{"id":1820,"date":"2019-10-09T16:42:23","date_gmt":"2019-10-09T15:42:23","guid":{"rendered":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/?p=1820"},"modified":"2019-11-26T17:28:57","modified_gmt":"2019-11-26T16:28:57","slug":"albumul-macedo-roman-o-lectura-critica-cu-ocazia-reeditarii-lui","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/albumul-macedo-roman-o-lectura-critica-cu-ocazia-reeditarii-lui\/","title":{"rendered":"Albumul macedo-rom\u00e2n, o lectur\u0103 critic\u0103 cu ocazia reedit\u0103rii lui"},"content":{"rendered":"\n

Publicat \u00een 1880 de Societatea de cultur\u0103 macedo-rom\u00e2n\u0103 (SCMR), un an dup\u0103 \u00eenfiin\u0163area ei, Albumul macedo-rom\u00e2n<\/em> a f\u0103cut vara aceasta obiectul unei edi\u0163ii anastatice, care const\u0103 \u00een reproducerea unei tip\u0103rituri prin imprimare sau gravare cu ajutorul anumitor procedee chimice. Aceste procedee sunt folosite deseori pentru car\u0163ile ce con\u0163in gravuri \u00een chip de ilustra\u0163ii din perioada care precede inven\u0163ia fotografiei. Rezultatul ob\u0163inut astfel este cel mai fidel posibil edi\u0163iei princeps<\/em>. <\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n\n\n\n\n

Bine\u00een\u0163eles, anumite\ndiferen\u0163e r\u0103m\u00e2n, a\u015fa c\u0103 pentru pasiona\u0163i achizi\u0163ionarea la anticariate sau on line<\/em> a primei edi\u0163ii, de o calitate\ngrafic\u0103 excep\u0163ional\u0103, sau consultarea ei la bibliotec\u0103 este bine venit\u0103. <\/strong><\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Albumul e  precedat de o\nnot\u0103 a editorului, Ioan Cristescu, directorul Editurii Muzeului na\u0163ional al\nliteraturii rom\u00e2ne \u015fi urmat de o postfa\u0163\u0103 intitulat\u0103 \u00ab C\u00e2teva cuvinte\nc\u0103tre cititori \u00bb semnat\u0103 de Dr. Adina Berciu-Dr\u0103ghicescu (184-190). La\nsf\u00e2r\u015fit figureaz\u0103 un \u00ab Indice analitic de personalit\u0103\u0163i \u00bb redactat de\nautoarea postfa\u0163ei \u00een colaborare cu Dr. Marian Cr\u0103ciun \u015fi Dr. Emil \u0162\u00eercomnicu (pp. 191-226). Avem deci de a face cu o a doua edi\u0163ie,\n\u00eembog\u0103\u0163it\u0103 cu un aparat critic.<\/p>\n\n\n\n

\u00ab Cauza fra\u0163ilor\nno\u015ftri de la sud de Dun\u0103re \u00bb ieri \u015fi azi \n<\/strong><\/p>\n\n\n\n

In ceea ce prive\u015fte fidelitatea albumului fa\u0163\u0103 de edi\u0163ia\nprinceps, rezultatul este incontestabil \u015fi nu putem dec\u00e2t s\u0103 felicit\u0103m pe\neditori. O mic\u0103 rezerv\u0103 : cartea nefiind  legat\u0103 ci numai lipit\u0103 cu un produs nu prea\nrezistent, formatul mare (34 x 24 cm) \u015fi h\u00e2rtia grea, cititorul trebuie s\u0103 o\nconsulte cu grij\u0103. Altcum paginile risc\u0103 s\u0103 se \ndeta\u015feaze. Mai nea\u015fteptat\u0103 este fidelitatea manifestat\u0103 de autorii\naparatului critic fa\u0163\u0103 de spiritul \u015fi formulele contributorilor solicita\u0163i pentru\nrealizarea Albumului <\/em>acum mai bine de\nun secol. Intr-un limbaj pe \u00een\u0163elesul tuturor, cu mici trimiteri erudite \u00een\nnote la propriile ei c\u0103r\u0163i, Adina Berciu-Dr\u0103ghicescu se pronun\u0163\u0103 f\u0103r\u0103 rezerv\u0103\n\u00een favoarea ideilor si argumentelor vehiculate \u00een Album<\/em>. La \u00eentrebarea pe care \u015fi-ar putea pune cititorul :\n\u00ab Chiar mai nimic nu s-a schimbat \u00eentre timp ? \u00bb r\u0103spunsul\nautoarei pare s\u0103 vin\u0103 de la sine : <\/p>\n\n\n\n

Am dorit reeditarea Albumului<\/em> pentru c\u0103 ideile exprimate \u015fi sus\u0163inute de Societatea de\ncultur\u0103 macedo-rom\u00e2n\u0103  prin pana lui V.\nA. Urechia \u015fi a Mitropolitului Primat al Rom\u00e2niei sunt de o actualitate\ncople\u015fitoare \u015fi sus\u0163in \u015fi ast\u0103zi cauza fra\u0163ilor no\u015ftri de la sud de Dun\u0103re (p.\n190).<\/p>\n\n\n\n

Ajungem astfel la o problem\u0103 de acela\u015fi ordin ca aceea pe care o\nridic\u0103 SCMR care s\u0103rb\u0103tore\u015fte anul acesta o sut\u0103 patruzeci de ani de existen\u0163\u0103,\nmotiv pentru care de altfel ea se afl\u0103 la originea acestei noi edi\u0163ii. <\/p>\n\n\n\n

Mai precaut dec\u00e2t autorii aparatului critic, directorul editurii\nMuzelui literaturii rom\u00e2ne scrie :<\/p>\n\n\n\n

 Dup\u0103 parcurgerea admirativ\u0103 a Albumului macedo-rom\u00e2n, <\/em>r\u0103m\u00e2ne un parfum\nde epoc\u0103, dar \u015fi, surprinz\u0103tor, un parfum al unui na\u0163ionalism autentic, termen\ndevenit pejorativ, dar care \u00een urm\u0103 cu 140 de ani avea \u00eenc\u0103rc\u0103tura de valoare\nfundamental\u0103 a unei identit\u0103\u0163i integratoare : na\u0163ional\u0103 \u015fi\neuropean\u0103.  <\/p>\n\n\n\n

\u00cen r\u00e2ndurile care urmeaz\u0103 ne vom ab\u0163ine s\u0103 sucomb\u0103m nostalgiei\npentru a proceda la o prezentare neutr\u0103 \u015fi la o reevaluare critic\u0103 dar\ncomprehensiv\u0103  a Albumului<\/em>, resituat \u00een contextul istoric \u00een care el a fost\nconceput.<\/p>\n\n\n\n

Opera unui bibliofil\npasionat, V. A. Urechia <\/strong><\/p>\n\n\n\n

Mul\u0163i s-au mul\u0163umit probabil s\u0103-l r\u0103sfoiasc\u0103 l\u0103s\u00e2nd lectura\npentru mai t\u00e2rziu. A\u015fa am procedat eu, cel pu\u0163in, atunci c\u00e2nd am achizi\u0163ionat\nedi\u0163ia originar\u0103, acum mai bine de zece ani. Intrigat de pu\u0163inul interes pe\ncare i l-am acordat odat\u0103 r\u0103sfoit, m-am pus s\u0103-l citesc atent, de la cap la\ncoad\u0103, dup\u0103 ce am dat de noua edi\u0163ie ap\u0103rut\u0103 anul \u0103sta. Am f\u0103cut-o \u00eencerc\u00e2nd s\u0103\nnu m\u0103 mai las impresionat de realizarea tehnic\u0103 a c\u0103r\u0163ii, cu adev\u0103rat\nexcep\u0163ional\u0103 \u00een acele timpuri pentru o \u0163ar\u0103 ca Rom\u00e2nia, proasp\u0103t independent\u0103,\n\u015fi de prestigiul unora dintre contributori. Lectura s-a dovedit destul de\nanevoioas\u0103, dar mi-a permis s\u0103-mi fac o idee mai precis\u0103 despre obiectivul\nurm\u0103rit de cei care l-au publicat \u015fi despre mesajul transmis. Subiectul fiind\nsensibil, preciziunea se impune.<\/p>\n\n\n\n

Nu este poate \u00eent\u00e2mpl\u0103tor c\u0103 artizanul acestei c\u0103r\u0163i, V. A.\nUrechia (1834-1901), a fost nu numai o personalitate cultural\u0103 \u015fi politic\u0103\nmarcant\u0103, ci \u015fi un bibliofil f\u0103r\u0103 pereche. Secretar al SCMR, pre\u015fedinte de fapt\nal acestei institu\u0163ii la fondarea ei, el este acela care a solicitat\ncontribu\u0163iile reunite \u00een Album<\/em> \u00een\nfavoarea \u00ab Rom\u00e2nilor din Macedonia \u015fi a fost la originea primului\neveniment cu r\u0103sunet interna\u0163ional al SCMR. Reiese din r\u0103spunsul\ndirectorului  de la Revue de g\u00e9ographie<\/em> c\u0103 el a fost persoana care s-a adresat \u00een\nprealabil \u00ab aux amis des Roumains \u00bb (p. 32). Succesul Apelului lansat\n\u00een Fran\u0163a un an mai devreme \u00een ajutorul victimelor inunda\u0163iilor din Spania,\ndac\u0103 d\u0103m crezare afirma\u0163iilor lexicografului Paul Littr\u00e9 apropo de publica\u0163ia Paris-Murcie<\/em> \u00een acest album (p. 53),\npare s\u0103-l fi motivat pe V. A. Ureche, bun cunosc\u0103tor al vie\u0163ii culturale din\nFran\u0163a \u015fi Spania, chiar dac\u0103 el o dezminte \u00een \u00ab Epilog \u00bb (p. 144). In\ntot cazul, noutatea consta \u00een faptul c\u0103 ini\u0163iativa era european\u0103, mai precis\noccidental\u0103, autorii contacta\u0163i find nu numai rom\u00e2ni dar \u015fi francezi, belgieni,\nnem\u0163i, italieni \u015fi spanioli, familiariza\u0163i \u00een general sub o form\u0103 sau alta cu\nproblemele rom\u00e2ne\u015fti recent intrate \u00een aten\u0163ia occidentalilor.<\/p>\n\n\n\n

Str\u0103inii\nreprezint\u0103 ceva mai mult dec\u00e2t o treime dintre contributori. Iat\u0103 primele\nr\u00e2nduri dintr-un omagiu adresat din Fran\u0163a lui V. A. Urechia pentru Album<\/em> \ncare permite s\u0103-\u0163i faci o idee despre imaginea care se creiona despre\nRom\u00e2nia \u00een acele timpuri printre unii dintre noii ei prieteni : <\/p>\n\n\n\n

O Rom\u00e2nie, tu e\u015fti \u0163ara miracolelor. Cinci decenii au\nfost de ajuns pentru regenerarea ta. Ai \u00eenceput prin a dep\u0103\u015fi America abolind\nsclavajul. Ai continuat \u00eensu\u015findu-\u0163i cuceririle dob\u00e2ndite de-a lungul unui\nsecol de lupte \u00een Europa. Ai f\u0103cut din solul t\u0103u patria a 600 000 de familii de\nproprietari. (\u2026) Pentru Orient, e\u015fti ini\u0163iatoarea civiliza\u0163iei (p. 65).<\/p>\n\n\n\n

Albumul<\/em> a fost realizat dup\u0103\nmodelul almanahurilor din epoc\u0103, motiv pentru care subiectele alese \u015fi tratarea\nlor variaz\u0103 mult de la caz la caz. Numai aproximativ jum\u0103tate dintre\ncontribu\u0163ii propuse de cei 147 de autori a c\u0103ror texte au fost re\u0163inute au vreo\nleg\u0103tur\u0103 cu Rom\u00e2nia \u015fi eventual cu \u00ab rom\u00e2nii din Macedonia \u00bb. Dintre\nacestea o treime privesc exclusiv Rom\u00e2nia \u00een timp ce celelalte dou\u0103 treimi se\nrefer\u0103 \u015fi la \u00ab rom\u00e2nii din Macedonia \u00bb. Propor\u0163ia gravurilor care au\no leg\u0103tur\u0103, chiar de departe, cu \u00ab rom\u00e2nii din Macedonia \u00bb este \u015fi\nmai mic\u0103. Printre ele se num\u0103r\u0103 \u015fi aceea, devenit\u0103 celebr\u0103, a lui Carol Popp de\nSzathmari, reprezent\u00e2nd \u00ab primii \u015fcolari macedo-rom\u00e2ni adu\u015fi la Bucure\u015fti\n\u015fi directorele lor p\u0103rintele Averchie \u00bb (p. 85).<\/p>\n\n\n\n

Albumul<\/em> con\u0163ine multe poezii\nscurte, deseori \u00een versiune bilingv\u0103 provensal\u0103-rom\u00e2n\u0103, membrii mi\u015fc\u0103rii\nFelibrige fiind interlocutorii privilegia\u0163i ai rom\u00e2nilor \u00een acele timpuri, \u015fi\nc\u00e2teva nuvele, precum \u00ab Papagalul simpatic \u00bb al lui Vasile Alexandri\n(pp. 1-7) sau \u00ab Anecdota \u00bb cu Mo\u015f Roat\u0103 a lui Creang\u0103. Doar aceasta\ndin urm\u0103 con\u0163ine o mic\u0103 aluzie la \u00ab cei de dup\u0103 Dun\u0103re, din\nMacedonia\u2026 \u00bb (p. 26).  Mai mare e\nsurpriza cu lungul eseu poetic \u00een spaniol\u0103 \u00ab Los Ojos \u00bb de Tejada\n(pp. 134-135) \u015fi cu lapidarul mesaj autograf transmis de Victor Hugo :\n\u00ab Voi r\u0103m\u00e2ne un proscris \u00bb. Contribu\u0163iile mai multor semn\u0103turi prestigioase din Album<\/em> au o semnifica\u0163ie mai degrab\u0103\nsimbolic\u0103 nu totdeauna \u00eens\u0103 lipsit\u0103 de interes. Cert, Lecomte de Lisle a trimis\npatru versuri cu titlul \u00ab \u00d4 mort divine \u00bb (p. 59) reproduse cu\nsemn\u0103tura sa autograf\u0103. Dar istoricul Edgard Quinet, decedat \u00een 1875, figureaz\u0103\n\u00een Album<\/em> cu  o \u00ab Lettre \u00e0 un patriote roumain \u00bb,\ndatat\u0103 din 1856, \u00een care explic\u0103 de ce a luat ap\u0103rarea \u00ab na\u0163ionalit\u0103\u0163ii\nrom\u00e2ne \u00bb, text trimis lui V. A. Urechia de so\u0163ia sa, fica adoptiv\u0103 a lui\nGheorghe Asachi (p.  102). Franc Miklo\u0161i\u010d (Miklosich)  s-a mul\u0163umit cu o paralel\u0103 \u00eentre dou\u0103 poezii\nculese la Struga \u015fi Prilep recent publicate intr-o antologie bulgar\u0103 \u015fi o\nlegend\u0103 a \u00ab rom\u00e2nilor istrieni \u00bb dar vine \u015fi cu o ipotez\u0103\nstimulant\u0103 : Macedonia de nord nu o fi fost \u00ab vechea patrie \u00bb a\ncelor din urm\u0103, se \u00eentreab\u0103 marele filolog sloven de limb\u0103 german\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Incursiunile  cu preten\u0163ii erudite \u00een antichitatea\ngreco-roman\u0103 \u015fi  istoria bizantin\u0103, cea\notoman\u0103 fiind \u00een general ocolit\u0103, bazate pe compila\u0163ii pornind de la publica\u0163ii\nfranceze sau germane de larg\u0103 circula\u0163ie de-a lungul secolului XIX, sunt\nfrecvente \u015fi nu totdeauna la obiect. Putem spune acela\u015fi lucru despre prelegerile\ncu voca\u0163ie pedagogic\u0103 despre s\u0103r\u0103cie, igien\u0103, educa\u0163ie sau economie, teme care\npreocupau \u00een acele vremuri. Actualitatea recent\u0103 e \u015fi ea prezent\u0103, mai multe\ncontribu\u0163ii evoc\u0103 participarea rom\u00e2nilor la r\u0103zboiul din 1877 profit\u00e2nd de\nocazie ca s\u0103 fac\u0103 o leg\u0103tur\u0103 cu \u00ab rom\u00e2nii din Macedonia \u00bb  (p. 50, 59 \u015fi 111). B\u0103n\u0103\u0163eanul Vasile Marin\n\u00eencepe \u00ab reflecsiunile \u00bb sale despre Macedonia rom\u00e2n\u0103 printr-un\nrepro\u015f adresat \u00ab mamei noastr\u0103 Roma \u015fi sorei Francie \u00bb pentru\nparticiparea lor la \u00ab intocmirile din 1878 umilitoare, inice \u015fi vitrege\npentru rom\u00e2nii din Tesalia, Epiru, Macedonia \u015fi Mesia inferioar\u0103 \u00bb (p.\n65). <\/p>\n\n\n\n

Contributorii au un profil \u00ab politic \u00bb variat care\ncorespunde epocii, adep\u0163ii curentelor pozitiviste fiind poate cel mai bine\nreprezenta\u0163i. Mul\u0163i dintre contributorii rom\u00e2ni, dar \u015fi str\u0103ini, azi uita\u0163i\ndeseori, erau atunci sau vor deveni ulterior membrii ai Academiei rom\u00e2ne. <\/p>\n\n\n\n

Cine sunt \u00ab rom\u00e2nii\ndin Macedonia \u00bb ? <\/strong><\/p>\n\n\n\n

Un r\u0103spuns mai clar nu se poate se impune cititorilor care ar\nputea s\u0103 se \u00eentrebe \u00ab Cine sunt \u00ab rom\u00e2nii din\nMacedonia \u00bb ? \u015fi anume : Descenden\u0163ii popula\u0163iei din Dacia\ntraian\u0103 care s-au retras \u00een Dacia aureliana separa\u0163i fiind astfel cu timpul de\nfra\u0163ii lor nord-dun\u0103reni. Apela\u0163iunea \u00ab rom\u00e2nii din Macedonia \u00bb este\naceea care revine cel mai des, \u00een paralel uneori cu \u00ab macedo-rom\u00e2nii \u00bb\n\u015fi cu \u00ab rom\u00e2nii macedoneni \u00bb. Termenul de \u00ab \u0163in\u0163ar \u00bb sau de\n\u00ab valah \u00bb e preferat de unii contributori str\u0103ini. O singur\u0103 dat\u0103 am\n\u00eent\u00e2lnit apela\u0163iunea \u00ab arm\u00e2n \u00bb la autorul fic\u0163iunii\n\u00ab Pindul \u015fi Carpatul \u00bb care prezint\u0103 drept Arm\u00e2n din \u0163ara arm\u00e2nilor<\/em>  un personaj care de fapt trebuie s\u0103\nfi fost nu arom\u00e2n ci vlah meglenit (p. 106). Nu am \u00eent\u00e2lnit \u00een schimb cuv\u00e2ntul\n\u00ab arom\u00e2n \u00bb care se va impune cu timpul, pornind de la modelul\n\u00ab rom\u00e2n \u00bb, \u015fi el introdus relativ recent \u00een limba rom\u00e2n\u0103. <\/strong><\/p>\n\n\n\n

Apela\u0163iunea \u00ab rom\u00e2ni din Macedonia \u00bb nu se refer\u0103\nnumai la arom\u00e2nii (arm\u00e2nji<\/em> \u015fi rrm\u00e2nji<\/em>) din Macedonia ci \u015fi la cei din\ncelelalte dou\u0103 provincii istorice vecine, Epirul \u015fi Tesalia,  precum \u015fi la vlahii din alte regiuni unde ei\nau jucat un oarecare rol de-a lungul istoriei mai \u00eent\u00e2i \u00een Bulgaria, dup\u0103 aceea\n\u00een Dalma\u0163ia, Croa\u0163ia \u015fi chiar Slavonia, gra\u0163ie digresiunilor savante ale lui\nNicolae Densu\u015fianu (pp. 39-41). Mai trebuie oare reamintit c\u0103  aceste entit\u0103\u0163i geografice \u015fi istorice nu se\nconfund\u0103 cu Macedonia ? Nu sunt uita\u0163i nici vlahii din Meglen, din Istria\nsau rom\u00e2nii din Timoc proveni\u0163i din migra\u0163ii recente. \u00cen linii generale, este\nvorba de popula\u0163iile care au vorbit sau vorbesc una dintre diversele variet\u0103\u0163i\nderivate din latina popular\u0103 care constituie grupul romanic balcanic. Ei sunt\ncre\u015ftini ortodoxi. Un singur caz de conversiune la islam \u00ab de groaza\ngrecilor \u00bb este citat \u00eentr-o nuvel\u0103 despre asaltul Plevnei \u00een 1877 \u00een care\n\u00ab o namil\u0103 de turc \u00bb este dobor\u00e2t de un brigadier rom\u00e2n. \u00ab \nCarpatul \u00eenvinge Pindul \u00bb conclude autorul, care ne poveste\u015fte cum p\u00e2n\u0103 la\nurm\u0103 cei doi au realizat c\u0103 vorbesc de fapt aceia\u015fi limb\u0103.  Entuziasmat de aceast\u0103 descoperire,\n\u00ab turcul \u00bb trece de partea rom\u00e2nilor \u015fi se declar\u0103 definitiv rom\u00e2n\n(pp. 105-106). Aurorul, italian, al unui program  de \u015fcolarizare la Bari destinat tinerilor\nmacedo-romani de pe cel\u0103lalt mal al Adriaticii \u00een numele latinit\u0103\u0163ii prevede\npentru ace\u015ftia din urm\u0103 un oratoriu de rit ortodox \u00een acord cu primatul\nbisericii din  Rom\u00e2nia (p. 128).<\/p>\n\n\n\n

\u00ab Rom\u00e2nii din Macedonia \u00bb sunt fra\u0163ii Rom\u00e2nilor din\nRom\u00e2nia, acesta este mesajul repetat, argumentat \u015fi ilustrat  de contributori pornind de la specialitatea\nfiec\u0103ruia dintre ei. <\/p>\n\n\n\n

Francezii, printre care\nmul\u0163i provensali,  se limiteaza  la un salut c\u0103lduros adresat fra\u0163ilor balakos<\/em>\/valaques <\/em>: \u00ab Volques toulousins, aujourd\u2019hui\nnomm\u00e9s peuple valaque\/Qui sauvez notre nom de la fausse de l\u2019oubli\u2026 \u00bb, a\u015fa\n\u00eencepe poemul lui Paul Barbe, care se refer\u0103 la \u00ab volci \u00bb a c\u0103ror\nnume a a fost folosit de germanici ca s\u0103-i numeasc\u0103 \u00eent\u00e2i pe cel\u0163i, apoi pe\nromani \u015fi dup\u0103 aceea popoarele de limb\u0103 romanic\u0103 printre care \u015fi valahii (p. 16). <\/p>\n\n\n\n

La autorii rom\u00e2ni avem de a face mai degrab\u0103 cu o injonc\u0163iune\nlancinant\u0103 declinat\u0103 \u00een nenum\u0103rate chipuri, \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t eventuala\nrefuta\u0163ie a argumentelor propuse, unele de-a dreptul \u00eenduio\u015fetoare prin\nnaivitatea lor, s\u0103 apar\u0103 ca un gest de rea voin\u0163\u0103, un act de ingratitudine.\nAfectul este interpelat cu at\u00e2t mai mult\u0103 candoare cu c\u00e2t mesajul transmis este\nprezentat drept  generos \u015fi inofensiv. <\/p>\n\n\n\n

\u00ab Noi rom\u00e2nii din Rom\u00e2nia liber\u0103 v\u00e9 saluatamu cu respectu\n\u015fi cu iubire, fra\u0163i ai no\u015ftri. Dorin\u0163a nostr\u0103 cea mai nespus\u0103 este de a vedea\ndesvolt\u00e2ndu-se cultura rom\u00e2n\u0103 \u00een \u0163\u00e9ra vostr\u0103 \u00bb, scrie P. S. Aurelian,\nprimul economist membru al Academiei rom\u00e2ne (p. 11).  \u00ab Nu avemu a impune nimenui limba nostr\u0103\nci fi\u0103c\u0103ruia a vorbi \u00een limba sea na\u0163ionale \u00bb, precizeaz\u0103 Calinic\nMiclescu, mitropolitul primat al Rom\u00e2niei (p. IV).  Si V. A. Urechia insist\u0103 \u00een \u00ab Prefacia \u00bb\nsa pe faptul c\u0103 \u00ab deslegarea cestiunei Orientului \u00bb trebuie s\u0103 se\nfac\u0103 prin \u00ab perfecta stabilire a fr\u0103\u0163iei n\u0103scut\u0103 din reciproca respectare\na dreptruilor grecilor, turcilor, bulgarilor\u2026 \u00bb.  Tot el recamand\u0103  cititorilor \u00ab nuvelleta \u00ab  scris\u0103\npentru album de Mircea Rosetti initulat\u0103 \u00ab O prim\u0103 ciocnire \u00bb, \u00een\ncare e evocat \u015focul unui t\u00e2n\u0103r venit de la Vlahoclisura s\u0103 studieze la\nBucure\u015fti c\u00e2nd a fost tratat de \u00ab grec \u00bb (p. 121-122) ceea ce\nsugereaz\u0103 c\u0103 drumul se anun\u0163a anevoios. Aceasta nu pare \u00eens\u0103 s\u0103 perturbe\nentuziasmul care se degaj\u0103 din ansamblul contribu\u0163ilor \u015fi \u00eencrederea manifestat\u0103\nde autori \u00een noul curs al istoriei. \nPrintre cei francezi g\u0103sim \u00een schimb unii care se arat\u0103 mai circumspec\u0163i\ndec\u00e2t partizanii \u00ab Megalovalahiei \u00bb, \u00ab Rom\u00e2niei mari \u00bb,\ncare multiplic\u0103 la infinit specula\u0163ile istorice f\u0103c\u00e2nd economia unei strategii\npolitice credibile (p. 74-75). At\u00e2t voi, rom\u00e2nii, c\u00e2t \u015fi, mai la sud, bulgarii\nsunteti deja constitui\u0163i \u00een \u00ab corpuri de na\u0163iune \u00bb, scrie istoricul\nHenri Martin adres\u00e2ndu-se lui T. Georges Djuvara. Grupurile de valahi\nr\u0103sp\u00e2ndite \u00een Pind nu pot s\u0103 se uneasc\u0103 cu Rom\u00e2nia, discordia \u00eentre Rom\u00e2nia \u015fi\nGrecia nu poate fi dec\u00e2t funest\u0103 \u00bb (p. 73).<\/p>\n\n\n\n

\u00ab Despic\u0103 Dun\u0103rea \u00een\ndou\u0103\/S\u0103 facem dragoste nou\u0103 \u00bb  <\/strong><\/p>\n\n\n\n

Nu odat\u0103 folclorul este convocat la r\u00e2ndul lui pentru a da mai\nmult\u0103 greutate demonstra\u0163iei savante privind leg\u0103turile \u00eentre Rom\u00e2nii de la\nnord de Dun\u0103re \u015fi cei din Macedonia. \u00ab \u00cen baladele nostre poporarie, au\nr\u0103masu urme net\u0103g\u0103duite despre neuitarea loru pentru noi \u015fi a nostr\u0103 pentru\nd\u00e2n\u015fii, scrie junimistul G. Missail \u00een contrbu\u0163ia sa intitulat\u0103\n\u00ab Macedo-rom\u00e2nii : cine sunt ei ? \u00bb (pp. 78-82) cit\u00e2nd\nversurile unei poezii populare culeas\u0103 de Vasile Alexandri \u00een care o\npuicu\u0163\u0103 de la st\u00e2nga Dun\u0103rii se adreseaz\u0103 unui b\u0103di\u0163\u0103 de pe cel\u0103lalt\n\u0163\u0103rm : \u00ab Despic\u0103 Dun\u0103rea \u00een dou\u0103\/S\u0103 facem dragoste nou\u0103 (\u2026) \/C\u0103\nsuntem de soiu rom\u00e2n\/Nu suntem de neam p\u0103g\u00e2n. \u00bb Distan\u0163a care separ\u0103\nDun\u0103rea de Macedonia nu pare a fi luat\u0103 \u00een considera\u0163ie.<\/p>\n\n\n\n

Bucovineanul Simion Florea Marian, p\u0103rintele etnografiei rom\u00e2ne\ndup\u0103 unii, bine cunoscut pentru culegerilor sale de folclor,  semneaz\u0103 o poezie compus\u0103 de el \u00eensu\u015fi : <\/strong><\/p>\n\n\n\n

Sunt rom\u00e2n, Macedonia\/E al \u0163erii mele nume\/\u00cen\naceasta mi-e domnia\/De c\u00e2nd m-am trezit \u00een lume\/Dar Elinul crud spre mine\/Tinde\nveninosa-i ghiar\u0103\u2026 (p. 67).<\/p>\n\n\n\n

Dar \u00ab rom\u00e2nii din\nAustro-Ungaria \u00bb, din Rusia\u2026  ? <\/strong><\/p>\n\n\n\n

Descenden\u0163ii \u00ab Rom\u00e2nilor din Macedonia \u00bb sosi\u0163i de mai\nbine de un secol \u00eencoace \u00een Austria \u015fi Ungaria \u015fi carierele lor fulgurante fac\nobiectul unor evoc\u0103ri tot at\u00e2t de am\u0103nun\u0163ite pe c\u00e2t de elogioase. <\/p>\n\n\n\n

\u00ab Bine ar fi ca \u0163in\u0163arii s\u0103 dea na\u0163iunii rom\u00e2ne\nreprezentan\u0163i la fel de eminen\u0163i [ca Andrei Saguna] \u00bb, scrie filologul Emile Picot \u00een concluzia contribu\u0163iei\nsale consacrat\u0103 \u00ab Rom\u00e2nilor macedoneni \u00een Austria \u015fi Ungaria \u00bb (p.\n102-104). Fostul viceconsul al Fran\u0163ei la Sibiu \u015fi la Timi\u015foara publicase cu\ncinci ani \u00eenainte Les Roumains de\nMac\u00e9doine<\/em>, sintez\u0103 care va r\u0103m\u00e2ne lung timp o lucrare de referin\u0163\u0103. <\/p>\n\n\n\n

Contribu\u0163ia lui Athanasie Marian Marinescu (1830-1915), autor\nprintre altele ale unui manual de istorie folosit mult\u0103 vreme \u00een Transilvania,\nb\u0103n\u0103\u0163ean \u015fi adept al \u00ab pan-latinismului adic\u0103 pan-rom\u00e2nuismului \u00bb ca\n\u015fi Vasile Maniu, depre macedo-rom\u00e2nii din Ungaria (pp. 70-73) este pasionant\u0103\ndin mai multe motive. \u00cen primul r\u00e2nd ea consituie o m\u0103rturie pre\u0163ioas\u0103, av\u00e2nd\n\u00een vedere c\u0103 autorul, jurist de forma\u0163ie, l-a frecventat pe avocatul de succes\nEmanoil Gojdu (1802-1870) \u00een anii studen\u0163iei la Buda, ceea ce confer\u0103 detalilor\npe care el le furnizeaz\u0103 despre familile de macedo-rom\u00e2ni din imperiu un\ninteres particular. Pe de alt\u0103 parte, \u00eeainte de a trata subiectul propriu-zis,\nel descrie \u00een termeni foarte plastici situa\u0163ia rom\u00e2nilor din Ardeal \u015fi\ninciden\u0163a \u00ab fra\u0163ilor din Macedonia \u00bb \u00een destinul lor. Dup\u0103 p\u0103r\u0103sirea\nDaciei traiane \u015fi invaziile care \u00ab trecur\u0103 peste capul nostru \u00bb,\n\u00ab apesati in feliurite moduri, am dormit \u015fi ne-am trezit \u00een 1848 v\u0103z\u00e2nd c\u0103\npatricienii vechi, boierii, nu mai eram noi ci nobilii maghiari. \u00bb\n\u00ab Si mare m\u00e2ngaiere ne-au adusu fra\u0163ii no\u015ftri din Macedonia \u00bb. O\n\u00eentrebare nu poate fi evitat\u0103 fiind vorba de interesul manifestat de\npa\u015fopti\u015ftii ardeleni \u015fi b\u0103n\u0103\u0163eni pentru nou-veni\u0163ii din Macedonia la Viena, la\nBuda, Pesta, Sibiu\u2026 : Cum se face c\u0103 nu g\u0103sim \u00een Rom\u00e2nia, proasp\u0103t\ndevenit\u0103 independent\u0103, un demers \u00een favoarea fra\u0163ilor rom\u00e2ni din Austro-Ungaria\ntot at\u00e2t de presant cu acela pentru cei din Macedonia ? \u00centrebarea\naceasta, care poate fi pus\u0103 \u015fi \u00een leg\u0103tur\u0103 cu Basarabia anexat\u0103 de Moscova din\n1812[1]<\/a>, va fi ridicat\u0103 mult mai\nt\u00e2rziu, dup\u0103 semnarea p\u0103cii de la Bucure\u015fti \u00een august 1913. Nu \u00eent\u00e2mp\u0103tor,\nr\u0103spunsul sugerat ceva mai t\u00e2rziu de un Nicolae Iorga nu a beneficiat p\u00e2n\u0103 \u00een\nzilele noastre de publicitatea pe care o merita : <\/p>\n\n\n\n

Pentru a \u0163ine \u00een fr\u00e2u,\n\u00eempreun\u0103 cu regele, o \u00eentreag\u0103 na\u021biune care manifesta ambi\u0163ii noi \u015fi\nprimejdioase, s-a crezut c\u0103 aceast\u0103 tendin\u0163\u0103 de cre\u015ftere teritorial\u0103 putea fi\n\u00eendreptat\u0103 spre Macedonia\u2026 \u00bb[2]<\/a> <\/p>\n\n\n\n

N\u0103scut la Mu\u015fata, \u00een Moldova, \u00een 1816, Anastase Fetul i-a\ncunoscut personal at\u00e2t pe macedonenii din Viena, la studii \u00een perioada\n1835-1843, unde a frecventat familile Sina \u015fi Dumba (p. 184), c\u00e2t \u015fi pe\ncei  din Rom\u00e2nia (domnii Hagiadi din\nCraiova, fra\u0163ii Germani \u015fi Goga) \u015fi, tot \u00een Rom\u00e2nia, pe p\u0103rintele Averchie.\n\u00ab Afar\u0103 de macedo-romanii tr\u0103itori \u00eentre noi, continu\u0103 el, Macedo-Romania\nposed\u0103 un numeru \u00eensemnatu de b\u0103rba\u0163i eminen\u0163i care lupt\u0103 cu curagiu \u015fi\ndevotamentu \u00een Patria loru pentru cultura limbii romane \u015fi pentru romanismu\n\u00eentru cari cit\u0103mu aici \u00een deosebi pe meritosul Apostolu M\u0103rg\u0103ritu \u00bb (p.\n46) Pe ei nu pare s\u0103-i fi cunoscut, \u00een tot cazul nu spune nimic precis despre\nei, iar informa\u0163ile care rezult\u0103 din Album<\/em>\nsunt mai mult dec\u00e2t sumare mai ales \u00een compara\u0163ie cu cele privind circuitele\nmacedo-rom\u00e2ne din afara Macedoniei. \nDespre \u00ab rom\u00e2nii din Macedonia \u00bb nu afl\u0103m mare lucru \u00een\nAlbumul macedo-rom\u00e2n.<\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 num\u0103rul contribu\u0163iilor reunite \u00een Album<\/em> care pot fi considerate drept pertinente \u015fi novatoare pentru\nacele timpuri pe tema anun\u0163at\u0103 este restr\u00e2ns, cele privind realit\u0103\u0163ile\n\u00ab rom\u00e2nilor din Macedonia \u00bb adic\u0103 din Imperiul otoman \u015fi din\nregiunile care f\u0103ceau parte din el p\u00e2n\u0103 la o dat\u0103 recent\u0103 nu dep\u0103\u015fe\u015fte num\u0103rul\ndegetelor de la o m\u00e2n\u0103. Avem adaptarea dup\u0103 Kanitz despre meseriile \u0163in\u0163arilor,  textele celor doi autori arom\u00e2ni (dintr-un\ntotal de 147 de contributori), Ta\u015fcu Iliescu despre ritualul paparudelor (\u00een\narom\u00e2n\u0103 pirpirune<\/em>) \u00een Macedonia (p.\n102) \u015fi \u00ab Setea a gionelui : poezia populare din Cru\u015feva \u00bb\nculeas\u0103 \u015fi anotat\u0103 de Vangheliu Petrescu Cru\u015foveanu (p. 99) precum \u015fi acela al\nlui Ion Ionescu de la Brad, o analiz\u0103-m\u0103rturie pre\u0163ioas\u0103 despre \u00ab P\u0103storii\nrom\u00e2ni din Tesalia \u00bb pe care i-a \u00eent\u00e2lnit \u00een 1852.<\/p>\n\n\n\n

Diferen\u0163a \u00eentre ace\u015fti\ndoi autori arom\u00e2ni \u015fi ceilal\u0163i, rom\u00e2ni sau str\u0103ini, din Album<\/em> est de dou\u0103 naturi. Pe de o parte ei fac parte dintre foarte\npu\u0163inii care vorbesc despre \u00ab rom\u00e2nii din Macedonia \u00bb propriu-zis\u0103.\nPe de alta, putem observa la ei anumite varia\u0163iuni privind felul de a pune \u00een\nlumin\u0103 asem\u0103n\u0103rile \u015fi de a explica eventualele diferen\u0163e dintre rom\u00e2nii din\nMacedonia \u015fi cei din Rom\u00e2nia. Am\u00e2ndoi \u00ee\u015fi propun \u00een mod evident s\u0103 prezinte\npornind de la proprile lor cuno\u015ftiin\u0163e \u015fi experien\u0163e str\u00e2nsele leg\u0103turi \u00eentre\nprimii \u015fi cei din urm\u0103. A priori, pentru ace\u015ftia ca \u015fi pentru ceilal\u0163i\ncontributori \u00ab rom\u00e2nii din Macedonia \u00bb nu pot vorbi dec\u00e2t  rom\u00e2na chiar dac\u0103 expresia \u00ab limba\nrom\u00e2n\u0103 \u00bb nu apare ca atare. Prezentarea bilingv\u0103 a textelor culese de ei\nrezerv\u0103 totu\u015fi anumite surprize. Ta\u015fcu Iliescu prezint\u0103 versurile care ilustreaz\u0103\nritualul paparudelor (pirpirunjilor<\/em>)\n ca fiind compuse \u00een \u00ab dialectul macedonean \u00bb iar transpunerea\npe care o propune \u00een \u00ab traduc\u0163iune \u00een dialectul dun\u0103rean \u00bb (p. 102),\n\u00een timp ce Vangheliu Petrescu Cru\u015foveanu men\u0163ioneaz\u0103 (p.\n99) pe o coloan\u0103 \u00ab textu arum\u00e2nescu original \u00bb iar pe cealalt\u0103\n\u00ab traduc\u0163iune \u00een dialectul dun\u0103rean \u00bb. Mai mult, \u00ab poezia\npopulare cru\u015fevan\u0103 \u00bb este urmat\u0103 de un aparat de note explicative de trei\nori mai mare. De notat, ezitarea \u00eentre forme precum  aceea semnalat\u0103 mai sus, arm\u00e2n,<\/em>  \u015fi arum\u00e2n<\/em> \u00een anii care preced consacrarea\nformei \u00ab arom\u00e2n \u00bb \u00een rom\u00e2na literar\u0103. Semnificativ\u0103 \u00een felul ei este \u015fi\ncontribu\u0163ia albanistului \u015fi romanistului Yarnik Jan Urber care vorbe\u015fte c\u00e2nd de\nun \u00ab dialect \u00bb c\u00e2nd de o \u00ab limba macedo-rom\u00e2n\u0103 \u00bb despre\ncare avem prea pu\u0163ine cuno\u015ftiin\u0163e, \u015fi acelea nesigure, av\u00e2nd \u00een vedere\ninsuficien\u0163a materialelor disponibile. Pentru acest motiv, el recomand\u0103 s\u0103 fie\nculese c\u00e2t mai multe basme, poezii, ghicitori, bocete, etc. \u00een acest dialect\nsau limb\u0103 :<\/p>\n\n\n\n

Ce bine ar fi dac\u0103, rez\u0103m\u0103ndu-se\npe graiul viu al poporului, pe produc\u0163iunile geniului poporan, pe colec\u0163iunile\ncuvintelor culese prin popor, s-ar face o gramatic\u0103 autentic\u0103 \u015fi un dic\u0163ionar\ncu c\u00e2t se mai poate de complect de limba macedo-rom\u00e2n\u0103 \u00bb (p. 51).  <\/p>\n\n\n\n

Cei doi contributori arom\u00e2ni par a fi singurii care\nr\u0103spund \u00een Album<\/em> \u00ab recomand\u0103rii \u00bb\neruditului de origin\u0103 ceh\u0103. Avem aici de a face cu\nnuan\u0163e, desigur, dar nuan\u0163ele au \u015fi ele importan\u0163a lor. Unii o vor realiza mai\nt\u00e2rziu pe cheltuiala lor, intercomprehensiunea \u00eentre locutorii rom\u00e2nei \u015fi\narom\u00e2nei nefiind \u00eentotdeauna \u00ab evident\u0103 \u00bb.<\/p>\n\n\n\n

Epilog <\/strong><\/p>\n\n\n\n

Greu de zis c\u00e2\u0163i dintre cei implica\u0163i la fa\u0163a locului de-a\nlungul celor trei decenii care au urmat fund\u0103rii SCMR \u015fi apari\u0163iei Albumului<\/em> \u00een eforturile pentru punerea\n\u00een valoare a patrimoniului cultural arom\u00e2nesc \u015fi \u00een lupta pentru recunoa\u015fterea\nunui statut aparte pentru \u00ab rom\u00e2nii din Macedonia \u00bb deveni\u0163i \u00eentre\ntimp membrii ai miletului (na\u0163iunii) vlah, au presim\u0163it scenariul pus \u00een\npractic\u0103 dupa 1913 c\u00e2nd statul rom\u00e2n a abandonat subit sprijinit acordat \u00ab preten\u0163ile \u00bb\nsale \u00een Balcani \u00een leg\u0103tur\u0103 cu \u00ab proteja\u0163ii \u00bb lui, \u00een schimbul\nrecunoa\u015fterii lui ca partener fiabil de marile puteri \u015fi anex\u0103rii\nCadrilaterului. Traumatismul cauzat a fost considerabil. Aveau \u00eens\u0103 ace\u015fti arom\u00e2ni \u015fi prietenii lor rom\u00e2ni de\nales ? Exista o alternativ\u0103 pentru o popula\u0163ie minoritar\u0103 la scara\nstatelor na\u0163iune din Balcani precum arom\u00e2nii ? Alt stat a propus o solu\u0163ie\nmai bun\u0103 ? Nu ! <\/p>\n\n\n\n

Nu are prea mult sens s\u0103 judec\u0103m retrospectiv \u00een ce m\u0103sur\u0103\npostura aparent romantic\u0103, binevoitoare sau ingenu\u0103 adoptat\u0103 de unii \u015fi de\nal\u0163ii era sau nu dublat\u0103 de o doz\u0103 de realism cinic\u2026 <\/p>\n\n\n\n

Mai urgent ar fi s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m care e scenariul care ne\na\u015fteapt\u0103 azi c\u00e2nd politica dus\u0103 de statul rom\u00e2n \u00een Balcani via Departamentul\npentru rom\u00e2nii de pretutindeni cu participarea entuziast\u0103 a SCMR re\u00eenoade cu retorica\n\u00ab preten\u0163ilor \u00bb de odinioar\u0103, \u00eentr-un cu totul alt context dec\u00e2t\nacela \u00een care acestea au fost formulate ini\u0163ial ? Probabil va fi vorba de o\nnou\u0103 variant\u0103 pe tema monezii de schimb, un argument printre altele pentru a\nlimita spre exemplu \u00ab preten\u0163ile \u00bb Ungariei asupra Transilvaniei.\nTotu\u015fi o diferen\u0163a important\u0103 a intervenit : chestiunea minorit\u0103\u0163ilor nu se\nmai pune la fel \u00een Uniunea european\u0103. Solu\u0163ii exist\u0103\u2026 Autopercep\u0163ia arom\u00e2nilor\na evoluat sim\u0163itor, iar cei din Rom\u00e2nia au luat ini\u0163iativa \u015fi nu sunt gata s\u0103\nse lase din nou tra\u015fi pe sfoar\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Constan\u0163a, 14 septembrie 2019<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

PS<\/strong> Repro\u015ful pe care putem s\u0103 \u00eel facem redactorilor\nIndicelui analitic al personalit\u0103\u0163ilor este accentul pus pe informa\u0163iile cu\ncaracter general despre autorii contribu\u0163ilor, privind diversele lor activit\u0103\u0163i\n\u015fi func\u0163iile onorifice ocupate de ei, \u00een detrimentul informa\u0163iilor despre conexiunile\nlor cu problematica \u00ab rom\u00e2nilor din Macedonia \u00bb. Spre exemplu, \u00een\nnoti\u0163a consacrat\u0103 lui Athanasie Marian Marinescu nu este men\u0163ionat\u0103 rela\u0163ia lui\ncu Emanoil Gojdu (p. 209), informa\u0163ie pe care o g\u0103sim \u00een edi\u0163ia englez\u0103\nWikipedia. Este adev\u0103rat c\u0103 aceasta din urm\u0103 este deseori mai prolix\u0103 despre\nintelectualii ardeleni dec\u00e2t cea \u00een rom\u00e2n\u0103. Noti\u0163ele despre cei doi autori\narom\u00e2ni sunt sumare, ele necon\u0163in\u00e2nd nicio indica\u0163ie depre perioada \u00een care ei\nau tr\u0103it. 
<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

[1]<\/a> Desigur, Basarabia figureaz\u0103 \u00een Album<\/em> cu o poezie \u00een francez\u0103 (\u00ab Chanson bessarabienne \u00bb,\ncompus\u0103 \u00een francez\u0103 de Bonfaciu Florescu, fiul nelegitim al lui Nicolae B\u0103lcescu,\np. 47), precum \u015fi ca \u00ab decor \u00bb al unei povestiri morale a lui V.\nA. Urechia care are loc departe de Dun\u0103re, la malul Nistrului (p. 139). \u00cen\nzadar vom c\u0103uta \u00eens\u0103 o evocare a rom\u00e2nilor din Imperiul rus de-o intensitate\nasem\u0103n\u0103toare cu aceea a rom\u00e2nilor din Macedonia.<\/p>\n\n\n\n

[2]<\/a> Comment la\nRoumanie s\u2019est d\u00e9tach\u00e9e de la Triplice: d\u2019apr\u00e8s les documents austro-hongrois\net des souvenirs personnels<\/em>, Bucure\u0219ti, 1933, p. 11.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Publicat \u00een 1880 de Societatea de cultur\u0103 macedo-rom\u00e2n\u0103 (SCMR), un an dup\u0103 \u00eenfiin\u0163area ei, Albumul macedo-rom\u00e2n a f\u0103cut vara aceasta obiectul unei edi\u0163ii anastatice, care const\u0103 \u00een reproducerea unei tip\u0103rituri prin imprimare sau gravare cu ajutorul anumitor procedee chimice. Aceste procedee sunt folosite deseori pentru car\u0163ile ce con\u0163in gravuri \u00een chip de ilustra\u0163ii din perioada […]<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-1820","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-habari-news"],"yoast_head":"\nAlbumul macedo-rom\u00e2n, o lectur\u0103 critic\u0103 cu ocazia reedit\u0103rii lui - TRA ARMANAMI<\/title>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/albumul-macedo-roman-o-lectura-critica-cu-ocazia-reeditarii-lui\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"en_US\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"Albumul macedo-rom\u00e2n, o lectur\u0103 critic\u0103 cu ocazia reedit\u0103rii lui - TRA ARMANAMI\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"Publicat \u00een 1880 de Societatea de cultur\u0103 macedo-rom\u00e2n\u0103 (SCMR), un an dup\u0103 \u00eenfiin\u0163area ei, Albumul macedo-rom\u00e2n a f\u0103cut vara aceasta obiectul unei edi\u0163ii anastatice, care const\u0103 \u00een reproducerea unei tip\u0103rituri prin imprimare sau gravare cu ajutorul anumitor procedee chimice. Aceste procedee sunt folosite deseori pentru car\u0163ile ce con\u0163in gravuri \u00een chip de ilustra\u0163ii din perioada […]\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/albumul-macedo-roman-o-lectura-critica-cu-ocazia-reeditarii-lui\/\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"TRA ARMANAMI\" \/>\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2019-10-09T15:42:23+00:00\" \/>\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2019-11-26T16:28:57+00:00\" \/>\n<meta property=\"og:image\" content=\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-content\/uploads\/2019\/10\/al3.png\" \/>\n<meta name=\"author\" content=\"Editeur\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Written by\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"Editeur\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Est. reading time\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"24 minutes\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/albumul-macedo-roman-o-lectura-critica-cu-ocazia-reeditarii-lui\/\",\"url\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/albumul-macedo-roman-o-lectura-critica-cu-ocazia-reeditarii-lui\/\",\"name\":\"Albumul macedo-rom\u00e2n, o lectur\u0103 critic\u0103 cu ocazia reedit\u0103rii lui - TRA ARMANAMI\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#website\"},\"primaryImageOfPage\":{\"@id\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/albumul-macedo-roman-o-lectura-critica-cu-ocazia-reeditarii-lui\/#primaryimage\"},\"image\":{\"@id\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/albumul-macedo-roman-o-lectura-critica-cu-ocazia-reeditarii-lui\/#primaryimage\"},\"thumbnailUrl\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-content\/uploads\/2019\/10\/al3.png\",\"datePublished\":\"2019-10-09T15:42:23+00:00\",\"dateModified\":\"2019-11-26T16:28:57+00:00\",\"author\":{\"@id\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#\/schema\/person\/ad77560a1599935b2285ac8a40e4cf91\"},\"breadcrumb\":{\"@id\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/albumul-macedo-roman-o-lectura-critica-cu-ocazia-reeditarii-lui\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"en-US\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/albumul-macedo-roman-o-lectura-critica-cu-ocazia-reeditarii-lui\/\"]}]},{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"en-US\",\"@id\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/albumul-macedo-roman-o-lectura-critica-cu-ocazia-reeditarii-lui\/#primaryimage\",\"url\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-content\/uploads\/2019\/10\/al3.png\",\"contentUrl\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-content\/uploads\/2019\/10\/al3.png\",\"width\":201,\"height\":280},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/albumul-macedo-roman-o-lectura-critica-cu-ocazia-reeditarii-lui\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Home\",\"item\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Albumul macedo-rom\u00e2n, o lectur\u0103 critic\u0103 cu ocazia reedit\u0103rii lui\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#website\",\"url\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/\",\"name\":\"TRA ARMANAMI\",\"description\":\"Habari di la armanj luati sh'la armanj dati\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":{\"@type\":\"PropertyValueSpecification\",\"valueRequired\":true,\"valueName\":\"search_term_string\"}}],\"inLanguage\":\"en-US\"},{\"@type\":\"Person\",\"@id\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#\/schema\/person\/ad77560a1599935b2285ac8a40e4cf91\",\"name\":\"Editeur\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"en-US\",\"@id\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#\/schema\/person\/image\/\",\"url\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/761ad11672a7683bd0716727a6d2194cdbca97ae70d1f58d1e090e55c4007ae7?s=96&d=mm&r=g\",\"contentUrl\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/761ad11672a7683bd0716727a6d2194cdbca97ae70d1f58d1e090e55c4007ae7?s=96&d=mm&r=g\",\"caption\":\"Editeur\"},\"url\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/author\/editeur\/\"}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Albumul macedo-rom\u00e2n, o lectur\u0103 critic\u0103 cu ocazia reedit\u0103rii lui - TRA ARMANAMI","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/albumul-macedo-roman-o-lectura-critica-cu-ocazia-reeditarii-lui\/","og_locale":"en_US","og_type":"article","og_title":"Albumul macedo-rom\u00e2n, o lectur\u0103 critic\u0103 cu ocazia reedit\u0103rii lui - TRA ARMANAMI","og_description":"Publicat \u00een 1880 de Societatea de cultur\u0103 macedo-rom\u00e2n\u0103 (SCMR), un an dup\u0103 \u00eenfiin\u0163area ei, Albumul macedo-rom\u00e2n a f\u0103cut vara aceasta obiectul unei edi\u0163ii anastatice, care const\u0103 \u00een reproducerea unei tip\u0103rituri prin imprimare sau gravare cu ajutorul anumitor procedee chimice. Aceste procedee sunt folosite deseori pentru car\u0163ile ce con\u0163in gravuri \u00een chip de ilustra\u0163ii din perioada […]","og_url":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/albumul-macedo-roman-o-lectura-critica-cu-ocazia-reeditarii-lui\/","og_site_name":"TRA ARMANAMI","article_published_time":"2019-10-09T15:42:23+00:00","article_modified_time":"2019-11-26T16:28:57+00:00","og_image":[{"url":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-content\/uploads\/2019\/10\/al3.png","type":"","width":"","height":""}],"author":"Editeur","twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Written by":"Editeur","Est. reading time":"24 minutes"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"WebPage","@id":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/albumul-macedo-roman-o-lectura-critica-cu-ocazia-reeditarii-lui\/","url":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/albumul-macedo-roman-o-lectura-critica-cu-ocazia-reeditarii-lui\/","name":"Albumul macedo-rom\u00e2n, o lectur\u0103 critic\u0103 cu ocazia reedit\u0103rii lui - TRA ARMANAMI","isPartOf":{"@id":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#website"},"primaryImageOfPage":{"@id":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/albumul-macedo-roman-o-lectura-critica-cu-ocazia-reeditarii-lui\/#primaryimage"},"image":{"@id":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/albumul-macedo-roman-o-lectura-critica-cu-ocazia-reeditarii-lui\/#primaryimage"},"thumbnailUrl":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-content\/uploads\/2019\/10\/al3.png","datePublished":"2019-10-09T15:42:23+00:00","dateModified":"2019-11-26T16:28:57+00:00","author":{"@id":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#\/schema\/person\/ad77560a1599935b2285ac8a40e4cf91"},"breadcrumb":{"@id":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/albumul-macedo-roman-o-lectura-critica-cu-ocazia-reeditarii-lui\/#breadcrumb"},"inLanguage":"en-US","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["http:\/\/www.armanami.org\/blog\/albumul-macedo-roman-o-lectura-critica-cu-ocazia-reeditarii-lui\/"]}]},{"@type":"ImageObject","inLanguage":"en-US","@id":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/albumul-macedo-roman-o-lectura-critica-cu-ocazia-reeditarii-lui\/#primaryimage","url":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-content\/uploads\/2019\/10\/al3.png","contentUrl":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-content\/uploads\/2019\/10\/al3.png","width":201,"height":280},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/albumul-macedo-roman-o-lectura-critica-cu-ocazia-reeditarii-lui\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Home","item":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Albumul macedo-rom\u00e2n, o lectur\u0103 critic\u0103 cu ocazia reedit\u0103rii lui"}]},{"@type":"WebSite","@id":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#website","url":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/","name":"TRA ARMANAMI","description":"Habari di la armanj luati sh'la armanj dati","potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/?s={search_term_string}"},"query-input":{"@type":"PropertyValueSpecification","valueRequired":true,"valueName":"search_term_string"}}],"inLanguage":"en-US"},{"@type":"Person","@id":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#\/schema\/person\/ad77560a1599935b2285ac8a40e4cf91","name":"Editeur","image":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"en-US","@id":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#\/schema\/person\/image\/","url":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/761ad11672a7683bd0716727a6d2194cdbca97ae70d1f58d1e090e55c4007ae7?s=96&d=mm&r=g","contentUrl":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/761ad11672a7683bd0716727a6d2194cdbca97ae70d1f58d1e090e55c4007ae7?s=96&d=mm&r=g","caption":"Editeur"},"url":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/author\/editeur\/"}]}},"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1820","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1820"}],"version-history":[{"count":2,"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1820\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1953,"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1820\/revisions\/1953"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1820"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1820"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1820"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}