semnala\u021bi \u00een O societate \u00een c\u0103utarea onoarei\u00a0: duel \u015fi masculinitate \u00een Rom\u00e2nia : 1859-1914<\/i>\/Mihai Chiper. \u2013 Ia\u015fi\u00a0: Ed. univ. Al. I. Cuza, 2012<\/p>\n
De origine occidental\u0103, practica duelului apare t\u00e2rziu \u00een \u021b\u0103rile rom\u00e2ne, \u00eens\u0103 cunoa\u015fte o amploare deosebit\u0103 \u00een perioada studiat\u0103 de M. Chiper\u00a0: 286 de cazuri care s-au soldat cu 11 mor\u021bi [p. 27]. Arom\u00e2nul, Barbu Bellu (1825-1900, \u00ab\u00a0ctitorul\u00a0\u00bb cimitirului omonim) a participat la primul duel consemnat \u00a0:<\/p>\n
In 1859, Al. I. Cuza, \u00ab\u00a0 care voia s\u0103 s\u0103 obi\u015fnuiasc\u0103 pe ofi\u021beri la arme\u00a0\u00bb, \u00ab\u00a0s-a f\u0103cut responsabil de moartea ofi\u021berului Spiru, c\u0103ruia \u00eei ordonase s\u0103 provoace la duel pe baronul Barbu Bellu, fiindc\u0103 se l\u0103sase p\u0103lmuit \u00een fa\u021ba Teatrului na\u021bional\u00a0\u00bb [p. 61]. Moartea ofi\u021berului nu pare s\u0103-l fi afectat pe Cuza, baronul fiind numit de prin\u021b ministrul cultelor \u015fi instruc\u021biunii publice trei ani mai t\u00e2rziu.<\/p>\n
Majoritatea\u00a0 protagoni\u015ftilor\u00a0 sunt ofi\u021berii, urma\u021bi departe de politicieni, ziari\u015fti \u015fi avoca\u021bi, trufia \u015fi fanfaronada fiind aparent principalele lor motiva\u021bii .\u00a0 Doar 9 dintre cele 286 dueluri au avut loc din \u00ab\u00a0motive patriotice\u00a0\u00bb. Ele sunt prezentate separat de M. Chiper, care conclude astfel : \u00ab\u00a0Pu\u021bin\u0103tatea provoc\u0103rilor la duel din considerente care \u021bineau de sensibilit\u0103\u021bi na\u021bionale reprezint\u0103 una dintre surprizele cercet\u0103rii noastre. Remarc\u0103m o discrepan\u021b\u0103 \u00eentre clam\u0103rile militarismului, principalul furnizor al discursului eroizant \u015fi na\u021bionalist, \u015fi lipsa provoc\u0103rilor care priveau tocmai ra\u021biunea lui de a fi \u015fi de a se manifesta.\u00a0\u00bb [p. 177].<\/p>\n
Ultimele trei cazuri dintre cele noua cu caracter patriotic figureaz\u0103 \u00eentr-o grup\u0103 aparte, \u00ab\u00a0etnic\u0103\u00a0\u00bb, \u015fi a\u015fa g\u0103sim doi\u00a0 arom\u00e2ni la loc de cinste, al treilea fiind aparent un grec. Iat\u0103 pasajul cu pricina :<\/p>\n
\u00ab\u00a0Alte afaceri de onoare aveau o important\u0103 conota\u021bue etnic\u0103. In 1905, doctorul Miras din Gala\u021bi \u00eel agresa pe avocatul M\u0103gur\u0103, provoc\u00e2ndu-l la duel \u00eentruc\u00e2t\u00a0 acesta \u00ab\u00a0scrisese articole \u00eempotriva grecilor\u00a0\u00bb. Toat\u0103 suflarea rom\u00e2neasc\u0103 din Gala\u021bi, e revoltat\u0103 de \u00eendr\u0103zneala mereu cresc\u00e2nd\u0103 a grecilor\u00a0\u00bb, se relata \u00een Epoca<\/i> (10.07.1905). Un alt conflictde onoare cu motiva\u021bii asem\u0103n\u0103toare \u00eent\u00e2lnim \u00een 1906. Profesorul Take M\u0103rg\u0103rit, \u00eens\u0103rcinatul cu afacerile biserice\u015fti \u015fi \u015fcolare ale Rom\u00e2niei la Constantinopol, \u00eel provoac\u0103 la duel pe pe consulul grec Varatasis pentru cuvinte ofensatoare la adresa macedo-rom\u00e2nilor. Varatasis nu r\u0103spunde provoc\u0103rii f\u0103cute \u00een doua r\u00e2nduri, iar martorii public\u0103 un proces verbal de caren\u021b\u0103 \u00een care se afirm\u0103 : \u00ab\u00a0Constat\u0103m cu regret c\u0103 \u021bi-ai f\u0103cut stranii iluzii asupra acestui domn care are preten\u021biunea de a reprezenta o \u021bar\u0103, care nu e dec\u00e2t un biet nenorocit \u015fi care nu are cea mai mic\u0103 no\u021biune de cele mai elementare convenien\u021be.\u00a0Procedura ce a\u021bi \u00eentrebuin\u021bat nu se poate aplica la un asemenea individ, regulele de onoare neput\u00e2nd fi \u00een\u021belese\u00a0 de aceast\u0103 specie care merit\u0103 cu totul alt\u0103 corec\u021biune. \u00bb (Adev\u0103rul<\/i>, 15.05.1906).<\/p>\n
In 1905, C. Vovu, inginer de mine de origin\u0103 macedonean\u0103, trimete martori lui Candopol, ajutorul comandantului de sergen\u021bi ai Capitalei, fiindca ar fi \u00eenjurat, \u00een curtea prefecturii, pe rom\u00e2nii macedoneni. Incidentul ar fi avut loc \u00een contextul \u00een care sergentul \u00eei p\u0103zea pe c\u00e2\u021biva rom\u00e2ni macedoneni aresta\u021bi \u00een urma unor incidente, iar o serie de prieteni, printre care \u015fi C. Vovu, protestau \u00een fa\u021ba prefecturii, cer\u00e2nd eliberarea lor. Sergentul Candopol refuz\u0103 s\u0103-\u015fi constituie martori, pretext\u00e2nd c\u0103 era \u00een \u00ab\u00a0serviciu comandant\u00a0\u00bb. Rapid, Vovu face public procesul verbal de caren\u021b\u0103 \u00eentocmit de martori, la care adaug\u0103 unele comentarii menite s\u0103 sublinieze la\u015fitatea sergentului care \u00ab\u00a0se derobeaz\u0103 de la r\u0103spunderea faptelor ce a comis \u00eentr-un moment de abera\u021bie\u00a0\u00bb.\u00a0 \u00ab\u00a0A \u015fti s\u0103 insul\u021bi f\u0103r\u0103 a \u015fti s\u0103 dai satisfac\u021bie este fapt\u0103 mi\u015feleasc\u0103 \u015fi cu cei mi\u015fei nu st\u0103m de vorb\u0103\u00a0\u00bb (Epoca, 3.08.1906), conchidea Vovu, mesaj preluat de pres\u0103. A\u015fadar – taxeaz\u0103 ustur\u0103tor Epoca<\/i> la\u015fitatea sergenului -, este o slujb\u0103 sau serviciu care reclam\u0103 or \u00ab\u00a0comand\u0103\u00a0\u00bb s\u0103 tratezi lumea cu aluzii, at\u00e2t de pu\u021bin gra\u021bioase, la rubedenii? Organiza\u021bia poli\u021biei bucure\u015ftene, \u00eentrec\u00e2nd prin asta chiar pe acea din Congo, prevede \u00eenjur\u0103turile ca atribu\u021biuni oficiale pentru anumi\u021bi func\u021bionari or agen\u021bi ai iei? (Epoca<\/i>, 4.08.1905). [pp. 176-177].<\/p>\n
Nicolas Trifon<\/p>\n
august 2013<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
semnala\u021bi \u00een O societate \u00een c\u0103utarea onoarei\u00a0: duel \u015fi masculinitate \u00een Rom\u00e2nia : 1859-1914\/Mihai Chiper. \u2013 Ia\u015fi\u00a0: Ed. univ. Al. I. Cuza, 2012 De origine occidental\u0103, practica duelului apare t\u00e2rziu \u00een \u021b\u0103rile rom\u00e2ne, \u00eens\u0103 cunoa\u015fte o amploare deosebit\u0103 \u00een perioada studiat\u0103 de M. Chiper\u00a0: 286 de cazuri care s-au soldat cu 11 mor\u021bi [p. 27]. […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[8],"tags":[],"class_list":["post-278","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-isturii"],"yoast_head":"\n