“O biseric\u00e1 \u201carm\u00e2neasc\u00e1\u201d nu a existat niciodat\u00e1 la Sofia ci numai o biseric\u00e1 \u2026rom\u00e2neasc\u00e1, finantat\u00e1 de statul rom\u00e2n ca dealtfel si scoala rom\u00e2n\u00e1\u00a0din capitala Bulgariei” precizeaza Cristian Bandu \u00een legatura cu articolul publicat de Alexandru Gica \u00een postul precedent. Acesta din urma \u00eei raspunde \u00een scurtul comentariu semnat care urmeaza.<\/p>\n
\u201e\u00cen\u0103l\u0163area acestui sf\u00e2nt l\u0103ca\u015f [biserica \u201eSf\u00e2nta Treime\u201d din Sofia] a fost ini\u0163iat\u0103 \u015fi \u00eenceput\u0103 cu fondurile donate de comunitatea arom\u00e2n\u0103 din Sofia, apoi continuat\u0103 \u015fi realizat\u0103 cu ajutorul generos al Statului rom\u00e2n, pe al c\u0103rui nume figureaz\u0103 (\u015fi de\u0163ine) actul de proprietate. Dona\u0163ii importante pentru ridicarea acestei biserici au f\u0103cut ctitorii arom\u00e2ni Gachi Trifon, Gheorghe Paligora, Ioan Ghiulamila, Teodor Bandu, Dimitri \u015fi Nicolae Kiurkci, Spiridon Ghionda, Alexandru Calciu, Ta\u015fcu Ionescu, doamnele Iufu, Torbu, Fanca \u015euban, Caliopa Nane, Florica Nanu \u015fi mul\u0163i al\u0163ii.\u201d ( [1], p. 48-49, Toma Kiurkciev)<\/p>\n
A fost achizi\u0163ionat un teren de peste 2000 m2 <\/sup>(2459,83 cf. [2], p. 181 sau 2964,94 cf. [1], p. 83) \u00eentr-o zon\u0103 central\u0103 a Sofiei (str\u0103zile Exarh Iosif, Kniaz Boris \u015fi Pirotsca) pentru construirea unei biserici \u015fi a unei \u015fcoli. Partea cea mai mare a lotului a fost achizi\u0163ionat\u0103 de la un \u201evechi func\u0163ionar consular al Austro-Ungariei\u201d, Luterotti. Piatra de temelie a bisericii a fost pus\u0103 \u00een 1905 iar construc\u0163ia a fost \u00eencheiat\u0103 \u00een 1908. \u00cen tot acest timp, \u00een acte, proprietarul era \u201eColonia rom\u00e2n\u0103 din Sofia\u201d, alc\u0103tuit\u0103 aproape exclusiv din arom\u00e2ni. Schimbarea ulterioar\u0103 a proprietarului s-a realizat \u00een 1910.<\/p>\n Iat\u0103 cum explic\u0103 Vasile Christu motiva\u0163iile acestei schimb\u0103ri de proprietar: \u201eColonia rom\u00e2n\u0103 din Sofia, care cump\u0103rase aceste terenuri, a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 le treac\u0103 pe seama Statului rom\u00e2n, ca s\u0103 fie ferite de o eventual\u0103 expropiere.\u201d ([1], p. 83).<\/p>\n Ideea aceasta, ca statul rom\u00e2n s\u0103 fie proprietarul \u00een acte al terenului, era mai veche. \u00cen anul 1900, Nicolae Mi\u015fu (ministrul plenipoten\u0163iar al Rom\u00e2niei la Sofia; Mi\u015fu era arom\u00e2n) scrie Ministrului Afacerilor Externe, Ion N. Lahovary: \u201eNotabilii coloniei noastre cred \u00eens\u0103 mai oportun ca cump\u0103rarea locului s\u0103 se fac\u0103 \u00een numele statului rom\u00e2n, pentru evitarea unei dificult\u0103\u0163i viitoare ce eventual s-ar putea face aici. Negre\u015fit c\u0103, f\u0103c\u00e2nd aceast\u0103 propunere, compatrio\u0163ii no\u015ftri sper\u0103 c\u0103 statul rom\u00e2n le va acorda un ajutor b\u0103nesc pentru ridicarea c\u00e2t mai repede cel pu\u0163in a cl\u0103dirii bisericii …\u201d ([2], p. 150)<\/p>\n \u015etim c\u0103 statul rom\u00e2n a cheltuit pentru biserica din Sofia (teren \u015fi construc\u0163ia bisericii) 176578 de lei (163218 lei au provenit de la Ministerul Afacerilor Str\u0103ine iar 13360 lei au provenit de la Ministerul Instruc\u0163iunii Publice); vezi [2], p. 217. Suma este \u015focant de mare. Este aproape triplul sumei ce ar fi acoperit toate cheltuielile estimate (60000 de lei. Vezi [2], p.182, documentul 48. La aceea\u015fi pagin\u0103, documentul 47, Nicolae Mi\u015fu estimase costurile la 65596 de lei, \u00eens\u0103 exista o reducere de 15% pentru construc\u0163ia bisericii). G\u00e2ndi\u0163i-v\u0103 c\u0103 aici nu sunt contabiliza\u0163i banii dona\u0163i de arom\u00e2nii din Sofia pentru acelea\u015fi scopuri. Din p\u0103cate, se \u00eentrev\u0103d \u00een aceste diferen\u0163e de bani acte de corup\u0163ie.<\/p>\n Nu am reu\u015fit s\u0103 g\u0103sim o contabilizare a dona\u0163iilor arom\u00e2ne pentru biserica din Sofia. Am g\u0103sit doar infoma\u0163ia c\u0103 \u00een 1900, cu 5 ani \u00eenainte de \u00eenceperea construc\u0163iei bisericii, arom\u00e2nii din Sofia str\u00e2nseser\u0103 16000 de lei pentru acest scop (vezi [2], p. 149).<\/p>\n Biserica din Sofia a fost sfin\u0163it\u0103 de-abia \u00een 1923. Nu putem afirma c\u0103 aceast\u0103 biseric\u0103 a fost \u00eentotdeauna rom\u00e2neasc\u0103, mai ales c\u0103 \u00een perioada 1913-1921 a func\u0163ionat ca biseric\u0103 greco-catolic\u0103 (vezi [1], p. 9). Men\u0163ion\u0103m aici \u015fi c\u0103 Petre Iufu nu era arom\u00e2n, ci meglenit din O\u015fani.<\/p>\n Domnul Bandu afirm\u0103 c\u0103 \u201edatorit\u00e1 propagandei rom\u00e2nesti, toti sau aproape toti arm\u00e2nii sofioti si nu numai ei, erau convinsi c\u00e1 sunt rom\u00e2ni!\u201d Desigur, domnul Bandu trebuie crezut c\u00e2nd afirm\u0103 aceste lucruri, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t se bazeaz\u0103 pe informa\u0163ii ob\u0163inute de la tat\u0103l s\u0103u. Exist\u0103 totu\u015fi cazul unui donator arom\u00e2n pentru biserica din Sofia, pe care \u00eel putem documenta \u015fi care infirm\u0103 spusele domnului Bandu. Este vorba de Ta\u015fcu Ionescu.<\/p>\n Iat\u0103 cum \u00eel descrie Ambasada Rom\u00e2niei la Sofia in anul 1940 pe Ta\u015fcu Ionescu: \u201eDl. Ionescu, care contest\u0103 identitatea etnic\u0103 \u00eentre poporul rom\u00e2n \u015fi cel arom\u00e2n, critic\u0103 at\u00e2t politica Statului rom\u00e2n fa\u0163\u0103 de acest grup etnic, precum \u015fi politica Societ\u0103\u0163ii de Cultur\u0103 Macedo-Rom\u00e2n\u0103 din Bucure\u015fti \u015fi tendin\u0163a de a \u201eimpune\u201d arom\u00e2nilor un \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u00een \u201edialect rom\u00e2nesc\u201d, \u015fi de a favoriza emigrarea lor \u00een Rom\u00e2nia.\u201d (vezi [3], p. 384)<\/p>\n \u201eNiciun preot arm\u00e2n sau de origine arm\u00e2n\u00e1 nu a slujit \u00een aceast\u00e1 biseric\u00e1 (toti erau rom\u00e2ni trimisi din Rom\u00e2nia atunci ca si at\u00e1zi) si \u00een aceast\u00e1 biseric\u00e1 nicio slujb\u00e1 nu s-a celebrat \u00een limba arm\u00e2n\u00e1.\u201d (Christian Bandu)<\/p>\n De\u015fi aceast\u0103 afirma\u0163ie a domnului Bandu este corect\u0103, ea nu dovede\u015fte caracterul rom\u00e2nesc al bisericii din Sofia. Arom\u00e2nii au cerut preo\u0163i arom\u00e2ni. Acest lucru este dovedit de un document din 1926 al Lega\u0163iei Rom\u00e2niei din Sofia c\u0103tre ministrul Afacerilor Str\u0103ine, I. G. Duca, \u00een care se relateaz\u0103 pl\u00e2ngerile adresate de comunitatea arom\u00e2n\u0103: \u201e … voi men\u0163iona numai pe aceia care, f\u0103r\u0103 a li se putea t\u0103g\u0103dui sentimente rom\u00e2ne\u015fti, sunt mai \u00eent\u00e2i macedoneni \u015fi apoi rom\u00e2ni. Ace\u015ftia au ideile lor \u00een ce prive\u015fte biserica rom\u00e2neasc\u0103: ar vrea slujb\u0103 \u00een dialect \u015fi preot macedonean; \u0163inerea vechiului calendar; eforie bisericeasc\u0103, care s\u0103 fie un mic parlament …\u201d (vezi [3], p. 161; se men\u0163ioneaz\u0103 \u00een document c\u0103 printre cei nemul\u0163umi\u0163i se afla \u015fi Ta\u015fcu Iliescu, care avea de g\u00e2nd s\u0103 adreseze guvernului rom\u00e2n o pl\u00e2ngere contra preotului Iliescu de la biserica din Sofia).<\/p>\n Am aflat de la interlocutorii mei din Sofia, \u00een 27 mai 2018, c\u0103 arom\u00e2nii de acolo au cerut dup\u0103 1990 autorit\u0103\u0163ilor rom\u00e2ne s\u0103 aprobe preg\u0103tirea unui preot arom\u00e2n pentru biserica din Sofia, lucru care nu a fost acceptat.<\/p>\n Concluzie:<\/strong> Nici eu, nici domnul Bandu nu avem dreptate. Istoria bisericii \u201eSf\u00e2nta Treime\u201d din Sofia este una complicat\u0103. Statul rom\u00e2n este cel care are grij\u0103 de foarte mult timp de aceast\u0103 institu\u0163ie. Arom\u00e2nii au contribuit semnificativ la \u00een\u0103l\u0163area acestui edificiu. Cele relatate mai sus nu au rolul de a alimenta frustr\u0103rile arom\u00e2nilor \u00een ceea ce prive\u015fte statul rom\u00e2n. Ne-am a\u015ftepta \u00eens\u0103 ca statul rom\u00e2n (prin Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103) s\u0103 aib\u0103 generozitatea de a accepta \u00een viitor s\u0103 se slujeasc\u0103 uneori \u00een biseric\u0103 \u015fi \u00een arom\u00e2n\u0103. \u015ei, de ce nu?, numirea c\u00e2ndva a unui preot arom\u00e2n \u00een acest s\u0103la\u015f \u00een\u0103l\u0163at \u015fi prin str\u0103daniile arom\u00e2nilor.<\/p>\n Alexandru<\/em> Gina<\/p>\n <\/p>\n Bibliografie:<\/strong><\/p>\n [1] Istoria coloniei rom\u00e2ne din Sofia<\/em>, Sofia 2002, lucrare coordonat\u0103 de Nicolay \u015fi Toma Kiurkciev<\/p>\n [2] Adina Berciu-Dr\u0103ghicescu, Maria Petre, \u015ecoli \u015fi biserici rom\u00e2ne\u015fti din Peninsula Balcanic\u0103<\/em>, Editura Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti, 2004<\/p>\n [3] Adina Berciu-Dr\u0103ghicescu, Maria Petre, \u015ecoli \u015fi biserici rom\u00e2ne\u015fti din Peninsula Balcanic\u0103<\/em>, volumul al II-lea, Editura Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti, 2006<\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" “O biseric\u00e1 \u201carm\u00e2neasc\u00e1\u201d nu a existat niciodat\u00e1 la Sofia ci numai o biseric\u00e1 \u2026rom\u00e2neasc\u00e1, finantat\u00e1 de statul rom\u00e2n ca dealtfel si scoala rom\u00e2n\u00e1\u00a0din capitala Bulgariei” precizeaza Cristian Bandu \u00een legatura cu articolul publicat de Alexandru Gica \u00een postul precedent. Acesta din urma \u00eei raspunde \u00een scurtul comentariu semnat care urmeaza.<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-1220","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-habari-news"],"yoast_head":"\n