\u0103 un loc aparte printre cei de origine sud-dun\u0103rean\u0103 pornind mai ales de la momentul \u00een care statul rom\u00e2n a inaugurat o politic\u0103 balcanic\u0103 centrat\u0103 pe chestiunea macedo-rom\u00e2n\u0103, prima \u015fcoal\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u00een Macedonia fiind deschis\u0103 sub Cuza (1864). Aceast\u0103 situa\u0163ie va dura p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre. Dificult\u0103\u0163ile \u00eent\u00e2mpinate de apostolii rom\u00e2nismului \u00een zonele populate de arom\u00e2ni sub influen\u0163\u0103 greceasc\u0103, crimele comise de bandele armate \u00eentre\u0163inute de statul grec au contribuit la emergen\u0163a unei imagini eroice despre arom\u00e2nii favorabili Rom\u00e2niei considera\u0163i ca un avanpost al rom\u00e2nismului. Pacea de la Bucure\u015fti (1913) va schimba radical situa\u0163ia, arom\u00e2nii pierz\u00e2nd statutul particular (olah milet<\/em>) ob\u0163inut \u00een Balcanii administra\u0163i de otomani. Aceasta nu a afectat nicidecum capitalul de simpatie de care se bucurau arom\u00e2nii proasp\u0103t veni\u0163i \u00een Rom\u00e2nia, tot mai numero\u015fi. Dimpotriv\u0103, ei ap\u0103reau acum ca victime nu numai a unei lupte inegale ci \u015fi a conducerii statului rom\u00e2n care i-a abandonat. Prestigiul lor nu a \u00eencetat s\u0103 creasc\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale c\u00e2nd este organizat\u0103 sosirea lor grupat\u0103 \u00een vederea coloniz\u0103rii Cadrilaterului. <\/p>\n\n\n\n

Ca s\u0103 te \u00ab \u00eemp\u0103m\u00e2ntene\u015fti \u00bb, nu numai la propriu dar \u015fi la figurat, era din ce \u00een ce mai bine, de la Cuza \u00eencoace, s\u0103 te dai de arom\u00e2n, la origine, dec\u00e2t de grec, de albanez sau de bulgar, a\u015fa cum arom\u00e2nii prefereau s\u0103 se dea de greci sau de bizantini \u00een Principate, mai ales \u00eenaintea form\u0103rii statului rom\u00e2n modern [14]<\/sup><\/a><\/sup>. De acum \u00eenainte, a invoca vagi origini arom\u00e2ne putea \u00ab camufla \u00bb eventuale origini str\u0103ine poten\u0163ial jenante \u00een contextul rom\u00e2nesc. Persecu\u0163iile din primii ani ai regimului comunist vor accentua aureola eroic\u0103 dob\u00e2ndit\u0103 anterior, ceea ce le-a permis s\u0103 revin\u0103 \u00een actualitate \u00eentr-o lumin\u0103 favorbil\u0103 dup\u0103 decembrie 1989. <\/p>\n\n\n\n

De-a lungul parcursului lor rom\u00e2nesc schi\u0163at mai sus, arom\u00e2nii au beneficiat de o simpatie cresc\u00e2nd\u0103 care pare s\u0103 fi culminat \u00een ultimele trei decenii c\u00e2nd, a revendica o origine \u00eendep\u0103rtat\u0103 arom\u00e2n\u0103, putea deveni o referin\u0163\u0103 prestigioas\u0103, o marc\u0103  de noble\u0163e sau, mai trivial, un fel de certificat de rom\u00e2nitate. Iat\u0103 trei filia\u0163ii, mai degrab\u0103 improbabile, care ilustreaz\u0103 extrema varietate a situa\u0163iilor care se pot prezenta. \u00ab Marian Munteanu s-a n\u0103scut \u00eentr-o familie de intelectuali cu r\u0103d\u0103cini moldave \u0219i arom\u00e2ne \u00bb[15]<\/sup><\/a>, citim pe Wikipedia despre eroul\/martir al protestelor din pia\u0163a Universt\u0103\u0163ii, fost informator al Securit\u0103\u0163ii \u015fi viitor politician de extrem\u0103 dreapt\u0103. \u00ab Familia Culianu are r\u0103d\u0103cini arom\u00e2ne, venind din Macedonia  (provincie a Imperiului otoman) \u00een Moldova pe la 1700 \u00bb[16]<\/sup><\/a>, putem afla  despre Ioan Petru Culianu (1950-1986), tot pe Wikipedia, probabil pentru a contracara r\u0103d\u0103cinile grece\u015fti ale asistentului lui Mircea Eliade al c\u0103rui sf\u00e2r\u015fit tragic a alimentat tot felul de scenarii. \u00ab Cazul \u00bb antropologului Vintil\u0103 Mih\u0103ilescu (1951-2020) este mai curios. \u00centr-un mesaj postat pe contul meu Facebook, scriam c\u0103 trebuie s\u0103 fi fost la origine epirot grec mai degrab\u0103 dec\u00e2t arom\u00e2n, baz\u00e2ndu-m\u0103 pe o interven\u0163ie a lui  \u00eentr-o anthologie \u00een care evoca \u00ab str\u0103mo\u015ful [lui] eponim Tirikomides, de pe l\u00e2ng\u0103 Ianina \u00bb [17]<\/sup><\/a><\/sup>. Trei colegi \u015fi prieteni ai lui au \u0163inut s\u0103 precizeze c\u0103 el s-a prezentat public \u00een mai multe r\u00e2nduri ca fiind de origine arom\u00e2n\u0103[18]<\/sup><\/a>.<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2t despre personajele a c\u0103ror origine greceasc\u0103 este relativ u\u015for de stabilit revendicate mai mult sau mai pu\u0163in insidios ca \u00ab arom\u00e2ni \u00bb \u015fi astfel, eventual, \u00ab rom\u00e2ni \u00bb putem reaminti cazurile lui I. L. Caragiale \u015fi familiei Malaxa. \u00ab Conform unor surse, familia sa [lui I. L. Caragiale] ar fi fost de origine arom\u00e2n\u0103 \u00bb[19]<\/sup><\/a>, citim pe Wikipedia. Sursa indicat\u0103 est un articol de pres\u0103 care men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 : \u00ab Familia dramaturgului Ion Luca Caragiale facea parte din r\u00e2ndurile acestei minoritati \u00bb, f\u0103r\u0103 alte explica\u0163ii[20]<\/sup><\/a>. Despre Nicolae Malaxa afl\u0103m pe Wikipedia c\u0103 \u00ab s-a n\u0103scut \u00een 1884, la Hu\u015fi, ca fiu al unui arom\u00e2n \u015fi al fiicei unui dreg\u0103tor local. \u00bb Pe drept cuv\u00e2nt, M. S. R\u0103dulescu consider\u0103 aceast\u0103 atribuire eronat\u0103, dup\u0103 care omagiaz\u0103 remarcabilul \u00ab dinamism al grecilor care \u00een perioade scurte de timp au reu\u015fit s\u0103 acumuleze prosperitate economic\u0103 \u015fi ranguri boiere\u015fti \u00bb[21]<\/sup><\/a>. <\/p>\n\n\n\n

Efectul deleter al brand-ului \u00ab de origine arom\u00e2n\u0103 \u00bb<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Prestigiul conferit de eticheta \u00ab arom\u00e2n \u00bb sau \u00ab rom\u00e2n de origine arom\u00e2n\u0103 \u00bb va sf\u00e2r\u015fi prin a \u00eentinde o capcan\u0103 celor care se trag din familii \u00een care se vorbe\u015fte \u00een continuare arom\u00e2na, care vor s\u0103 perpetueze particularismul lor \u015fi care adopt\u0103 inevitabil o anumit\u0103 distan\u0163\u0103 fa\u0163a de noua lor patrie \u00een care s-au instalat bunicii sau str\u0103bunicii lor. Este vorba \u00een deosebi de familile venite \u00eentre cele dou\u0103 r\u0103zboaie \u00een cadrul coloniz\u0103rii Cadrilaterului. Flata\u0163i desigur de prestigiul de care se bucur\u0103 ca arom\u00e2ni ei sunt de un timp confruntati cu o dilem\u0103 inedit\u0103 : ori sunt \u00ab arom\u00e2ni, deci rom\u00e2ni \u00bb \u015fi continu\u0103 s\u0103 fie cinsti\u0163i \u015fi onora\u0163i, ori pun sub semnul \u00eentreb\u0103rii sau chiar refuz\u0103 aceast\u0103 ecua\u0163ie \u015fi atunci nu numai c\u0103 pierd stima de care se bucurau dar devin suspec\u0163i.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen aceasta const\u0103 conflictul din ultimii ani \u00eentre arom\u00e2nii care se consider\u0103 \u00eentr-un fel sau altul minoritari \u015fi cei \u00eengrijora\u0163i la ideea de a pierde statutul oarecum privilegiat pe plan simbolic de care se bucurau \u015fi mai ales \u00een fa\u0163a perspectivei de a fi expu\u015fi oprobiului public. Primii graviteaz\u0103 \u00een jurul Societ\u0103\u0163ii de cultur\u0103 arom\u00e2ne de la Bucure\u015fti, ai doilea \u00een jurul Societ\u0103\u0163ii de cultur\u0103 macedo-rom\u00e2n\u0103. Aceste tensiuni au ca efect accelerarea dezintegr\u0103rii lumii arom\u00e2ne din Rom\u00e2nia \u015fi \u00een Balcani.<\/p>\n\n\n\n

Post scriptum : <\/strong>Exist\u0103 de o diferen\u0163\u0103 substan\u0163ial\u0103, rar luat\u0103 \u00een considera\u0163ie, \u00eentre cei care se consider\u0103 sau sunt considera\u0163i ca fiind de origine arom\u00e2n\u0103 \u015fi lumea arom\u00e2n\u0103 propriu-zis\u0103, compus\u0103 \u00een special din cei veni\u0163i mai recent, \u00een familie, care au evoluat \u00een contextul particular marcat de colonizare \u015fi de consecin\u0163ele ei.  La cei din urm\u0103, genealogia este mai rudimentar\u0103 dec\u00e2t disciplina auxiliar\u0103 a istoriei cunoscut\u0103 sub acest nume. \u00cen schimb, ea este de o eficacitate f\u0103r\u0103 pereche \u00een ceea ce prive\u015fte stabilirea apartenen\u0163ei la lumea arom\u00e2n\u0103. Pentru o persoan\u0103 care se prezint\u0103 ca arom\u00e2n\u0103 nu este suficient s\u0103 o revendice, s\u0103 o declare public, chiar s\u0103 vorbeasc\u0103 arom\u00e2na. Ea este supus\u0103 unui adev\u0103rat interogatoriu : \u00ab De a curi eshts\u00e2 ? \u00bb,  \u00ab Di iu hi ? \u00bb \u00ab Iu erai faptu ? Shi m\u0103ta dea curi eshts\u00e2 ? <\/em>\u2026 Din vorb\u0103 \u00een vorb\u0103, mai devreme au mai t\u00e2rziu, se ajunge \u00een general la o \u00een\u0163elegere, interlocutorii g\u0103sesc un filon comun, noul venit traverseaz\u0103 cu succes frontiera care separ\u0103 lumea arom\u00e2n\u0103 de xeni<\/em>. \u00cen cursul verific\u0103rilor de rigoare, intervin exerci\u0163ii mnemotehnice destul de sofisticate la care femeile mai ales sunt experte privind spre exemplu identificarea veri\u015forilor uneori p\u00e2n\u0103 la gradul trei. Arom\u00e2nii sunt ceea ce se poate memoriza, rare sunt cazurile \u00een care se ajunge mai sus de a treia genera\u0163ie. Nu lipsesc documentele, c\u0103r\u0163ile despre ei, dar ele deseori nu fac dec\u00e2t s\u0103 complice lucrurile, s\u0103 alimenteze versiuni contradictorii despre ei \u015fi istoria lor, s\u0103 genereze tensiuni. Oralitatea este un teritoriu securizant, controlabil de c\u0103tre arom\u00e2ni, chiar dac\u0103 \u00eei condamn\u0103 pe termen lung, fapt despre care mul\u0163i dintre ei sunt con\u015ftien\u0163i \u00eens\u0103 neputincio\u015fi.<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

[1]<\/sup><\/a> Greu de \u00eentocmit o list\u0103 cu preten\u0163ii de exhaustivitate a domeniilor \u00een care a intervenit acest personaj de o rar\u0103 complexitate: \u015fcolit \u00een Fran\u0163a la franciscani \u015fi la iezui\u0163i, ofi\u0163er de marin\u0103 format \u00eentr-o institu\u0163ie reputat\u0103, inginer absolvent al \u00eenaltei \u015fcoli de electricitate, mare c\u0103l\u0103tor, diplomat \u00een slujba Rom\u00e2niei la Londra \u015fi la Stockholm, profesor de estetic\u0103 la Los Angeles, autor prolix, printre altele al unui tratat Le Nombre d’or : rites et rythmes pythagoriciens dans le d\u00e9veloppement de la civilisation occidentale<\/em> ap\u0103rut la Gallimard \u00een 1931,  de patru ori reeditat, cu o prezentare a lui Paul Valery. Acesta din urm\u0103 se num\u0103ra printre prietenii lui nu mai pu\u0163in faimo\u015fi \u00een vremea lor precum Antoine de Saint-Exup\u00e9ry, L\u00e9on-Paul Lafargue sau Paul Morand.<\/p>\n\n\n\n

[2]<\/sup><\/a> Matila Ghyka, Curcubeie<\/em>, trad. Georgeta Filitti, pref. Patrick Leigh Fermor, Polirom, 2014, prima edi\u0163ie Curtea Veche publishing, 2003. De notat c\u0103 cele dou\u0103 volume de memorii au fost scrise \u015fi publicate ini\u0163ial \u00een Fran\u0163a (Editions du Vieux Colombier, 1956) \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care erau pu\u0163ine \u015fanse s\u0103 ajung\u0103 la publicul rom\u00e2n.<\/p>\n\n\n\n

[3]<\/sup><\/a> Nicolae Mi\u015fu (1858-1924)  s-a n\u0103scut la Bucure\u015fti unde tat\u0103l s\u0103u, Hristodul (1814-1902), n\u0103scut tot la Bucure\u015fti, era negustor. Neamul s\u0103u se tr\u0103gea din \u0163inutul Zagorului, partea apusean\u0103 a mun\u0163ilor Pind, mi-a comunicat str\u0103nepoata lui, Ruxandra Enzensberger, n\u0103scut\u0103 Mi\u015fu. Despre acest Hristodul, ea aflase din cartea lui Daniel Cain (Nicolae Mi\u015fu. Un trimis al Majestatii sale<\/em>, Anima, 2007). Acas\u0103, se spunea c\u0103 Nicolae Mi\u015fu era arom\u00e2n dar \u00een acela\u015fi timp c\u0103 numele de Mi\u015fu era probabil o rom\u00e2nizare a grecescului Misios. Prezen\u0163a acestei familii \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 dateaz\u0103 probabil pe la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XVIII-lea ca \u015fi str\u0103mo\u015fii pe linie patern\u0103 ai lui Matila Ghyka \u015fi Neagu Djuvara.  Cam \u00een aceia\u015fi perioad\u0103, \u00eencepuse grecizarea Zagorului sub influen\u0163a bisericii. Viitorul diplomat e trimis la studii la G\u00f6ttingen \u015fi la Paris. So\u0163ia lui, Areti, provenea dintr-o familie mai \u00ab cotat\u0103 \u00bb, Cap\u015fa, de origin\u0103 arom\u00e2n\u0103.<\/p>\n\n\n\n

[4]<\/sup><\/a> Actul a fost emis pe 6 iunie 1634, sub domnia lui Matei Basarab, la moartea lui Dima Grecul din Br\u0103tienii de Sus. V\u0103duva lui, Stanca, fica lui Oprea din Rativoie\u015fti, primea astfel confirmarea domenilor achizi\u0163ionate anterior. Dima Grecul nu a putut s\u0103 le cumpere dec\u00e2t dup\u0103 a ce devenit la r\u00e2ndul lui \u00ab p\u0103rta\u015f \u00bb, lu\u00e2nd de nevast\u0103 pe Stanca (Documenta Romaniae Historica. Seria B. \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103<\/em>, <\/strong>volum 24, anul 1633-1634, <\/strong>Damaschin Mioc, Sa\u015fa Caraca\u015f, Constantin B\u0103lan, Bucure\u015fti, 1974, p. 386-390, document 292.) Aceste referin\u0163e mi-au fost comunicate de Matei Cazacu care de altfel mi-a recomandat \u015fi lectura memorilor lui Matila Ghyka, fapt pentru care \u00eei sunt recunosc\u0103tor.<\/p>\n\n\n\n

[5]<\/sup><\/a> \u00ab \u00cen c\u0103utarea lui Matila Ghyka \u00bb, Observatorul cultural<\/em>, n\u00b0 930.<\/p>\n\n\n\n

[6]<\/sup><\/a> Mihai Sorin R\u0103dulescu, Cu g\u00e2ndul la lumea de alt\u0103dat\u0103<\/em>, Albatros, 2005, p. 191-196.<\/p>\n\n\n\n

[7]<\/sup><\/a> Mihai Sorin R\u0103dulescu, Genealogii greco-rom\u00e2ne<\/em>, cuv\u00e2nt \u00eenainte de Tudor Teoteoi, Vremea, 2014.<\/p>\n\n\n\n

[8]<\/sup><\/a> Grigore Ghica evoc\u0103 fumurile de domnie ale unchiului lui, Mo\u015f Albert, \u00een Grigri<\/em>. (Madrid, 1973, p. 57-61). Autor al unei c\u0103r\u0163i publicate la Paris \u00een 1908 (L’Albanie et la question d’Orient<\/em>),<\/em> el \u00ee\u015fi albanizase numele (Gjika) la un moment dat. Ini\u0163iativa lui \u00ab nu prezenta un interes dec\u00e2t in m\u0103sura \u00een care el proiecta o unificare a cauzelor arom\u00e2nilor (Vlahs) \u015fi albanezilor (\u2026) statul vlaho-albanez cuprinz\u00e2nd cele cinci vilaieturi din Macedonia \u015fi Albania \u00bb,  scrie N.H. Brailsford \u00een Macedonia : Its Races and Their Future<\/em>, Londra 1906, p  286.<\/p>\n\n\n\n

[9]<\/sup><\/a> \u00ab Originea familiei \u015fi numelui Giuvara \u00bb \u00een Analele Br\u0103ilei<\/em>, 2012.<\/p>\n\n\n\n

[10]<\/sup><\/a> Iat\u0103 un exemplu pe care l-am \u00eent\u00e2lnit recent : Gheorghe Ghica, n\u0103scut la Vlahoclisura \u00een 1896, diplomat \u00een misiune pentru Rom\u00e2nia la Constantinopol, Viena \u015fi Pireu. Tat\u0103l lui, Constantin Papa Ghica, director al \u015fcolii rom\u00e2ne\u015fti de la Vlahoclisura, a fost victima unui atentat \u00een 1905, \u00ab v\u0103t\u0103mat de greci \u00bb cum scrie pe piatra lui tombal\u0103 din cimitirul din aceast\u0103 comun\u0103 (Anuarul diplomatic \u015fi consular al Regatului Rom\u00e2niei<\/em>, anul 1942, 1946).<\/p>\n\n\n\n

[11]<\/sup><\/a> R\u0103spuns criticilor mei \u015fi neprietenilor lui Negru Vod\u0103<\/em>, Humanitas, 2011, p. 59.<\/p>\n\n\n\n

[12]<\/sup><\/a> Mihai Sorin R\u0103dulescu, Genealogii\u2026, op. cit.,<\/em> p. 59. Spre exemplu, \u00een capitolul consacrat colec\u0163ionarului Georges de Bellio, cu ocazia unei expozi\u0163ii consacrate la Paris acestui mecena al impresioni\u015ftilor, el se mul\u0163ume\u015fete s\u0103-l prezinte ca un \u00ab vl\u0103star al familiei boiere\u015fti Bellu din Tara Rom\u00e2neasc\u0103, descendent pe linie matern\u0103 de la V\u0103c\u0103re\u015fti, nu \u00eens\u0103 din ramura poe\u0163ilor\u2026 \u00bb. \u00ab Un rom\u00e2n cu intui\u0163ie excep\u0163ional\u0103 acest George Bellu\u2026 \u00bb, insist\u0103 el \u00een concluzie (id.<\/em>, p. 169 \u015fi 173),  \u00een timp ce autorul cuv\u00e2ntului \u00eenainte scrie : \u00ab Arom\u00e2n a fost \u015fi George Bellu \u00bb (id<\/em>., p. 9). \u00cen Preambul, M. S. R\u0103dulescu concede totu\u015fi c\u0103 unor personalit\u0103\u0163i li se poate atribui \u015fi o alt\u0103 ob\u00e2r\u015fie dec\u00e2t cea propriu-zis elenic\u0103 \u00bb cit\u00e2nd printe cei \u00ab care ar putea s\u0103 fie de origine vlah\u0103 \u00bb, pe George Bellu (id<\/em>., p.13). C\u00e2t despre propriile sale origini, M. S. R\u0103dulescu  indic\u0103 \u00eentr-o not\u0103 c\u0103 bunicul patern al bunicii lui fusese \u00ab supus elen \u00bb (id<\/em>., p. 83).<\/p>\n\n\n\n

[13]<\/sup><\/a> Pe plan politic, \u00ab elitele de origine balcanic\u0103 \u015fi levantin\u0103 sunt aproape complect rom\u00e2nizate \u00bb, constat\u0103 ei, admirativi pentru foloasele pe care ei le-au adus pe plan diplomatic viitorului stat-na\u0163iune rom\u00e2n (B\u00e9la Borsi-K\u00e1lm\u00e1n, Au berceau de la nation roumaine moderne dans le miroir hongrois<\/em>, Paris, 2018, p. 153).<\/p>\n\n\n\n

[14]<\/sup><\/a> Nu lipsesc \u00eens\u0103 excep\u0163iile, chiar dac\u0103 sunt mai rare. \u00ab M-am n\u0103scut la Bucure\u015fti \u00een ultimii ani ai secolului al XIX-lea dintr-o familie originar\u0103 din Constantinopole, unde au tr\u0103it str\u0103mo\u015fii mei, greci-fanario\u0163i din tat\u0103-n fiu \u00bb, scrie Noti Constantinide (1890-1957) \u00een memorile sale redactate \u00een francez\u0103 prin 1950, dup\u0103 ce comuni\u015ftii puseser\u0103 brutal cap\u0103t carierei sale diplomatice.  Ori, \u00een introducerea la edi\u0163ia rom\u00e2n\u0103 (Valiza diplomatic\u0103<\/em>, ed. Florica Vr\u00e2nceanu, Libra, 2002), Dumitru Preda reproduce certificatul lui de na\u015ftere emis de prim\u0103ria sectorului \u00ab galben \u00bb \u00een care tat\u0103l s\u0103u apare ca \u00ab macedo-rom\u00e2n, func\u0163ionar \u00bb. Nu este deloc clar dac\u0103 tat\u0103l autorului se prezenta ca macedo-rom\u00e2n \u00een 1890 ca s\u0103 ob\u0163in\u0103 cet\u0103\u0163enia, sau dac\u0103 autorul \u00ee\u015fi croia \u00een anii 1950 un trecut bizantin din snobism ? Conciliant, autorul introducerii adaug\u0103 : \u00ab De fapt (\u2026) tat\u0103l avea ad\u00e2nci r\u0103d\u0103cini elene \u00bb, \u00eenainte de a conclude : \u00ab F\u0103r\u0103 a intra \u00een specula\u0163ii privind aceast\u0103 origine trebuie \u00eenc\u0103 odat\u0103 s\u0103 remarc\u0103m prezen\u0163a arom\u00e2nilor, filoeleni \u00een cov\u00e2r\u015fitoarea lor majoritate, \u00een spa\u0163iul sud-est european \u00bb (p. 17 \u015fi 6). \u00centrebarea r\u0103m\u00e2ne deschis\u0103. C\u00e2t despre semnifica\u0163ia \u00ab originilor \u00bb lui Noti Constantinide ea nu este acea\u015fi \u00een Rom\u00e2nia anilor 2000, 1950 \u015fi 1890.<\/p>\n\n\n\n

[15]<\/sup><\/a> https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Marian_Munteanu<\/a>, consultat pe 18.08.2020.<\/p>\n\n\n\n

[16]<\/sup><\/a> https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Ioan_Petru_Culianu<\/a>, consultat pe 18.08.2020.<\/p>\n\n\n\n

[17]<\/sup><\/a> Cartea cu bunici<\/em>, coord. Marius Chivu, Humanitas, 2007, p. 301.<\/p>\n\n\n\n

[18]<\/sup><\/a> Mesajul a fost postat pe 14 mai 2020, pu\u0163in dup\u0103 decesul lui Vintil\u0103 Mih\u0103ilescu, preciz\u0103rile au fost aduse de Zoltan Rostas, Cosmin Manolache \u015fi Alexandru Giga. <\/p>\n\n\n\n

[19]<\/sup><\/a> https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Ion_Luca_Caragiale<\/a>, consultat pe 18.08.2020.<\/p>\n\n\n\n

[20]<\/sup><\/a> R\u0103zvan Robu, \u00ab Arom\u00e2nii \u00eentre mit \u015fi realitate \u00bb, Hornews.ro, 5 mai 2006.<\/p>\n\n\n\n

[21]<\/sup><\/a>\u00a0Din\u00a0\u00ab\u00a0motive na\u0163ional-comuniste\u00a0\u00bb au fost atribuite \u00ab\u00a0origini arom\u00e2ne\u015fti \u2013 adic\u0103\u00a0negrece\u015fti\u00a0– familiei Malaxa\u00a0\u00bb, afirm\u0103 acest autor f\u0103r\u0103 alte preciz\u0103ri. Mihai Sorin R\u0103dulescu,\u00a0Genealogii<\/em>\u2026, op. cit., p. 83 si 95.<\/p>\n\n\n\n

Nicolas Trifon<\/p>\n\n\n\n

Paris, 21 august 2020<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pe urmele enigmaticului c\u0103pitan Mihu\u0163u \u015fi a \u00ab pove\u015ftilor [lui] despre istoria \u015fi folclorul Macedoniei \u015fi Epirului \u00bb consemnate \u00een memorile lui Matila Ghyka am sf\u00e2r\u015fit prin a m\u0103 \u00eentreba dac\u0103 nu cumva acesta din urm\u0103 nu era \u015fi el de origine arom\u00e2n\u0103 pe linie patern\u0103. \u00centr-un fel, o sugereaz\u0103 el \u00eensu\u015fi, atunci c\u00e2nd evoc\u0103 sosirea \u00eenainta\u015fului lui din […]<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-2956","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-habari-news"],"yoast_head":"\nArom\u00e2nii \u015fi sud-dun\u0103renii \u00een memorile lui Matila Ghyka (N.T.) - TRA ARMANAMI<\/title>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/www.armanami.org\/blog\/matila-c-ghyka-sud-dunarenii-si-aromanii\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"en_US\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"Arom\u00e2nii \u015fi sud-dun\u0103renii \u00een memorile lui Matila Ghyka (N.T.) - TRA ARMANAMI\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"Pe urmele enigmaticului c\u0103pitan Mihu\u0163u \u015fi a \u00ab pove\u015ftilor [lui] despre istoria \u015fi folclorul Macedoniei \u015fi Epirului \u00bb consemnate \u00een memorile lui Matila Ghyka am sf\u00e2r\u015fit prin a m\u0103 \u00eentreba dac\u0103 nu cumva acesta din urm\u0103 nu era \u015fi el de origine arom\u00e2n\u0103 pe linie patern\u0103. \u00centr-un fel, o sugereaz\u0103 el \u00eensu\u015fi, atunci c\u00e2nd evoc\u0103 sosirea \u00eenainta\u015fului lui din […]\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/www.armanami.org\/blog\/matila-c-ghyka-sud-dunarenii-si-aromanii\/\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"TRA ARMANAMI\" \/>\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2020-08-21T11:40:43+00:00\" \/>\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2020-08-22T11:27:47+00:00\" \/>\n<meta property=\"og:image\" content=\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/08\/mati2-2.png\" \/>\n<meta name=\"author\" content=\"Editeur\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Written by\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"Editeur\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Est. reading time\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"34 minutes\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\/\/www.armanami.org\/blog\/matila-c-ghyka-sud-dunarenii-si-aromanii\/\",\"url\":\"https:\/\/www.armanami.org\/blog\/matila-c-ghyka-sud-dunarenii-si-aromanii\/\",\"name\":\"Arom\u00e2nii \u015fi sud-dun\u0103renii \u00een memorile lui Matila Ghyka (N.T.) - TRA ARMANAMI\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#website\"},\"primaryImageOfPage\":{\"@id\":\"https:\/\/www.armanami.org\/blog\/matila-c-ghyka-sud-dunarenii-si-aromanii\/#primaryimage\"},\"image\":{\"@id\":\"https:\/\/www.armanami.org\/blog\/matila-c-ghyka-sud-dunarenii-si-aromanii\/#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/08\/mati2-2.png\",\"datePublished\":\"2020-08-21T11:40:43+00:00\",\"dateModified\":\"2020-08-22T11:27:47+00:00\",\"author\":{\"@id\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#\/schema\/person\/ad77560a1599935b2285ac8a40e4cf91\"},\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\/\/www.armanami.org\/blog\/matila-c-ghyka-sud-dunarenii-si-aromanii\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"en-US\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\/\/www.armanami.org\/blog\/matila-c-ghyka-sud-dunarenii-si-aromanii\/\"]}]},{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"en-US\",\"@id\":\"https:\/\/www.armanami.org\/blog\/matila-c-ghyka-sud-dunarenii-si-aromanii\/#primaryimage\",\"url\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/08\/mati2-2.png\",\"contentUrl\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/08\/mati2-2.png\",\"width\":444,\"height\":260},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\/\/www.armanami.org\/blog\/matila-c-ghyka-sud-dunarenii-si-aromanii\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Home\",\"item\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Arom\u00e2nii \u015fi sud-dun\u0103renii \u00een memorile lui Matila Ghyka (N.T.)\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#website\",\"url\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/\",\"name\":\"TRA ARMANAMI\",\"description\":\"Habari di la armanj luati sh'la armanj dati\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":{\"@type\":\"PropertyValueSpecification\",\"valueRequired\":true,\"valueName\":\"search_term_string\"}}],\"inLanguage\":\"en-US\"},{\"@type\":\"Person\",\"@id\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#\/schema\/person\/ad77560a1599935b2285ac8a40e4cf91\",\"name\":\"Editeur\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"en-US\",\"@id\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#\/schema\/person\/image\/\",\"url\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/761ad11672a7683bd0716727a6d2194cdbca97ae70d1f58d1e090e55c4007ae7?s=96&d=mm&r=g\",\"contentUrl\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/761ad11672a7683bd0716727a6d2194cdbca97ae70d1f58d1e090e55c4007ae7?s=96&d=mm&r=g\",\"caption\":\"Editeur\"},\"url\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/author\/editeur\/\"}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Arom\u00e2nii \u015fi sud-dun\u0103renii \u00een memorile lui Matila Ghyka (N.T.) - TRA ARMANAMI","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/www.armanami.org\/blog\/matila-c-ghyka-sud-dunarenii-si-aromanii\/","og_locale":"en_US","og_type":"article","og_title":"Arom\u00e2nii \u015fi sud-dun\u0103renii \u00een memorile lui Matila Ghyka (N.T.) - TRA ARMANAMI","og_description":"Pe urmele enigmaticului c\u0103pitan Mihu\u0163u \u015fi a \u00ab pove\u015ftilor [lui] despre istoria \u015fi folclorul Macedoniei \u015fi Epirului \u00bb consemnate \u00een memorile lui Matila Ghyka am sf\u00e2r\u015fit prin a m\u0103 \u00eentreba dac\u0103 nu cumva acesta din urm\u0103 nu era \u015fi el de origine arom\u00e2n\u0103 pe linie patern\u0103. \u00centr-un fel, o sugereaz\u0103 el \u00eensu\u015fi, atunci c\u00e2nd evoc\u0103 sosirea \u00eenainta\u015fului lui din […]","og_url":"https:\/\/www.armanami.org\/blog\/matila-c-ghyka-sud-dunarenii-si-aromanii\/","og_site_name":"TRA ARMANAMI","article_published_time":"2020-08-21T11:40:43+00:00","article_modified_time":"2020-08-22T11:27:47+00:00","og_image":[{"url":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/08\/mati2-2.png","type":"","width":"","height":""}],"author":"Editeur","twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Written by":"Editeur","Est. reading time":"34 minutes"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/www.armanami.org\/blog\/matila-c-ghyka-sud-dunarenii-si-aromanii\/","url":"https:\/\/www.armanami.org\/blog\/matila-c-ghyka-sud-dunarenii-si-aromanii\/","name":"Arom\u00e2nii \u015fi sud-dun\u0103renii \u00een memorile lui Matila Ghyka (N.T.) - TRA ARMANAMI","isPartOf":{"@id":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#website"},"primaryImageOfPage":{"@id":"https:\/\/www.armanami.org\/blog\/matila-c-ghyka-sud-dunarenii-si-aromanii\/#primaryimage"},"image":{"@id":"https:\/\/www.armanami.org\/blog\/matila-c-ghyka-sud-dunarenii-si-aromanii\/#primaryimage"},"thumbnailUrl":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/08\/mati2-2.png","datePublished":"2020-08-21T11:40:43+00:00","dateModified":"2020-08-22T11:27:47+00:00","author":{"@id":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#\/schema\/person\/ad77560a1599935b2285ac8a40e4cf91"},"breadcrumb":{"@id":"https:\/\/www.armanami.org\/blog\/matila-c-ghyka-sud-dunarenii-si-aromanii\/#breadcrumb"},"inLanguage":"en-US","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/www.armanami.org\/blog\/matila-c-ghyka-sud-dunarenii-si-aromanii\/"]}]},{"@type":"ImageObject","inLanguage":"en-US","@id":"https:\/\/www.armanami.org\/blog\/matila-c-ghyka-sud-dunarenii-si-aromanii\/#primaryimage","url":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/08\/mati2-2.png","contentUrl":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-content\/uploads\/2020\/08\/mati2-2.png","width":444,"height":260},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/www.armanami.org\/blog\/matila-c-ghyka-sud-dunarenii-si-aromanii\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Home","item":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Arom\u00e2nii \u015fi sud-dun\u0103renii \u00een memorile lui Matila Ghyka (N.T.)"}]},{"@type":"WebSite","@id":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#website","url":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/","name":"TRA ARMANAMI","description":"Habari di la armanj luati sh'la armanj dati","potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/?s={search_term_string}"},"query-input":{"@type":"PropertyValueSpecification","valueRequired":true,"valueName":"search_term_string"}}],"inLanguage":"en-US"},{"@type":"Person","@id":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#\/schema\/person\/ad77560a1599935b2285ac8a40e4cf91","name":"Editeur","image":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"en-US","@id":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#\/schema\/person\/image\/","url":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/761ad11672a7683bd0716727a6d2194cdbca97ae70d1f58d1e090e55c4007ae7?s=96&d=mm&r=g","contentUrl":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/761ad11672a7683bd0716727a6d2194cdbca97ae70d1f58d1e090e55c4007ae7?s=96&d=mm&r=g","caption":"Editeur"},"url":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/author\/editeur\/"}]}},"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2956","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2956"}],"version-history":[{"count":7,"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2956\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2966,"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2956\/revisions\/2966"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2956"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2956"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2956"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}