{"id":1318,"date":"2018-08-31T11:56:26","date_gmt":"2018-08-31T10:56:26","guid":{"rendered":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/?p=1318"},"modified":"2018-08-31T11:56:26","modified_gmt":"2018-08-31T10:56:26","slug":"legionari-aromani-ori-aromani-legionari","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/legionari-aromani-ori-aromani-legionari\/","title":{"rendered":"Legionari arom\u00e2ni ori arom\u00e2ni legionari\u00a0?"},"content":{"rendered":"

Ionu\u0163 Nistor, Geopolitic\u0103 \u015fi identitate. Rom\u00e2nii din sudul Dun\u0103rii \u00een timpul celui de al doilea r\u0103zboi mondial, <\/em>Editura Academiei, Bucure\u015fti, 2014. O not\u0103 de lectur\u0103 semnat\u0103 de N. Trifon.<\/p>\n

Titlul c\u0103r\u0163ii lui Ionu\u0163 Nistor necesit\u0103 anumite preciz\u0103ri pentru ca cititorul s\u0103 \u00ee\u015fi fac\u0103 o idee mai clar\u0103 despre con\u0163inutul ei \u015fi demersul autorului. El ar putea fi complectat astfel\u00a0: \u00ab\u00a0Statul rom\u00e2n, arom\u00e2nii din Rom\u00e2nia \u015fi rom\u00e2nii din sudul Dun\u0103rii \u00een timpul celui de al doilea r\u0103zboi mondial\u00a0\u00bb. Din dou\u0103 motive.<\/p>\n

Primo, pentru c\u0103 arhivele consultate sunt acelea ale Ministerului afacerilor externe, inclusiv fondurile privind statele balcanice, \u015fi ale Consiliului na\u0163ional pentru studierea arhivelor securit\u0103\u0163ii din Rom\u00e2nia. Pentru a ob\u0163ine o imagine complect\u0103 asupra \u00ab\u00a0rom\u00e2nilor de la sud de Dun\u0103re\u00a0\u00bb, adic\u0103 arom\u00e2nii asocia\u0163i megleni\u0163ilor pe de o parte, rom\u00e2nii din regiunea Timocului \u015fi din Banatul de vest pe de alt\u0103 parte, ar fi trebuit s\u0103 fie consultate \u015fi arhivele grece\u015fti, albaneze, iugoslave, bulgare precum \u015fi acelea ale statelor ale c\u0103ror armate au ocupat \u00een acea perioad\u0103 teritorile \u00een care erau prezen\u0163i cei considera\u0163i de Rom\u00e2nia drept \u00ab\u00a0rom\u00e2ni din sudul Dun\u0103rii\u00a0\u00bb.<\/p>\n

Secundo, arom\u00e2nii stabili\u0163i la o dat\u0103 mai mult sau mai pu\u0163in recent\u0103 \u00een Rom\u00e2nia sunt principalii autori ai presiunilor \u015fi demersurilor \u00een favoarea celor r\u0103ma\u015fi \u00een zonele locuite tradi\u0163ional de arom\u00e2ni din nordul Greciei, sudul Albaniei \u015fi al Iugoslaviei (Republica Macedonia actual\u0103) \u015fi sud-vestul Bulgariei. Desigur, o deosebit\u0103 aten\u0163ie a fost acordat\u0103 \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 vorbitorilor de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103 din zonele limitrofe cu Rom\u00e2nia, \u00eens\u0103 revendic\u0103rile privindu-i pe ei precum \u015fi modalit\u0103\u0163ile de cooperare cultural\u0103 erau mai recente iar ponderea celor care vorbeau \u00een numele lor mai mic\u0103 dec\u00e2t aceea a arom\u00e2nilor. Principala structur\u0103 a celor din urm\u0103, Societatea de cultur\u0103 macedorom\u00e2n\u0103 (SCMR), era activ\u0103 de mai bine de o jum\u0103tate de secol.<\/p>\n

\u00ab\u00a0Noua ordine\u00a0\u00bb european\u0103<\/strong><\/p>\n

Chestiunile privind \u00ab\u00a0identitatea\u00a0\u00bb arom\u00e2nilor din Rom\u00e2nia sunt abordate \u00een partea a doua a c\u0103r\u0163ii \u015fi \u00een concluzii. Ele sunt precedate \u015fi preparate \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 de considera\u0163iile de ordin geopolitic din primele dou\u0103 capitole intitulate \u00ab\u00a0De la un r\u0103zboi la altul\u00a0\u00bb \u015fi \u00ab\u00a0Provoc\u0103rile \u2018\u2019noii ordini\u00a0\u2018\u2019\u00bb \u00een care autorul reconstituie detailat consecin\u0163ele \u00een Balcani a \u00ab\u00a0noii ordini\u00a0\u00bb pe care Germania nazist\u0103 \u015fi Italia musolinian\u0103 c\u0103utau s\u0103 o instaureze \u00een Europa cu complicitatea alia\u0163ilor sau proteja\u0163ilor lor. Atacul \u00een noiembrie 1940 a trupelor italiene contra Greciei \u015fi mai ales ocuparea Iugoslaviei si a Greciei de trupele germane \u00een aprilie 1941 au dus la modific\u0103ri substan\u0163iale pe harta Balcanilor\u00a0: Bulgaria a ocupat o parte din Macedonia iugoslav\u0103 \u015fi greceasc\u0103, Albania anumite regiuni limitrofe cu Iugoslavia, printre care \u015fi o parte din Cosovo, Croa\u0163ia s-a declarat stat independent \u00een timp ce Dalma\u0163ia \u015fi Istria deveneau italiene iar Ungaria avansa \u015fi ea \u00een Voivodina iugoslav\u0103. \u00ab\u00a0Noua ordine\u00a0\u00bb a lui Hitler recompensa astfel perdan\u0163ii din sud-estul european. Din acest punct de vedere, Rom\u00e2nia constituia un caz aparte, ea fiind practic statul din regiune cel mai avantajat de tratatele de la Versailles\u00a0; aceasta, inevitabil, \u00een dauna \u0163\u0103rilor vecine. I. Nistor nu evoc\u0103 explicit acest aspect, rareori abordat de altfel \u00een Rom\u00e2nia, \u0163ar\u0103 \u00een care aproape o treime din popula\u0163ie era considerat\u0103 \u00ab\u00a0alogen\u0103\u00a0\u00bb. Aliat\u0103 a Axei, Rom\u00e2nia e constr\u00e2ns\u0103 \u00een vara anului 1940 s\u0103 cedeze Basarabia \u015fi Bucovina URSS-ului (iunie), Transilvania de nord Ungariei (august) si Cadrilaterul Bulgariei (septembrie). \u00cen a\u015fteptarea unei ipotetice renegocieri a arbitrajului de la Viena, obiectivul afi\u015fat al Rom\u00e2niei este recuperarea Basarabiei. Trupele rom\u00e2ne nu se mul\u0163umesc \u00eens\u0103 s\u0103 treac\u0103 Prutu, continu\u0103 spre est, Transnistria devenind un fel de lot de consola\u0163ie pentru pierderile teritoriale cauzate de prima faz\u0103 a \u00ab\u00a0noii ordini\u00a0\u00bb europeene. Acesta este contextul de care trebuie imperativ \u0163inut cont pentru a \u00een\u0163elege linia adoptat\u0103 de statul rom\u00e2n \u00een leg\u0103tur\u0103 cu rom\u00e2nii din sudul Dun\u0103rii.<\/p>\n

Preocupat\u0103 de recuperarea teritorilor cedate \u015fi de administrarea celor recent ocupate la est de Nistru, Rom\u00e2nia nu a c\u0103utat s\u0103 se foloseasc\u0103 de noile posibilit\u0103\u0163i care se prezentau la sud de Dun\u0103re \u00een teritorile ocupate de armatele italiene \u015fi germane pentru a \u00eencerca spre exemplu s\u0103 \u00eesi m\u0103reasc\u0103 influen\u0163a \u00een zonele locuite de arom\u00e2ni sau s\u0103 anexeze teritorii limitrofe populate de rom\u00e2nofoni. Ea a preferat continuitatea, limit\u00e2ndu-se \u00een rela\u0163iile sale cu\u00a0rom\u00e2nii de la sud de Dun\u0103re la finan\u0163area asisten\u0163ei culturale pe care o acorda mai ales pe plan \u015fcolar, ceea ce constituia desigur un efort financiar considerabil \u00een timp de r\u0103zboi. De notat c\u0103, dup\u0103 februarie 1941, ea a livrat mari contit\u0103\u0163i de gr\u00e2u, porumb, zah\u0103r, carne afumat\u0103, etc. destinate internatelor \u015fcolare \u015fi zonelor din Grecia locuite de arom\u00e2ni afectate de r\u0103zboi[1]<\/a>.<\/p>\n

Antonescu\u00a0: \u00ab\u00a0Papanace trebuie pus la punct\u2026\u00a0\u00bb<\/strong><\/p>\n

\u00ab\u00a0Trebuie s\u0103 prezent\u0103m Rom\u00e2nia ca factor de ordine \u015fi reconstruc\u0163ie european\u0103 \u015fi dac\u0103 e nevoie s\u0103 o compar\u0103m cu faimoasa misiune apostolic\u0103 din bazinul dun\u0103rean \u00bb, spunea \u00een iunie 1942 Mihai Antonescu, ministrul Afacerilor str\u0103ine \u015fi al Propagandei na\u021bionale. El se \u00eenscria astfel, noteaz\u0103 I. Nistor, \u00een tradi\u0163ia inaugurat\u0103 de Ionel Br\u0103tianu \u00een 1903 care afirma\u00a0: \u00ab\u00a0Rom\u00e2nia st\u0103 la por\u0163ile Orientului din partea Europei civilizate\u00a0\u00bb[2]<\/a>. Aceia\u015fi tradi\u0163ie, am putea ad\u0103uga, permisese Bucure\u015ftiului s\u0103 g\u0103zduiasc\u0103 Conferin\u0163a de pace din 1913 \u00een urma c\u0103reia a anexat Cadrilaterul, \u00een timp ce arom\u00e2nii pierdeau \u00een noile state balcanice statutul na\u0163ional special (miletul valah) de care se bucurau \u00eenainte \u00een Turcia european\u0103 gra\u0163ie, \u00een bun\u0103 parte, tocmai eforturilor diploma\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti[3]<\/a>.<\/p>\n

At\u00e2t \u00een perioada guvernului legionar (septembrie 1940-ianuarie 1941) c\u00e2t \u015fi \u00een anii care au urmat sub direc\u0163ia Conduc\u0103torului, Ion Antonescu, ini\u0163iativele propriuzise ale statului rom\u00e2n privind rom\u00e2nii de la sud au fost rare, punctuale, de mic\u0103 anvergur\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 inciden\u0163\u0103 notabil\u0103.<\/p>\n

La Bucure\u015fti, \u00een cadrul SCMR mai ales, ca \u015fi la fa\u0163a locului, \u00een zonele grece\u015fti ocupate de trupele Axei, numeroase au fost \u00een schimb proiectele \u015fi scenariile dezb\u0103tute \u015fi propuse, demersurile \u00eentreprinse \u00een vederea unei solu\u0163ii politice a chestiunii arom\u00e2ne bazat\u0103 mai ales pe eventualul sprijin al Italiei fasciste \u00een numele \u00ab\u00a0latinit\u0103\u0163ii\u00a0\u00bb comune. Aceste solu\u0163ii erau, cert, mai mult dec\u00e2t problematice chiar \u015fi \u00een condi\u0163iile excep\u0163ionale din aceast\u0103 perioad\u0103 tulbure, unele de-a dreptul himerice av\u00e2nd \u00een vedere realit\u0103\u0163ile demografice socio-economice \u015fi politice din regiunile \u00een care erau proiectate[4]<\/a>. Ele reluau revendic\u0103ri deja formulate \u00een ajunul conferin\u0163ei de la Londra, \u00een urma primului r\u0103zboi balcanic, \u015fi dup\u0103 \u00eencheierea primului r\u0103zboi mondial, \u00een preajma tratativelor de pace, favorabile unei Macedonii autonome federale, a unei confedera\u0163ii albano-arom\u00e2n\u0103 sau chiar a unui stat arom\u00e2n. Spre exemplu, efemerul \u00ab\u00a0principat\u00a0\u00bb valah din Pind au fost exclusiv ini\u0163iativa fondatorului s\u0103u, Alcibiade Diamandi, \u015fi nu a beneficiat de sprijinul statului rom\u00e2n. Niciuna dintre numeroasele variante, inclusiv cele care puteau s\u0103 par\u0103 mai realiste, ale solu\u0163iilor propuse nu a fost adopt\u0103 ca obiectiv de politic\u0103 extern\u0103 de statul rom\u00e2n, \u00een ciuda proximit\u0103\u0163ii ideologice \u015fi politice cu guvernul Antonescu afi\u015fat\u0103 de cei care le promovau. Desigur, aceste solu\u0163ii au fost evocate \u00een mai multe r\u00e2nduri, \u00eens\u0103 au ocupat un loc marginal \u00een scenarile propuse de conduc\u0103torii rom\u00e2ni \u00een diversele ocazii care s-au prezentat. Spre exemplu, \u00een memorandumul transmis lui Hitler pe 11 iunie 1941, Ion Antonescu se pronun\u0163a, \u00een numele necesit\u0103\u0163ii spargerii blocului slav din Balcani, pentru crearea unui stat albano-macedonean \u015fi pentru cedarea Banatului s\u00e2rbesc \u015fi a Timocului Rom\u00e2niei \u00een cazul dezmembr\u0103rii Serbiei. \u00cen mai 1942, el preciza \u00eens\u0103 c\u0103 aceste solu\u0163ii nu reprezentau pozi\u0163ia oficial\u0103 a Rom\u00e2niei ci \u00ab\u00a0simple perspective de ordin general \u015fi nimic precis\u00a0\u00bb[5]<\/a>.<\/p>\n

\u00ab\u00a0Ei [arom\u00e2nii legionari] au reprezentat \u00een perioada septembrie 1940-ianuarie 1941 un filtru decizional\u00a0la cel mai \u00eenalt nivel determin\u00e2nd \u00een parte prin prezen\u0163a \u00een structurile statului (ministere, aparat diplomatic) strategia de politic\u0103 extern\u0103 a Rom\u00e2niei \u015fi reac\u0163iile fa\u0163\u0103 de problemele din Balcani\u00a0\u00bb[6]<\/a>, scrie I. Nistor \u00een prefa\u0163\u0103. Desigur, \u00eens\u0103 ei nu au avut un impact semnificativ \u00een politica dus\u0103 de statul rom\u00e2n \u00een leg\u0103tur\u0103 cu arom\u00e2nii din \u0163\u0103rile balcanice. Reconstituirea precis\u0103 de-a lungul c\u0103r\u0163ii, mai ales \u00een primele dou\u0103 capitole, a hot\u0103r\u00e2rilor adoptate oficial, independent deci de multiplele taton\u0103ri preliminare, nu las\u0103 \u00eendoial\u0103 \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103, chiar dac\u0103 autorul adopt\u0103 o pozi\u0163ie mai nuan\u0163at\u0103 \u00een concluzia capitolului final, atunci c\u00e2nd scrie c\u0103 arom\u00e2nii legionari \u00ab\u00a0au determinat, p\u00e2n\u0103 la un punct, strategia politic\u0103 a Rom\u00e2niei \u00een privin\u0163a raporturilor cu Grecia \u015fi \u00een general fa\u0163\u0103 de Balcani\u00a0\u00bb[7]<\/a>.<\/p>\n

\u00ab\u00a0Papanace trebuie pus la punct\u2026 sunt anumite reguli pe plan interna\u0163ional\u00a0\u00bb[8]<\/a>, tran\u015fa Ion Antonescu pe 4 decembrie 1940 repro\u015f\u00e2ndu-i subsecretarului de stat la Ministerul de finan\u0163e al propriului s\u0103u guvern \u015fi personaj influent din Miscarea legionar\u0103 violen\u0163ele perpetuate \u00een cadrul protestelor contra m\u0103surilor vexatorii luate \u00een Grecia, violen\u0163e care riscau s\u0103 pun\u0103 \u00een primejdie rela\u0163iile cu aceast\u0103 \u0163ar\u0103[9]<\/a>. \u00cen anii care au urmat c\u0103derii guvernului legionar, diversele personalit\u0103\u0163i din conducerea SCMR care vor ocupa pozi\u0163ii importante pe scena politic\u0103 \u015fi cultural\u0103 \u00een ciuda faptului c\u0103 unele dintre ele fuseser\u0103 compromise cu Mi\u015fcarea legionar\u0103 vor fi confruntate cu probleme similare.<\/p>\n

\u2018\u2019Mai r\u0103s\u0103ri\u0163i din fire, \u00eenzestra\u0163i cu o mare putere de lucru\u2026\u00a0\u00bb<\/strong><\/p>\n

\u00cen schimb, mijloacele mobilizate de regimul antonescian pe plan mediatic, editorial, academic, radiofonic, pentru popularizarea cauzei rom\u00e2nilor de la sud, cercet\u0103rile \u00eentreprinse cu sprijinul material al statului pentru descrierea situa\u0163iei de multe ori de o rar\u0103 complexitate \u00een care se reg\u0103seau, \u015fi mai ales pentru sensibilizarea rom\u00e2nilor cu problemele cu care erau confronta\u0163i \u00een calitate de rom\u00e2ni fra\u0163ii lor au fost considerabile. Contrastul \u00eentre importan\u0163a acordat\u0103 acestor probleme \u00een propaganda oficial\u0103 \u015fi absen\u0163a m\u0103surilor efective pe plan politic din partea statului rom\u00e2n privind un \u00eenceput de solu\u0163ionare politic\u0103 a acestor probleme la fa\u0163a locului este izbitor. Principalul public vizat era de altfel acela din Rom\u00e2nia. Desigur consulatele rom\u00e2ne\u015fti difuzau \u015fi ele \u00een cercurile restr\u00e2nse cu care erau \u00een contact reviste \u015fi c\u0103r\u0163i pe aceast\u0103 tem\u0103, \u00eens\u0103 tot \u00een rom\u00e2n\u0103. Au existat totu\u015fi excep\u0163ii, cartea lui Teodor Capidan Macedorom\u00e2nii<\/em> ap\u0103rut\u0103 ini\u0163ial \u00een francez\u0103 \u00een 1937 va fi tradus\u0103 \u00een german\u0103 din ini\u0163iativa Ministerului propagandei na\u0163ionale \u00een 1941[10]<\/a>. Revistele \u015fi lucr\u0103rile de specialitate ap\u0103rute \u00een anii ace\u015ftia foloseau \u015fi limbi de circula\u0163ie interna\u0163ional\u0103 \u015fi se adresau unui public academic balcanic \u015fi occidental. Chiar dac\u0103 aspectul propagandistic e marginal \u00een cazul lor, ele au beneficiat de sprijinul financiar al regimului antonescian.<\/p>\n

Institutul de studii \u015fi cercet\u0103ri balcanice condus de Victor Papacostea, care\u00a0func\u0163iona din 1937 ca asocia\u0163ie particular\u0103, devine \u00een 1943 persoana juridic\u0103 \u00eenscris\u0103 \u00een bugetul statului, reaminte\u015fte spre exemplu I. Nistor[11]<\/a>. Sub conducerea lui Victor Papacostea, Institutul organiza cursuri pe diferite teme \u00een plin r\u0103zboi, \u015fi edita revista Balcania <\/em>al c\u0103rei prim num\u0103r a ap\u0103rut \u00een 1938 cu concursul material al SCMR. Redac\u0163ia ei se g\u0103sea ini\u0163ial la sediul SCMR. Contribu\u0163iile, mai ales \u00een materie de istoriografie, erau deseori de un \u00eenalt nivel \u015ftiin\u0163ific.<\/p>\n

O aten\u0163ie special\u0103 e acordat\u0103 de I. Nistru propagandei \u00ab\u00a0culturale\u00a0\u00bb la radio. Publicul vizat era exclusiv rom\u00e2nesc av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 re\u0163elele radiofonice nu difuzau peste hotare. Societatea rom\u00e2n\u0103 de radiodifuziune transmitea \u00een emisiunea \u00ab\u00a0Marginile neamului rom\u00e2nesc\u00a0\u00bb o serie de conferin\u0163e ale unor universitari \u015fi academcieni prestigio\u015fi precum G. I. Br\u0103tianu, Constantin C. Giurescu, Theodor Capidan, Victor Papacostea sau Silviu Dragomir.<\/p>\n

Ne putem \u00eentreba cum tr\u0103iau ace\u015fti intelectuali, ei ca \u015fi \u015fefii legionari arom\u00e2ni la putere sau \u00een opozi\u0163ie, decalajul \u00eentre propaganda intensiv\u0103 \u00een favoarea rom\u00e2nilor de la Sud \u015fi absen\u0163a ini\u0163iativelor politice concrete \u00een favoarea lor din partea regimului antonescian ca s\u0103 nu mai vorbim de lipsa unei reflec\u0163ii coerente de ordin strategic. Dup\u0103 incidentele antigrece\u015fti, constat\u0103 I. Nistor, \u00ab\u00a0divor\u0163ul lui Ion Antonescu de arom\u00e2nii stabili\u0163i \u00een \u0163ar\u0103\u00a0a fost ireversibil \u00bb[12]<\/a>. Totu\u015fi, \u00een memorile lui redactate \u00een exil \u00een care problematica arom\u00e2n\u0103 p\u0103rea s\u0103-l preocupe mai mult dec\u00e2t cea legionar\u0103, Papanace, prezentat de I. Nistor drept \u00ab\u00a0liderul ne\u00eencoronat al grupului macedorom\u00e2n\u00a0\u00bb[13]<\/a>, insist\u0103 asupra bunelor rela\u0163ii pe care le \u00eentre\u0163inea cu Conduc\u0103torul. \u00cen niciun moment el nu \u00eel incrimineaz\u0103 pe Antonescu. De asemenea, chiar \u00een momentele de maxim\u0103 tensiune, c\u00e2nd mai mul\u0163i tineri legionari pe pozi\u0163ii ofensive integraser\u0103 conducerea ei, SCMR s-a ab\u0163inut s\u0103 formuleze o critic\u0103 frontal\u0103 a politicii oficiale. Explica\u0163iile posibile sunt numeroase. Unii erau poate mai ata\u015fa\u0163i autoritarismului antonescian, al\u0163ii fascismului legionar, dec\u00e2t cauzei arom\u00e2ne de la care ei se revendicau \u00een paralel. Pentru unii era prea important s\u0103 joace \u015fi ei, \u00een fine, un rol \u00een istorie sau s\u0103 \u00ee\u015fi popularizeze lucr\u0103rile de specialitate pentru ca s\u0103 ri\u015fte s\u0103-\u015fi compromit\u0103 situa\u0163ia cu exigen\u0163e privind dolean\u0163ele rom\u00e2nilor de la Sud. Acela\u015fi lucru e poate valabil \u015fi pentru \u015fefii legionari preocupa\u0163i mai ales de cariera lor politic\u0103 \u015fi de \u00ab\u00a0misiunea\u00a0\u00bb de care se considerau investi\u0163i. Poate, mai simplu, ei nu-\u015fi mai f\u0103ceau iluzii despre capacitatea statului rom\u00e2n de a rezolva o problem\u0103 pe care a creat-o \u00eentr-un alt context istoric, motiv pentru care preferau s\u0103 temporizeze \u015fi s\u0103 se mul\u0163umeasc\u0103 cu jum\u0103t\u0103\u0163i de m\u0103suri care le permiteau s\u0103 ias\u0103 cu fa\u0163a curat\u0103. Nu trebuie s\u0103 pierdem din vedere nici c\u0103 \u00een vremea aceea protec\u0163ia unei minorit\u0103\u0163i f\u0103r\u0103 sprijinul unei \u00ab\u00a0patrii mam\u0103\u00a0\u00bb sau a uneia din \u00ab\u00a0marile puteri\u00a0\u00bb era greu de conceput. Ocup\u00e2nd deseori pozi\u0163ii confortabile \u00een statul rom\u00e2n, sau aspir\u00e2nd s\u0103 ocupe asemenea pozi\u0163ii, \u015fi unii \u015fi al\u0163ii p\u0103reau \u00een cele din urm\u0103 a fi pe faz\u0103 cu linia adoptat\u0103 de Ministerul de afaceri externe \u015fi propagand\u0103.<\/p>\n

\u00ab\u00a0A da azi indica\u0163ii \u00een mijlocul actualului r\u0103zboi mondial, privind mijloacele menite s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u0163easc\u0103 situa\u0163ia cultural\u0103 a rom\u00e2nilor din \u0163\u0103rile balcanice, s-ar p\u0103rea o preten\u0163ie prematur\u0103, ne\u015ftiind care va fi situa\u0163ia politic\u0103 a \u0163\u0103rilor balcanice la sf\u00e2r\u015fitul r\u0103zboiului, care va fi concep\u0163ia celor care vor dicta pacea \u00een ceea ce prive\u015fte tratamentul minorit\u0103\u0163ilor \u00een cadrul Europei noi\u00a0\u00bb[14]<\/a> raporta \u00een referatul s\u0103u adresat Ministerului de afaceri externe \u00een 1941 consilierul August Culiani.<\/p>\n

\u00ab\u00a0Comisia pentru preg\u0103tirea materialului documentar, de informare \u015fi propagand\u0103 \u00een vederea conferintei de pace\u00a0\u00bb era denumirea oficial\u0103 a instan\u0163ei care f\u0103cea leg\u0103tura \u00eentre factorul de decizie politic\u0103 \u015fi mediul academic.<\/p>\n

\u00ab\u00a0Oricum, nu depinde de noi, facem ce putem \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, prepar\u0103m terenul, \u00eenc\u0103lzim auditoriul, dramatiz\u0103m, \u00een a\u015fteptarea unei conjoncturi favorabile\u00a0\u00bb\u00a0: cam a\u015fa poate fi rezumat\u0103 pozi\u0163ia membrilor acestei comisii zis\u0103 \u015fi \u00ab\u00a0Biroul p\u0103cii\u00a0\u00bb \u015fi, \u00een general, a responsabilor statului rom\u00e2n. Virtu\u0163ile realismului manifestat de diploma\u0163ia rom\u00e2n\u0103, \u00een contrast cu voluntarismul care a putut caracteriza politica extern\u0103 a celorlalte state sub-dun\u0103rene, se verificaser\u0103 \u00een trecutul apropiat\u00a0: at\u00e2t dup\u0103 al doilea r\u0103zboi balcanic (noul statut al Rom\u00e2niei de \u00ab\u00a0 arbitru \u00bb \u00een sud-estul european, anexarea Cadrilaterului) c\u00e2t \u015fi dup\u0103 primul r\u0103zboi mondial (Rom\u00e2nia mare). Aceast\u0103 atitudine precaut\u0103, atentist\u0103, va da rezultate p\u00e2n\u0103 la un punct \u015fi dup\u0103 al doilea r\u0103zboi mondial (retrocedarea Transilvaniei de nord). Ea va alimenta \u00een acela\u015fi timp \u00eentr-un mod original retorica na\u0163ionalist\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 f\u0103c\u00e2nd din rom\u00e2nii de la sud de Dun\u0103re – practic mai ales, dac\u0103 nu numai, din macedorom\u00e2ni – ni\u015fte personaje exemplare, totodat\u0103 eroi \u015fi victime ale unei cauze sacrificate dar, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, nu neap\u0103rat pierdute definitiv pentru toat\u0103 lumea.<\/p>\n

Felul \u00een care prezint\u0103 I. Nistor presta\u0163ia radiofonic\u0103 a lui Capidan pune foarte bine \u00een lumin\u0103 ambiguitatea cultivat\u0103 de anumi\u0163i intelectuali stabili\u0163i \u00een Rom\u00e2nia pe aceast\u0103 tem\u0103\u00a0:<\/p>\n

\u00ab\u00a0Odat\u0103 stabilit\u0103 leg\u0103tura direct\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 ramuri transdanubiene, atestat\u0103 prin\u00a0mo\u015ftenirea lingvistic\u0103 \u015fi cultural\u0103, istoricul \u015fi-a consacrat \u00eentregul discurs tr\u0103s\u0103turilor caracteriale ale arom\u00e2nilor \u015fi contribu\u0163iei lor la modernizarea statelor balcanice.<\/p>\n

Ocup\u00e2nd majoritatea spa\u0163iului alocat emisiunii, aceast\u0103 analiz\u0103 puncteaz\u0103 superioritatea fizic\u0103 \u015fi moral\u0103 a macedorom\u00e2nilor, care, \u2018\u2019mai r\u0103s\u0103ri\u0163i din fire, \u00eenzestra\u0163i cu o mare putere de lucru \u015fi cu destul gust pentru economii, numai dup\u0103 c\u00e2teva veacuri de \u015federe la Pind, ei au reu\u015fit s\u0103 se impun\u0103 \u00eentregului Balcan\u2019\u2019.\u00a0Personaje aproape mitologice, arom\u00e2nii erau investi\u0163i de Capidan cu o sum\u0103 de calit\u0103\u0163i care \u00eei deta\u015fau clar de restul locuitorilor. \u2018\u2019De\u015ftept\u0103ciunea lor fireasc\u0103, unit\u0103 cu acea experien\u0163\u0103 \u015fi cunoa\u015ftere de lume i-au f\u0103cut s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la comer\u0163\u2019\u2019, iar \u2018\u2019h\u0103rnicia, economia \u015fi sobrietatea au constituit secretul prosperit\u0103\u0163ii lor\u2019\u2019. (\u2026)<\/p>\n

Finalul conferin\u0163ei este marcat de acela\u015fi ton rezervat ca \u015fi celelalte dou\u0103 interven\u0163ii anterioare. F\u0103r\u0103 a oferi solu\u0163ii sau a formula sentin\u0163e, Capidan r\u0103m\u00e2nea sceptic fa\u0163\u0103 de viitorul arom\u00e2nilor \u00ab\u00a0\u00een noua organizare a Europei care va veni\u00a0\u00bb \u015fi prezenta cu mult pragmatism disonant oarecum fa\u0163\u0103 de implicarea afectiv\u0103 din cuprinsul textului, motivul aten\u0163iei \u015fi interesului pentru macedorom\u00e2ni. El afirma\u00a0: \u2018\u2019Trebuie s\u0103 \u015ftim c\u0103 aceast\u0103 popula\u0163ie trecut\u0103 prin at\u00e2tea greut\u0103\u0163i, c\u0103lit\u0103 \u00een at\u00e2tea nevoi \u015fi \u00eenzestrat\u0103 cu at\u00e2tea \u00eensu\u015firi nu este ca oricare alta. De aceea, trebuie s\u0103 ne \u00eengrijim de ea, fiindc\u0103 la ea acas\u0103 sau aici \u00een \u0163ar\u0103 ne va fi odat\u0103 de mare folos\u00a0\u2018\u2019\u00a0. \u00bb[15]<\/a><\/p>\n

\u00a0<\/strong>Arom\u00e2nii \u015fi \u00ab\u00a0metodele macedonene aplicate de macedoneni\u00a0\u00bb<\/strong><\/p>\n

Totu\u015fi, \u00eencep\u00e2nd cu a doua jum\u0103tate a anilor \u201820, macedorom\u00e2nii nu mai sunt percepu\u0163i numai \u00een virtutea exemplarit\u0103\u0163ii comportamentului lor c\u0103lit de-a lungul unei istorii marcat\u0103 de jertfe. Un alt set de stereotipuri intervine paralel pe tema violen\u0163ei pe care ei sunt suspecta\u0163i c\u0103 au introdus-o \u00een \u0163ar\u0103. De data aceasta nu mai este vorba de macedorom\u00e2ni \u00een general, evolu\u00e2nd pe meleaguri \u00eendep\u0103rtate, \u00een perioade nu totdeauna u\u015for de identificat, ci de aceia proasp\u0103t sosi\u0163i din fosta Turcie otoman\u0103 recent \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00eentre statele balcanice ca s\u0103 colonizeze un teritoriu intrat \u00een componen\u0163a Rom\u00e2niei. \u00cen memorile sale, Mihail Manoilescu denun\u0163a \u00ab\u00a0balcanizarea Rom\u00e2niei prin metode macedonene aplicate de macedoneni\u00a0\u00bb. \u00ab\u00a0Un groaznic pas \u00eend\u0103r\u0103t fa\u0163\u0103 de moravurile Rom\u00e2niei vechi \u015fi mici\u00a0\u00bb, concludea ministrul de afaceri str\u0103ine din efemerul guvern care a precedat instaurarea statului na\u0163ional-legionar, citat de I. Nistor[16]<\/a>. Acuza\u0163ia este probabil exagerat\u0103 dac\u0103 ne g\u00e2ndim la punctul de plecare, la \u00eenceputul anilor \u201920, al ciclului de violen\u0163e politice interbelic, pe fond de antisemitism\u00a0: manifesta\u0163iile \u015fi provoc\u0103rile studen\u0163ilor cre\u015ftini de extrem\u0103 dreapt\u0103 reprimate de poli\u0163ie la Ia\u015fi \u015fi achitarea de c\u0103tre un juriu popular \u00een 1925 a lui Codreanu care \u00eempu\u015fcase mortal prefectul din acest ora\u015f \u015fi r\u0103nise doi poli\u0163i\u015fti. Episodul care va marca intrarea \u00een scen\u0103 a arom\u00e2nilor \u00een serviciul C\u0103pitanului va avea loc mai t\u00e2rziu, \u00een iulie 1930, \u00een ajunul procesului lui Gheorghe Beza, care tr\u0103sese \u00eentr-un ministru acuzat c\u0103 avantaja din motive electoraliste interesele \u0163\u0103ranilor bulgari \u00een detrimentul coloni\u015ftilor arom\u00e2ni din Cadrilater. El este relatat astfel de Codreanu\u00a0:<\/p>\n

\u00ab\u00a0Iat\u0103-m\u0103 a\u015fadar, din nou \u00een dub\u0103 spre V\u0103c\u0103re\u015fti. \u00cen aceia\u015fi dub\u0103 erau \u00eenc\u0103 \u015fapte tineri cu care fac cun\u015ftiin\u0163\u0103\u00a0: Papanace, Caranica, Pihu, Mamali, Ciumetti, Ficata \u015fi Ghitea. F\u0103cuser\u0103 un manifest de solidarizare cu Beza. Aici \u00een \u00eenchisoare am cunoscut bine ace\u015fti tineri arom\u00e2ni, pleca\u0163i din mun\u0163ii Pindului. Cultur\u0103 aleas\u0103, o \u00eenalt\u0103 s\u0103n\u0103tate moral\u0103, buni patrio\u0163i. Construc\u0163ie de lupt\u0103tori \u015fi vitezi. Oameni de jertf\u0103.\u00a0\u00bb[17]<\/a><\/p>\n

Ar fi ridicol s\u0103 atribui \u00eenrolarea tinerilor arom\u00e2ni \u00een ciclul infernal provocare\/atentate\/represiune\/r\u0103zbunare din anii 1930 atributelor cu care ei erau gratifica\u0163i de C\u0103pitan sau de intelectuali prestigio\u015fi precum Capidan. \u00cen schimb, at\u00e2t exemplaritatea pus\u0103 pe seama lor din motive care deseori \u00eei dep\u0103\u015feau, c\u00e2t \u015fi postura de eroi\/asasini\/victime adoptat\u0103 nu \u00eentotdeauna inten\u0163ionat de unii dintre ei \u00een perioadele de criz\u0103 acut\u0103 ale istoriei moderne au marcat modul \u00een care au fost percepu\u0163i arom\u00e2nii \u00een Rom\u00e2nia \u015fi reputa\u0163ia echivoc\u0103 de care se bucur\u0103 ei p\u00e2n\u0103 azi.<\/p>\n

\u00centreg capitolul V, \u00ab\u00a0Frontul intern\u00a0\u00bb, este consacrat cauzelor succesului fenomenului legionar printre arom\u00e2ni, pornind de la problemele specifice din Cadrilater. Pertinente, subtile, nea\u015fteptate, observa\u0163ile autorului te invit\u0103 s\u0103 nu te mul\u0163ume\u015fti cu stereotipurile valorizante sau criminalizante curente despre arom\u00e2ni. Accentul e pus pe rolul mecanismelor psihologice \u00een ascendentul tinerilor licen\u0163ia\u0163i radicaliza\u0163i asupra mediilor sociale din care proveneau, arom\u00e2nii recent coloniza\u0163i \u00een Cadrilater.<\/p>\n

\u00ab\u00a0Iar func\u0163ia catalitic\u0103 a liderului, scrie I. Nistor pornind de la \u00ab\u00a0confesiunile \u00bb lui Papanace, era \u00een cazul arom\u00e2nilor coordonata esen\u0163ial\u0103 a comunit\u0103\u0163ii, \u00een m\u0103sura \u00een care statutul lor sub raport juridic era incert, \u00eens\u0103\u015fi autoreprezentarea lor identitar\u0103 p\u0103r\u00e2nd dual\u0103. Ei nu figurau ca minoritari \u00een eviden\u0163ele statului rom\u00e2n \u015fi \u00een datele recens\u0103mintelor, dar constituiau f\u0103r\u0103 discu\u0163ie un grup aparte identificat ca atare \u00een registrele poli\u0163iei, mai cu seam\u0103 \u00een perioada r\u0103zboiului, la rubrica macedorom\u00e2ni. Ei \u00een\u015fi\u015fi oscilau \u00eentre atomizare etno-lingvistic\u0103, exprimat\u0103 sub formula unui grup cu nevoi culturale speciale, \u015fi apartenen\u0163a cu statut de egal la o comunitate rom\u00e2neasc\u0103, \u00een care ramurile nord \u015fi sud-dun\u0103rene aveau acelea\u015fi origini, acela\u015fi trecut \u015fi acelea\u015fi valori. (\u2026)<\/p>\n

Coloniza\u0163i din spa\u0163ii diverse, arom\u00e2nii au format \u00een noile a\u015fez\u0103ri comunit\u0103\u0163i \u00een curs de agregare, \u00een c\u0103utarea unui lan\u0163 supraregional, a unor reprezentan\u0163i la nivel central care s\u0103 le apere interesele \u015fi s\u0103 sparg\u0103 orizontul relativ str\u00e2mpt al comercian\u0163ilor sau func\u0163ionarilor constitui\u0163i \u00een lideri ad-hoc<\/em>. Studen\u0163imea arom\u00e2n\u0103 dep\u0103\u015fea acest nivel patriarhal prin contactul cu mediul bucure\u015ftean, prin sistemul de rela\u0163ii, prin deschiderea \u015fi standardul educa\u0163iei, sus\u0163in\u00e2nd prototipul liderului de anvergur\u0103 a\u015fteptat de comunitate.\u00a0\u00bb [18]<\/a><\/p>\n

\u00a0<\/strong>Arom\u00e2nii legionari sau legionarii arom\u00e2ni\u00a0?<\/strong><\/p>\n

Aportul poate cel mai apreciabil al c\u0103r\u0163ii figureaz\u0103 \u00een anexe, unde sunt reproduse listele de eviden\u0163\u0103 a arom\u00e2nilor identifica\u0163i de poli\u0163ie \u00een Rom\u00e2nia anului 1942. O \u00ab\u00a0\u2018\u2019categorie\u2019\u2019 absent\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci din eviden\u0163ele sistematice ale statului, a\u015fa cum era cea macedorom\u00e2n\u0103\u00a0\u00bb, \u015fi-a f\u0103cut apari\u0163ia cu aceast\u0103 ocazie, scrie I. Nistor[19]<\/a>. \u00cen cele 10 inspectorate, f\u0103r\u0103 municipiul Bucure\u015fti, au fost identifica\u0163i 1 279 arom\u00e2ni\u00a0; pentru fiecare sunt men\u0163ionate\u00a0: numele, localitatea de re\u015fedin\u0163\u0103, ocupa\u0163ia, anul \u00een care s\u2019au stabilit \u00een Romania, situa\u0163ia material\u0103, atitudinea politic\u0103, cet\u0103\u0163enia \u015fi na\u0163ionalitatea. Aceste date, indic\u0103 autorul \u00een prefa\u0163\u0103, pot sugera un \u00eenceput de r\u0103spuns la \u00eentreb\u0103rile pe care \u015fi le-a pus de-alungul cercet\u0103rilor \u00eentreprinse\u00a0: \u00ab\u00a0cine sunt \u015fi cum au evoluat rom\u00e2nii de la sud de Dun\u0103re, raporta\u0163i la iei \u00een\u015fi\u015fi, la majoritatea de la nord de fluviu \u015fi la autorit\u0103\u0163ile statului rom\u00e2n\u00a0?\u00a0\u00bb[20]<\/a> . Ele permit \u015fi cititorului s\u0103-\u015fi fac\u0103 propria lui idee, s\u0103 trag\u0103 proprile lui concluzii care pot sau nu s\u0103 corespund\u0103 cu acelea ale autorului expuse \u00een ultimul paragraf al capitolului\u00a0:<\/p>\n

\u00ab\u00a0\u00cencadra\u0163i \u00een r\u00e2ndurile Mi\u015fc\u0103rii legionare \u00eenc\u0103 din anii \u201930, arom\u00e2nii au profitat de oportunit\u0103\u0163ile politice, de leg\u0103turile personale \u015fi de \u00ab\u00a0avantajele\u00a0\u00bb apartenen\u0163ei la un grup \u00eenchis pentru a urca rapid \u00een intervalul septembrie 1940-ianuarie 1941 \u00een ierarhia social\u0103 \u015fi economic\u0103. Au devenit, cu sprijinul lui Constantin Papanace, un grup de for\u0163\u0103 \u00een cadrul G\u0103rzii, au avut influen\u0163\u0103 \u00een ministere, \u00eentreprinderi, b\u0103nci \u015fi au determinat, p\u00e2n\u0103 la un punct, strategia politico-diplomatic\u0103 a Rom\u00e2nei \u00een privin\u0163a raporturilor cu Grecia \u015fi \u00een general fa\u0163\u0103 de Balcani. Si-au exprimat constant, chiar dac\u0103 cu diferen\u0163e de nuan\u0163\u0103, sus\u0163inerea pentru proiectul unei Macedonii independente aflate sub tutela Italiei care s\u0103 le ofere garan\u0163ia unui c\u0103min propriu. Au avut apoi o rela\u0163ie sinuas\u0103 cu statul rom\u00e2n \u015fi cu guvernarea antonescian\u0103. Dorin\u0163a unilor de a pleca \u00een Macedonia s-a \u00eempletit cu proiectele altora de a r\u0103m\u00e2ne \u00een \u0163ar\u0103, continu\u00e2nd lupta pentru preluarea puterii, iar colaborarea cu Ion Antonescu s-a transformat dup\u0103 \u2018\u2019rebeliune\u2019\u2019 \u00eentr-un joc de h\u0103r\u0163uire. Nu a fost un grup omogen nici politic, nici ideologic, nici economic, \u00eens\u0103 \u00een problemele majore, care vizau interesele comune, au \u015ftiut s\u0103 par\u0103 o comunitate coerent\u0103, articulat\u0103.\u00a0\u00bb[21]<\/a><\/p>\n

Original\u0103, teza lui I. Nistor privind rolul pe care au putut s\u0103-l joace \u00een anii \u201930 \u015fi \u201940 anumi\u0163i arom\u00e2ni legionari \u00een manifestarea arom\u00e2nilor sub forma unei comunit\u0103\u0163i coerente, articulate, nu va \u00eenceta s\u0103 surprind\u0103 \u00een contextul rom\u00e2nesc. Majoritatea argumentele sale sunt tot at\u00e2t de ingenioase pe c\u00e2t de judicioase, iar demonstra\u0163ia sa conving\u0103toare. O chestiune r\u0103m\u00e2ne totu\u015fi \u00een suspens. Despre care legionari este vorba\u00a0? Despre arom\u00e2nii legionari\u00a0 sau despre legionarii arom\u00e2ni\u00a0?\u00a0\u00cen multe cazuri nu e u\u015for s\u0103 faci diferen\u0163a av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 principalii interesa\u0163i nu o f\u0103ceau nici ei \u00eentotdeauna. Unii se comportau \u015fi se proiectau mai ales ca arom\u00e2ni, al\u0163ii mai ales ca legionari, iar situa\u0163ia putea varia cu timpul. \u00ab\u00a0Rom\u00e2nismul integral\u00a0\u00bb la care ei aderau zgomotos \u015fi cu entuziasm se confunda \u00een bun\u0103 parte cu idealul fascist enun\u0163at \u015fi glorificat de Mi\u015fcarea legionar\u0103. Acest ideal nu prea avea leg\u0103tur\u0103 cu na\u0163iunea rom\u00e2n\u0103 \u00een carne \u015fi oase cu care erau ei confrunta\u0163i \u00een via\u0163a de zi cu zi. Ei aveau chiar tendin\u0163a s\u0103 o dispre\u0163uiasc\u0103 \u00een numele valorilor patriarhale \u015fi conservatoare invocate de legionari, valori pe care tocmai ei, ca arom\u00e2ni, erau \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 le \u00eencarneze. Ei se considerau deci, \u015fi puteau uneori fi considera\u0163i ca fiind \u00ab\u00a0mai rom\u00e2ni dec\u00e2t rom\u00e2nii\u00a0\u00bb tocmai pentru c\u0103 se sim\u0163eau \u015fi erau percepu\u0163i ca fiind \u00ab\u00a0alceva\u00a0\u00bb dec\u00e2t rom\u00e2nii.<\/p>\n

PS<\/strong> Rapoartele Siguran\u0163ei \u015fi, dup\u0103 1948, ale Securit\u0103\u0163ii sunt o surs\u0103 de informa\u0163ii nu \u00eentodeauna \u00eens\u0103 fiabil\u0103 pentru a determina spre exemplu cine a fost legionar, \u00een ce perioad\u0103 \u015fi \u00een ce m\u0103sur\u0103 a fost implicat \u00een activit\u0103\u0163ile criminale ale acestei forma\u0163ii politice \u00een mai multe r\u00e2nduri interzis\u0103, care cultiva secretul \u015fi pe seama c\u0103reia circulau tot felul de zvonuri. Din diverse motive, cei care redactau rapoartele aveau tendin\u0163a s\u0103 \u00ab\u00a0\u00eencarce\u00a0\u00bb pe cei suspecta\u0163i de apartenen\u0163\u0103 la Mi\u015fcarea legionar\u0103 \u015fi s\u0103 acorde angajamentului lor o importan\u0163\u0103 pe care nu o avea neap\u0103rat. Inevitabil aceasta complic\u0103 sarcina istoricului \u015fi poate da loc la interpret\u0103ri abuzive. Cu toate c\u0103 obiectivul studiului lui nu era s\u0103 stabilieasc\u0103 cine era sau nu legionar \u00een SCMR, I. Nistor este inevitabil condus s\u0103 o fac\u0103 \u00een diverse ocazii. C\u00e2nd dispune de surse contradictorii el le citeaz\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 se pronun\u0163e \u00eentr-un sens sau altul. Sterie Petra\u015fincu (1890-\u00a0???<\/strong>) spre exemplu este prezentat ca membru \u00een \u00ab\u00a0\u2018\u2019re\u0163eaua\u2019\u2019 arom\u00e2nilor legionari cu pozi\u0163ii politice, economice \u015fi administrative importante, promova\u0163i de Papanace\u00a0\u00bb[22]<\/a>, ca pre\u015fedinte al SCMR numit \u00een decembrie 1940, post ocupat mai \u00eenainte de Petre \u0162opa, destituit din cauza \u00ab\u00a0neafilierii legionare\u00a0\u00bb[23]<\/a> , ca victim\u0103 a presiunilor exersate de tinerii legionari intra\u0163i \u00een iunie 1941 \u00een comitetul de conducere al SCMR \u00ab\u00a0deoarece nu \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fea convingerile legionare\u00a0\u00bb[24]<\/a>, iar \u00een iulie 1942 ca membru al grupului modera\u0163ilor al\u0103turi de Nicolae Batzaria, Victor Papacostea, etc.[25]<\/a> \u00cen scurta lui biografie este indicat c\u0103 \u00ab\u00a0s-a \u00eenscris \u00een Mi\u015fcarea legionar\u0103 \u00een studen\u0163ie, c\u0103 a profesat ca medic la Spitalul br\u00e2ncovenesc din 1927 unde a activat p\u00e2n\u0103 \u00een 1949, iar \u00een 1940, odat\u0103 cu venirea G\u0103rzii la putere, a f\u0103cut parte din comisia de reducere a personalului din spital\u00a0\u00bb[26]<\/a>. \u00ab\u00a0Pentru apartenen\u0163a lui la Mi\u015fcarea legionar\u0103, citim \u00een nota de subsol a biografiei, Petra\u015fincu a fost internat \u00een 1945 \u00een lag\u0103rul n\u00b0 1 Slobozia veche. Interesant este c\u0103, \u00een timpul deten\u0163iei, sindicatul de la Spitalul Br\u00e2ncovenesc a formulat o scrisoare ce atesta c\u0103 Petra\u015fincu nu a avut activitate legionar\u0103.\u00a0\u00bb[27]<\/a><\/p>\n

Exist\u0103 \u00eens\u0103 \u015fi cazuri \u00een care informa\u0163ile preluate din rapoarte sunt \u00een parte eronate. \u00ab\u00a0La nivelul \u00eentregului grup arom\u00e2n legionar din Bucure\u015fti cele mai importante sedii de cuiburi \u015fi centre de propagand\u0103 se aflau \u00een incinta a opt hoteluri, pe care c\u00e2\u0163iva arom\u00e2ni le ocupaser\u0103 \u00een perioada septembrie 1940-ianuarie 1941, \u00een cadrul procesului de \u00ab\u00a0rom\u00e2nizare\u2019\u2019.\u00a0\u00bb[28]<\/a> Ori cel pu\u0163in unul dintre cele opt hoteluri citate de pe calea Grivi\u0163ei, \u015fi anume \u00ab\u00a0Basarabia\u00a0\u00bb, nu putea fi rechizi\u0163ionat \u00een acea perioad\u0103. Proprietarul acestui hotel, Mita – nu Leonida cum indic\u0103 nota Siguran\u0163ei reluat\u0103 de I. Nistor \u2013 Simu, a murit \u00een 1940, deci \u00eenaintea procesului de \u00ab\u00a0rom\u00e2nizare\u00a0\u00bb[29]<\/a>. Trebuie \u00eens\u0103 precizat c\u0103 reluarea unor asemenea informa\u0163ii contestabile, inevitabile \u00een contextul confuz al documenta\u0163iei de care dispunem despre legionari, nu are o inciden\u0163\u0103 major\u0103 pe plan argumentativ \u015fi nu diminueaz\u0103 interesul c\u0103r\u0163ii lui I. Nistor.<\/p>\n

[1]<\/a> Ionu\u0163 Nistor, Geopolitic\u0103 \u015fi identitate. Rom\u00e2nii din sudul Dun\u0103rii \u00een timpul celui de al doilea r\u0103zboi mondial, <\/em>Editura Academiei, Bucure\u015fti, 2014, p. 78-79.<\/p>\n

[2]<\/a> Id.<\/em>, p. 131.<\/p>\n

[3]<\/a> I\u00a0. Nistor este \u015fi autorul unui excelent studiu despre \u00ab\u00a0Problema arom\u00e2n\u0103\u00a0\u00bb \u00een raporturile Rom\u00e2niei cu statele balcanice (1903-1913<\/em>), Ia\u015fi, 2007. Cf. \u015fi http:\/\/www.armanami.org\/blog\/ionut-nistor-problema-aromana-in-raporturile-romaniei-cu-statele-balcanice-1903-1913-o-reevaluare-critica-salutara-1\/<\/a><\/p>\n

[4]<\/a> Documentele disponibile citate de I. Nistor arat\u0103 c\u0103 Roma c\u0103uta mai ales s\u0103 se foloseasc\u0103 de arom\u00e2ni pentru a \u00ee\u015fi consolida pozi\u0163iile \u00een Albania \u015fi \u00een zonele ocupate din Grecia.<\/p>\n

La sf\u00e2r\u015fitul anului 1942, c\u00e2nd trupele germane \u00eent\u00e2lneau tot mai multe dificult\u0103\u0163i pe frontul de est, Rom\u00e2nia a \u00eencercat, f\u0103r\u0103 succes, s\u0103 se apropie de Italia \u00een numele unei \u00ab\u00a0Axe latine\u00a0\u00bb \u00een care Bucure\u015ftiul, gra\u0163ie politicii sale \u00een favoarea rom\u00e2nilor din Balcani, ar fi jucat un rol important al\u0103turi de Roma, Madrid sau Lisabona. Oprirea domina\u0163iei slave a continentului \u015fi contrabalansarea tendin\u0163ei hegemonice germane erau obiectivele vizate. (I. Nistor, Geopolitica\u2026<\/em>, p. 78).<\/p>\n

[5]<\/a> Id<\/em>., p. 42-43. C\u00e2teva luni \u00eenainte, el se pronun\u0163a contra \u00ab\u00a0r\u0103sturn\u0103rii echilibrelor politice din Peninsula Balcanic\u0103\u00a0\u00bb \u00een \u00eentrevederea cu ministrul Italiei la Bucure\u015fti care \u00eel \u00een\u015ftiin\u0163a c\u0103\u00a0: \u00ab\u00a0A venit momentul s\u0103 joace \u015fi Rom\u00e2nia un rol activ \u00een Ax\u0103\u00a0\u00bb \u015fi evoc\u00e2nd drepturile ei asupra Banatului iugoslav. El nu \u00eendep\u0103rta \u00eens\u0103 o asemenea posibilitate \u00een cazul \u00een care situa\u0163ia evolua (Id<\/em>., p. 41). Constat\u00e2nd schimb\u0103rile survenite \u00eentre timp, Mihai Antonescu pleda la r\u00e2ndul lui pentru revizuirea grani\u0163elor din Sud-Estul european \u00een favoarea Rom\u00e2niei \u00eentr-un memoriu c\u0103tre von Killinger pe 23 aprilie (Id<\/em>., p. 42).<\/p>\n

[6]<\/a> Ionu\u0163 Nistor, Geopolitic\u0103\u2026<\/em>, p. 10.<\/p>\n

[7]<\/a> Id<\/em>., p. 218-219.<\/p>\n

[8]<\/a> Id<\/em>., p. 199. \u00ab\u00a0Nu trebuie ajuns la o ruptur\u0103 cu Grecia. Ar putea constitui un pretext pentru pentru bombardarea ora\u015felor \u015fi regiunilor noastre petrolifere \u015fi la r\u0103zboi pentru satisfacerea orgoliului propriu a c\u00e2torva macedonani (\u2026) Prin eventuala distrugere a rafin\u0103riilor noastre am compromite victoria Axei.\u00a0\u00bb (Id<\/em>., p. 39.)<\/p>\n

[9]<\/a> C\u00e2\u0163iva responsabili ai comunit\u0103\u0163ii grece\u015fti din Rom\u00e2nia au fost sechestra\u0163i \u00een semn de protest. Aceste ac\u0163iuni pu\u0163in glorioase aveau un caracter fascist destul de net, grecii lu\u00e2nd \u00een discursul legionar antigrecesc locul evreilor. Tonul declara\u0163iei f\u0103cut\u0103 ini\u0163ial de I. Antonescu, \u00eenainte de a-l apostrofa pe Papanace, apar\u0163inea aceluia\u015fi registru\u00a0: \u00ab\u00a0Dac\u0103 se mai repet\u0103 asemenea cazuri de maltratare a popula\u0163iei arom\u00e2ne, am s\u0103 iau to\u0163i grecii din Rom\u00e2nia \u015fi o s\u0103-i bag \u00een lag\u0103re de concentrare\u00a0\u00bb (Id<\/em>., p. 38 \u015fi 197). Inutil de precizat c\u0103 grecii din Rom\u00e2nia, stabili\u0163i de mult \u00een aceast\u0103 \u0163ar\u0103, nu aveau nicio leg\u0103tura cu exac\u0163iunile anti-arom\u00e2ne din Grecia.<\/p>\n

[10]<\/a> Ionu\u0163 Nistor, Geopolitic\u0103<\/em>, p. 136.<\/p>\n

[11]<\/a> Id<\/em>., p. 135.<\/p>\n

[12]<\/a> Id<\/em>., p. 199.<\/p>\n

[13]<\/a> Id<\/em>., p. 201.<\/p>\n

[14]<\/a> Id<\/em>., p. 130.<\/p>\n

[15]<\/a> Id<\/em>., p. 159-160. Relu\u00e2nd aceast\u0103 formul\u0103 enigmatic\u0103 de la pa\u015foptistul Nicolae B\u0103lcescu, Theodor Capidan sugera, poate involuntar, c\u0103 problema arom\u00e2n\u0103 revenea la stadiul la care se g\u0103sea cu un secol \u00eeainte.<\/p>\n

[16]<\/a> Id<\/em>., p. 188.<\/p>\n

[17]<\/a> Corneliu Zelea Codreanu, Pentru legionari<\/em>, Timi\u015foara, 1993, pp. 387.<\/p>\n

[18]<\/a> Ionu\u0163 Nistor, G\u00e9opolitique\u2026<\/em>, op. cit<\/em>., P. 191-192.<\/p>\n

[19]<\/a> Id<\/em>., p. 213.<\/p>\n

[20]<\/a> Id<\/em>., p. 11.<\/p>\n

[21]<\/a> Id<\/em>., p. 218-219.<\/p>\n

[22]<\/a> Id<\/em>., p. 194.<\/p>\n

[23]<\/a> Id<\/em>., p. 195.<\/p>\n

[24]<\/a> Id.<\/em>, p. 210.<\/p>\n

[25]<\/a> Id<\/em>., p. 211.<\/p>\n

[26]<\/a> Id<\/em>., p. 195-196.<\/p>\n

[27]<\/a> Id.<\/em><\/p>\n

[28]<\/a> Id<\/em>., p. 208.<\/p>\n

[29]<\/a> Spiru Zechiu, Memorii octogenare<\/em>, Constanta, 2002, p. 80. Pe de alt\u0103 parte, Spiru Dumitrescu, cumnatul lui Mita Simu, arom\u00e2n \u015fi el, a fost ucis de legionari \u00een noaptea 29-30 noiembrie 1940, la Jilava. Informatia provine din cartea lui Constantin Colimitra Farserotii<\/em>. Colimitra a stat la hotelul Basarabia cam prin 1927. Este indicat Miti Shimu ca proprietar. Mai mult decat atat, Shimu detinea hotelul mai de demult. Il cumparase cu banii pe care ii castigase in America. Shimu a murit in octombrie sau noiembrie 1940. Acel Leonida Shimu (Simu) este probabil baiatul lui Miti Shimu.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ionu\u0163 Nistor, Geopolitic\u0103 \u015fi identitate. Rom\u00e2nii din sudul Dun\u0103rii \u00een timpul celui de al doilea r\u0103zboi mondial, Editura Academiei, Bucure\u015fti, 2014. O not\u0103 de lectur\u0103 semnat\u0103 de N. Trifon.<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-1318","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-habari-news"],"yoast_head":"\nLegionari arom\u00e2ni ori arom\u00e2ni legionari\u00a0? - TRA ARMANAMI<\/title>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/legionari-aromani-ori-aromani-legionari\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"en_US\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"Legionari arom\u00e2ni ori arom\u00e2ni legionari\u00a0? - TRA ARMANAMI\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"Ionu\u0163 Nistor, Geopolitic\u0103 \u015fi identitate. Rom\u00e2nii din sudul Dun\u0103rii \u00een timpul celui de al doilea r\u0103zboi mondial, Editura Academiei, Bucure\u015fti, 2014. O not\u0103 de lectur\u0103 semnat\u0103 de N. Trifon.\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/legionari-aromani-ori-aromani-legionari\/\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"TRA ARMANAMI\" \/>\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2018-08-31T10:56:26+00:00\" \/>\n<meta name=\"author\" content=\"Editeur\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Written by\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"Editeur\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Est. reading time\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"28 minutes\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/legionari-aromani-ori-aromani-legionari\/\",\"url\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/legionari-aromani-ori-aromani-legionari\/\",\"name\":\"Legionari arom\u00e2ni ori arom\u00e2ni legionari\u00a0? - TRA ARMANAMI\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#website\"},\"datePublished\":\"2018-08-31T10:56:26+00:00\",\"author\":{\"@id\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#\/schema\/person\/ad77560a1599935b2285ac8a40e4cf91\"},\"breadcrumb\":{\"@id\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/legionari-aromani-ori-aromani-legionari\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"en-US\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/legionari-aromani-ori-aromani-legionari\/\"]}]},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/legionari-aromani-ori-aromani-legionari\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Home\",\"item\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Legionari arom\u00e2ni ori arom\u00e2ni legionari\u00a0?\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#website\",\"url\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/\",\"name\":\"TRA ARMANAMI\",\"description\":\"Habari di la armanj luati sh'la armanj dati\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":{\"@type\":\"PropertyValueSpecification\",\"valueRequired\":true,\"valueName\":\"search_term_string\"}}],\"inLanguage\":\"en-US\"},{\"@type\":\"Person\",\"@id\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#\/schema\/person\/ad77560a1599935b2285ac8a40e4cf91\",\"name\":\"Editeur\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"en-US\",\"@id\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#\/schema\/person\/image\/\",\"url\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/761ad11672a7683bd0716727a6d2194cdbca97ae70d1f58d1e090e55c4007ae7?s=96&d=mm&r=g\",\"contentUrl\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/761ad11672a7683bd0716727a6d2194cdbca97ae70d1f58d1e090e55c4007ae7?s=96&d=mm&r=g\",\"caption\":\"Editeur\"},\"url\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/author\/editeur\/\"}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Legionari arom\u00e2ni ori arom\u00e2ni legionari\u00a0? - TRA ARMANAMI","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/legionari-aromani-ori-aromani-legionari\/","og_locale":"en_US","og_type":"article","og_title":"Legionari arom\u00e2ni ori arom\u00e2ni legionari\u00a0? - TRA ARMANAMI","og_description":"Ionu\u0163 Nistor, Geopolitic\u0103 \u015fi identitate. Rom\u00e2nii din sudul Dun\u0103rii \u00een timpul celui de al doilea r\u0103zboi mondial, Editura Academiei, Bucure\u015fti, 2014. O not\u0103 de lectur\u0103 semnat\u0103 de N. Trifon.","og_url":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/legionari-aromani-ori-aromani-legionari\/","og_site_name":"TRA ARMANAMI","article_published_time":"2018-08-31T10:56:26+00:00","author":"Editeur","twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Written by":"Editeur","Est. reading time":"28 minutes"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"WebPage","@id":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/legionari-aromani-ori-aromani-legionari\/","url":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/legionari-aromani-ori-aromani-legionari\/","name":"Legionari arom\u00e2ni ori arom\u00e2ni legionari\u00a0? - TRA ARMANAMI","isPartOf":{"@id":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#website"},"datePublished":"2018-08-31T10:56:26+00:00","author":{"@id":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#\/schema\/person\/ad77560a1599935b2285ac8a40e4cf91"},"breadcrumb":{"@id":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/legionari-aromani-ori-aromani-legionari\/#breadcrumb"},"inLanguage":"en-US","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["http:\/\/www.armanami.org\/blog\/legionari-aromani-ori-aromani-legionari\/"]}]},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/legionari-aromani-ori-aromani-legionari\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Home","item":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Legionari arom\u00e2ni ori arom\u00e2ni legionari\u00a0?"}]},{"@type":"WebSite","@id":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#website","url":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/","name":"TRA ARMANAMI","description":"Habari di la armanj luati sh'la armanj dati","potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/?s={search_term_string}"},"query-input":{"@type":"PropertyValueSpecification","valueRequired":true,"valueName":"search_term_string"}}],"inLanguage":"en-US"},{"@type":"Person","@id":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#\/schema\/person\/ad77560a1599935b2285ac8a40e4cf91","name":"Editeur","image":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"en-US","@id":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#\/schema\/person\/image\/","url":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/761ad11672a7683bd0716727a6d2194cdbca97ae70d1f58d1e090e55c4007ae7?s=96&d=mm&r=g","contentUrl":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/761ad11672a7683bd0716727a6d2194cdbca97ae70d1f58d1e090e55c4007ae7?s=96&d=mm&r=g","caption":"Editeur"},"url":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/author\/editeur\/"}]}},"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1318","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1318"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1318\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1320,"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1318\/revisions\/1320"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1318"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1318"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1318"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}