{"id":1152,"date":"2018-03-23T13:16:42","date_gmt":"2018-03-23T12:16:42","guid":{"rendered":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/?p=1152"},"modified":"2018-03-23T16:01:04","modified_gmt":"2018-03-23T15:01:04","slug":"daniel-manescu-pe-urmele-unui-arman-faimos-strabunicul-sau-iorgu-steriu","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/daniel-manescu-pe-urmele-unui-arman-faimos-strabunicul-sau-iorgu-steriu\/","title":{"rendered":"Daniel M\u0103nescu pe urmele unui arm\u00e2n faimos, str\u0103bunicul s\u0103u Iorgu Steriu"},"content":{"rendered":"

Pornind de la povestea str\u0103bunicului s\u0103u, Iorgu Steriu (Pleasa, 1873-Bucure\u015fti, 1947), Daniel M\u0103nescu a descoperit o istorie complet ne\u015ftiut\u0103 a familiei sale \u015fi, totodat\u0103, a unei p\u0103r\u0163i din Balcani. Bogdan Lupescu a consemnat pentru Formula AS<\/em> aceast\u0103 poveste \u00een paralel cu demersul \u00eentreprins de str\u0103nepotul lui, Daniel M\u0103nescu care preg\u0103te\u015fte o carte pe aceast\u0103 tem\u0103. Articolul este intitulat Istorie \u00eentr-un sertar de scrin\u00a0: Povestea unui arom\u00e2n f\u00e2r\u015ferot, c\u0103ruia “Micul Paris” i-a datorat o parte din luminile lui\u00a0: Iorgu Steriu<\/em>. El a ap\u0103rut \u00een Formula AS<\/em>, n\u00b0 1306, datat din 9-15\/03\/2018. Notele apar\u0163in redac\u0163iei Tr\u00e2 Arm\u00e2nami.<\/p>\n

Str\u0103bunicul misterios<\/strong><\/p>\n

Daniel M\u0103nescu a g\u0103sit acum \u015fase ani o fotografie veche, ascuns\u0103 \u00eentr-un sertar de scrin: un b\u0103rbat solid, cu papion \u015fi musta\u0163a viguroas\u0103, ochii p\u0103trunz\u0103tori \u015fi negri, ca de actor din tragediile antice. Cine s\u0103 fie acest om? Bunicul s\u0103u murise prin 1980. Mama i-a spus c\u0103-n poz\u0103 s-ar putea s\u0103 fie str\u0103bunicul, dar nici ea nu-l cunoscuse, Iorgu Steriu… Iorgu… Ar\u0103ta a om prosper, sigur pe el, o persoan\u0103 ce impune respect. “Apoi am g\u0103sit \u00eenc\u0103 vreo dou\u0103 poze, f\u0103cute ambele \u00een studiourile Papacostea”, \u00ee\u015fi aminte\u015fte Daniel. “M\u0103 fascina prezen\u0163a acestui om, m\u0103 uitam mereu la fotografiile lui. Toate erau f\u0103cute \u00een acela\u015fi loc, mi-am dat seama dup\u0103 ni\u015fte ciucuri ce ap\u0103reau mereu \u00een partea dreapt\u0103 a cadrului… \u00cemi pl\u0103cea cum ar\u0103ta. Purta musta\u0163\u0103 ca de \u00eemp\u0103rat, batist\u0103 alb\u0103 \u00een buzunarul de la piept. \u015ei papionul…”<\/p>\n

\u00centr-o diminea\u0163\u0103 din vara anului 2012, Daniel a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 mearg\u0103 p\u00e2n\u0103 la Biblioteca Na\u0163ional\u0103, s\u0103 vad\u0103 dac\u0103 poate afla mai multe despre acest str\u0103bunic misterios. A intrat \u00een arhive, unde a revenit iar\u0103\u015fi \u015fi iar\u0103\u015fi, ca atras de-un fel de… “magie”, zice. \u00cenc\u0103 din prima zi, l-a uluit un articol din publica\u0163ia “Peninsula Balcanic\u0103”, \u00een care Iorgu era elogiat pentru o imens\u0103 dona\u0163ie f\u0103cut\u0103 \u015fcolii rom\u00e2ne\u015fti Vodena, din Macedonia, pe care-a \u00eenzestrat-o cu o bogat\u0103 bibliotec\u0103 popular\u0103. “Numele de Iorgu Steriu circul\u0103 din gur\u0103 \u00een gur\u0103 \u00een Balcani ca un nume sf\u00e2nt. \u015ei v\u0103 asigur c\u0103, p\u00e2n\u0103 ce va fi suflare rom\u00e2neasc\u0103 la noi, va fi considerat cel mai mare patriot”, se scria \u00een revista din 1923. Alt\u0103 dat\u0103, a aflat despre-o alt\u0103 dona\u0163ie de 400.000 de lei, pentru pictura \u015fi catapeteasma bisericii din Pleasa (Albania), satul unde se n\u0103scuse, aproape de legendara “Mecca arom\u00e2neasc\u0103” a Moscopolelui. Treptat, \u015fi-a dat seama c\u0103 omul acela din poz\u0103 nu era deloc un oarecare. Mare filantrop, renumit comerciant, fusese, cum ar\u0103tau documentele, \u015fi proprietar al celor mai prestigioase restaurante ale Bucure\u015ftiului interbelic…. \u00cencet-\u00eencet, curiozitatea lui Daniel a devenit pasiune. A-nceput s\u0103 umble prin arhive \u015fi biblioteci europene, dar \u015fi prin case de arom\u00e2ni, cu o pasiune tot mai sporit\u0103. Un demers anevoios \u015fi costisitor, \u00eens\u0103 cu bucurii neb\u0103nuite: \u00ee\u015fi afla originile! Un “rost” al existen\u0163ei sale, dup\u0103 cum zice uneori. Pornind de la povestea str\u0103bunicului s\u0103u, Daniel M\u0103nescu a descoperit o istorie complet ne\u015ftiut\u0103 a familiei sale \u015fi, totodat\u0103, a unei p\u0103r\u0163i din Balcani.<\/p>\n

Casa cu 176 de camere<\/strong><\/p>\n

Casa se afl\u0103 pe bulevardul Regina Maria num\u0103rul 23. O cl\u0103dire \u00eentins\u0103 pe dou\u0103 aripi imense, ca o fort\u0103rea\u0163\u0103 \u00eentunecoas\u0103, arcuit\u0103 pe patru str\u0103zi… Are 176 de camere. \u00ce\u0163i ia minute bune s\u0103 o \u00eenconjori. Balcoane cu arcade, ba chiar \u015fi-un fost restaurant la intrare, acum \u00eenchis. Doar \u00eentr-o firid\u0103 din dreapta, la cap\u0103tul unor trepte, se vede lumin\u0103. Dou\u0103 ferestre aprinse, \u00een tot acest bloc pustiu, care a apar\u0163inut unui singur om: Iorgu Steriu. \u00cen vechiul salon, cu u\u015fi masive, sculptate \u015fi stucaturi mig\u0103lite \u00een bol\u0163i, a locuit p\u00e2n\u0103 mai ieri o familie de \u0163igani, care-l amenin\u0163au cu moartea pe Daniel, dac\u0103-i evacueaz\u0103… A reu\u015fit, totu\u015fi. A izbutit chiar s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 \u015fi vechile mobile, puse pe focul f\u0103cut \u00een mijlocul casei de fo\u015ftii locatari. Pe pere\u0163i a pus reproduceri cu fotografiile b\u0103tr\u00e2nilor arom\u00e2ni care locuiser\u0103 aici \u00een vechime.<\/p>\n

Daniel are 39 de ani, e chipe\u015f \u015fi manierat, de-o meticulozitate cum la pu\u0163ini tineri am \u00eent\u00e2lnit. Z\u00e2mbe\u015fte calculat, r\u0103s\u00adpun\u00adde la toate \u00eentreb\u0103rile c-o precizie de arhivar. Are o logic\u0103 ce te uluie\u015fte, ascult\u00e2ndu-l cum a pus cap la cap fapte din trecut. Din f\u0103r\u00e2me! Din cr\u00e2mpeie de documente rare, a re\u00adf\u0103cut o istorie incredibil\u0103, pe care o va preschimba cur\u00e2nd \u00eentr-o carte cu sute de pagini. Totul a \u00eenceput de la fotografia str\u0103bunicului Iorgu. \u015ei de la casa cu 176 de camere, despre care a aflat c\u0103 e a lui \u015fi a familiei lui. Toat\u0103! Atunci a urcat prima oar\u0103 \u00een od\u0103ile de sus, \u00een mansard\u0103. S-a uitat la pere\u0163i, la curbura “olni\u0163elor” din tavanuri… La felul \u00een care intr\u0103 lumina \u00een apartamente… “Am observat c\u0103 soarele intra \u00een camere, dup\u0103 un anumit t\u00e2lc. Mai \u00eent\u00e2i prin buc\u0103t\u0103rie, baie, apoi \u00eentr-un col\u0163 al dormitorului, unde era patul cu baldachin, la ora c\u00e2nd se trezea st\u0103p\u00e2nul casei. Apoi o lua prin salon, la amiaz\u0103, pe urm\u0103 \u00een birou, c\u00e2nd Iorgu se \u00eentorcea \u015fi se a\u015feza la lucru… Am vorbit cu un arhitect, care mi-a confirmat c\u0103 e vorba de un \u00abflux al luminii\u00bb, c\u0103 interioarele au fost concepute pentru a urma fluxul vie\u0163ii oamenilor care le locuiau. Toate cele 16 apartamente erau g\u00e2ndite dup\u0103 o circula\u0163ie perfect\u0103 a locuirii – un alt fel de a vedea arhitectura dec\u00e2t ast\u0103zi! Habar n-avusesem c\u0103 am tr\u0103it p\u00e2n\u0103 atunci \u00eentr-o capodoper\u0103…”. \u015ei la demisol avea dou\u0103 foste apartamente de lux. A localizat od\u0103ile servitorilor, pe fiecare etaj, apoi locul de la parter unde se afla pr\u0103v\u0103lia-restaurant, numit\u0103 odinioar\u0103 “Consumul Steriu”. \u00cen mansarda casei, gazda oferea cazare gratuit\u0103 studen\u0163ilor arom\u00e2ni veni\u0163i la Bucure\u015fti. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, a aflat c\u0103 aceast\u0103 c\u0103soaie, aparent auster\u0103, a fost proiectat\u0103 de Arghir Culina, unul dintre cei mai importan\u0163i arhitec\u0163i ai Bucure\u015ftiului. Cel care realizase celebrele hoteluri Palace (Ci\u015fmigiu), Union, Ambasador, Opera… Tot un arom\u00e2n. O cas\u0103 f\u0103cut\u0103 cu suflet, de un arom\u00e2n pentru un arom\u00e2n. P\u0103m\u00e2ntul a fost cump\u0103rat \u00een 1919, tot de la un arom\u00e2n, \u015fi cl\u0103direa a fost terminat\u0103 “la cheie” \u00een nici \u015fase luni de zile! La zidirea ei s-au folosit 8,5 milioane de c\u0103r\u0103mizi. Masiv\u0103, pus\u0103 \u00eentre patru str\u0103zi mari, ca-ntr-un echilibru, pentru a nu fi afectat\u0103 vreodat\u0103 de cutremur. \u015ei, chiar al\u0103turi, Iorgu i-a f\u0103cut cadou de nunt\u0103 ginerelui s\u0103u, Achile Ghiaciu, o cas\u0103 aproape la fel de mare, realizat\u0103 cinci ani mai t\u00e2rziu (1927) de acela\u015fi Arghir Culina[1]<\/a>. Lucrurile \u00eencepeau s\u0103 se lege…<\/p>\n

40 de b\u0103nu\u0163i de aur<\/strong><\/p>\n

Daniel \u00eemi pune pe mas\u0103 alte documente \u015fi poze vechi, cu ilu\u015ftri arom\u00e2ni bucure\u015fteni. Bellu, Bu\u015fulenga, Papacostea, Minovici, Valaori, Zografi… Pe to\u0163i a ajuns s\u0103-i cunoasc\u0103 prin conexiunile str\u0103bunicului s\u0103u. Din biroul unde st\u0103m acum, omule\u0163ul acela scund \u015fi must\u0103cios semna danii c\u0103tre toat\u0103 Europa balcanic\u0103. Citesc prin foi: ctitor \u015fi sprijinitor al bisericilor din F\u00e2r\u015fari, Aidimir, sau al bisericii rom\u00e2ne din Sofia (Bulgaria), al bibliotecii \u015ecolii comerciale din Salonic… Fondator \u015fi ac\u0163ionar al unor mari b\u0103nci arom\u00e2ne\u015fti, precum Caliacra, Banca Urban\u0103, Banca Rom\u00e2neasc\u0103 a Orientului sau Banca Maritim\u0103 Rom\u00e2n\u0103. Fondator de tipografii \u015fi edituri rom\u00e2ne\u015fti. Sus\u0163in\u0103tor cu bani al luptelor arom\u00e2nilor din Balcani contra opresiunii grece\u015fti… Daniel confirm\u0103 c\u0103 referin\u0163ele sunt, totu\u015fi, rare, mult mai pu\u0163ine dec\u00e2t a f\u0103cut Iorgu Steriu \u00een realitate. Str\u0103bunicul s\u0103u n-a \u0163inut s\u0103 apar\u0103 prin gazete, s\u0103 se laude cu binefacerile sale. A murit ne\u015ftiut, \u00eengropat al\u0103turi de mama sa, \u00eentr-un col\u0163 al cimitirului Bellu. Din anul 1950, familia sa nu mai ap\u0103rea \u00een cartea de telefoane. “A\u015fa au fost foarte mul\u0163i filantropi arom\u00e2ni. Ei sunt oamenii din umbr\u0103 ai Europei, pe care nu-i spune nimeni, care n-apar \u00een nicio istorie, dar care sunt de fapt peste tot. Cu transhuman\u0163a au str\u0103b\u0103tut mun\u0163ii balcanici, din r\u0103s\u0103ritul Greciei p\u00e2n\u0103 \u00een Alpi \u015fi chiar Pirineii spa\u00adnioli. Au fost cei mai puternici, boga\u0163i, fiindc-au fost doar ei \u00eentre ei, ne\u015ftiu\u0163i de al\u0163ii. Obliga\u0163i prin jur\u0103m\u00e2nt s\u0103-\u015fi \u0163in\u0103 limba, neamul. Au fost civilizatori, investeau \u00een cultur\u0103, arhitectur\u0103, ora\u015fe. Fiindc-au vrut s\u0103 se ridice mai sus, cumva, dec\u00e2t neamurile lor risipite… \u015ei, to\u0163i[2]<\/a><\/a><\/strong>… \u00eenseta\u0163i dup\u0103 Rom\u00e2nia! Culmea, t\u00e2njeau dup\u0103 Rom\u00e2nia, de\u015fi niciunul dintre ai lor nu fusese vreodat\u0103 aici…<\/p>\n

Epopeea lui Iorgu Steriu e a multora dintre arom\u00e2nii marelui exod spre “\u0162ara f\u0103g\u0103duin\u0163ei”, de la \u00eenceputul secolului trecut. Daniel \u015fi-l \u00eenchipuie pe acest str\u0103mo\u015f plec\u00e2nd la 14 ani din satul albanez Pleasa, pe-atunci \u00een Imperiul Otoman, trimis de-un unchi de-al s\u0103u la Bucure\u015fti, “s\u0103 serveasc\u0103 Patria”. Chiar asta e expresia din documente: “s\u0103 serveasc\u0103 Patria”, Rom\u00e2nia. Copilul se n\u0103scuse la 1873, \u00eentr-o familie de oieri, cu har negu\u0163\u0103toresc. Tat\u0103l s\u0103u, Costa (Constantin), era de mult plecat cu comer\u0163 prin Europa… R\u0103mas custode al familiei, unchiul Hristu de\u0163inea mun\u0163i \u00eentregi \u015fi mii de oi. Dup\u0103 c\u00e2\u0163iva ani, \u00eei trimite printr-un veri\u015for 40 de b\u0103nu\u0163i de aur, “cusu\u0163i \u00een c\u0103ptu\u015feala hainei”, cu care t\u00e2n\u0103rul Iorgu deschide, \u00een mijlocul Bucure\u015ftiului, unul dintre cele mai renumite restaurante interbelice. De aici a pornit toat\u0103 \u00eenavu\u0163irea sa: de la 40 de b\u0103nu\u0163i de aur, ascun\u015fi \u00een c\u0103ptu\u015feala unei haine!<\/p>\n

Ne\u015ftiute Paradisuri bucure\u015ftene<\/strong><\/p>\n

Despre aceast\u0103 gr\u0103din\u0103-restaurant “Carpa\u0163i” nu se mai \u015ftie azi aproape nimic. Rar apare-n scrieri \u015fi fotografii. Doar \u00eentr-un col\u0163 de poz\u0103, cu bulevardul Regina Elisabeta, f\u0103cut\u0103 prin anii ’20. At\u00e2t! De\u015fi a fost centrul comunit\u0103\u0163ii arom\u00e2ne\u015fti \u015fi albaneze, de\u015fi Iorgu l-a preschimbat \u00eentr-un loc \u00eenc\u00e2nt\u0103tor, \u00eentre 1916 \u015fi 1931, unde se \u00eent\u00e2lnea toat\u0103 protipendada Capitalei. Daniel avea s\u0103 mi-l arate, \u00eentr-o amiaz\u0103 de septembrie, f\u0103c\u00e2nd am\u00e2ndoi o scurt\u0103 promenad\u0103 pe la Universitate. La poalele unui bloc imens, acolo unde se afl\u0103 acum Libr\u0103ria Eminescu. “Erau scaunele ie\u015fite p\u00e2n\u0103 aici, la trotuar, cu felinare, verdea\u0163\u0103… Hm! Treceau tramvaie trase de cai, apoi a ap\u0103rut lene\u015ful tramvai 14, care se oprea chiar \u00een dreptul terasei. Aveau orchestr\u0103 \u00een permanen\u0163\u0103, l\u0103utari de prim\u0103 m\u00e2n\u0103: Petre Urziceanu, Jean Moscopol… Duminic\u0103, dup\u0103 liturghie, veneau aici elitele albaneze din apropiere, de la biserica \u00abSf\u00e2ntul Nicolae Dintr-o Zi\u00bb, de pe Academiei. \u00cen 1919, la mesele acestei terase, s-au \u00eent\u00e2lnit to\u0163i maimarii Albaniei \u015fi au pus bazele viitorului stat albanez. Aici, \u00een locul \u0103sta! A\u015fa c\u0103 Iorgu n-a fost doar un c\u00e2rciumar interbelic. A fost \u015fi creator de istorie.”<\/p>\n

Seara, Iorgu se-ntorcea acas\u0103 \u00een tr\u0103sur\u0103, spre Calea Rahovei, spre cartierul arom\u00e2nilor s\u0103i. Tot \u00een \u015faret\u0103 avea apoi s\u0103 mearg\u0103 p\u00e2n\u0103 la cel de-al doilea mare restaurant al lui, \u00eenfiin\u0163at \u00een 1919, pe care l-a \u0163inut p\u00e2n\u0103 la moartea sa, Luzana! Celebrul “Palat Luzana”, de pe 11 iunie, dintre Mitropolie \u015fi Parcul Carol, la doar c\u00e2teva str\u0103zi de c\u0103soaia unde locuia. E o-nc\u00e2ntare s\u0103-l prive\u015fti! Realizat de Achile Ghiaciu, care-i era ginere, ajuns apoi el \u00eensu\u015fi mare arhitect al Capitalei. Prin miracol, localul nu s-a ruinat, o cl\u0103dire br\u00e2ncoveneasc\u0103 av\u00e2nd de-o parte \u015fi de alta dou\u0103 por\u0163i boltite de piatr\u0103 prin care intra toat\u0103 lumea bun\u0103 a Bucure\u015ftiului. St\u0103m am\u00e2ndoi \u015fi ne uit\u0103m. Daniel e nostalgic. Zice c\u0103 str\u0103bunicu-s\u0103u a fost, totu\u015fi… “foarte grozav”. Doar la Paris, poate, mai existau pe atunci restaurante ca \u0103sta, g\u00e2ndite dup\u0103 un asemenea plan de marketing. Buc\u0103t\u0103ria era chiar la intrare, \u00een partea st\u00e2ng\u0103, pentru ca mu\u015fteriii s\u0103 vad\u0103 “pe viu” cur\u0103\u0163enia \u015fi modul cum se prepar\u0103 m\u00e2ncarea. Dotat cu utilaje elve\u0163iene, unice \u00een Rom\u00e2nia acelor vremuri: aparate de produs ghea\u0163\u0103, sp\u0103l\u0103torie mecanic\u0103 de rufe \u015fi vase, ma\u015fin\u0103 de cur\u0103\u0163at \u015fi pr\u0103jit cartofii…<\/p>\n

Pe teras\u0103 exista un havuz cu pe\u015fti vii, din care clien\u0163ii \u00ee\u015fi alegeau din ochi “victima”. Gr\u0103dina din jur, cu plante luxuriante, te scotea din timp, spre-un fel de Paradis… Un salon decorat splendid, aristocratic. \u015ei erau flori! Foarte multe flori! Cea mai mare realizare din via\u0163a lui Iorgu Steriu. “Local anume f\u0103cut pentru veselia de o clip\u0103 a celor ostoi\u0163i de fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile vie\u0163ii”, scria \u00eentr-una dintre reclamele epocii, pe care Daniel a procurat-o destul de greu, \u00een original, de la colec\u0163ionari. \u00cei pare r\u0103u c-a ratat o licita\u0163ie cu meniul din 1936, f\u0103cut de Iorgu \u00een cinstea lui George Enescu, \u00een seara \u00een care marele compozitor venea la “Luzana”, dup\u0103 premiera lui “Oedip”. \u00cen noaptea aceea, la mas\u0103, i-a c\u00e2ntat la ureche chiar Grigora\u015f Dinicu, muzicantul care l-a inspirat \u00een multe din operele sale. Faima acestui restaurant a cutreierat Europa. Daniel a adunat, m\u0103rturie cu m\u0103rturie, prezen\u0163ele scriitorilor care veneau de obicei aici: Goga, Rebreanu, Nicolae Iorga, Sadoveanu… Camil Petrescu scrie-n am\u0103nunt despre “Luzana”, \u00een Patul lui Procust. Constantin Noica, Mircea Vulc\u0103nescu, Harry Brauner \u015fi Petru Comarnescu apar la un osp\u0103\u0163 antologic, dat de arom\u00e2nul Anton Golopen\u0163ia[3]<\/a>, \u00een toamna lui 1933. Politicieni precum Maniu, Mihalache, Madgearu, Titel Petrescu, ba chiar \u015fi Zelea-Codreanu veneau frecvent s\u0103 deguste vestitul “vin b\u0103lan de Valea Mieilor” al lui Iorgu Steriu. C\u00e2ntau Moscopol, F\u0103nic\u0103 Luca, Manole Ciolac… Cel mai des, \u00eens\u0103, vedeai str\u00e2n\u015fi la mas\u0103 arom\u00e2nii. Bellu, Bu\u015fulenga, Papacostea, Minovici, Valaori, Zografi… Neamuri ce deveniser\u0103 deja elita Bucure\u015ftiului. Ei f\u0103ceau jocurile ne\u015ftiute ale Capitalei, moroc\u0103no\u015fi \u015fi prosperi, la o cafea pe terasa f\u00e2rtatelui lor f\u00e2r\u015ferot. Erau anii ’20 \u015fi veneau tot mai mul\u0163i. Spre Rom\u00e2nia! Elitele Europei r\u0103s\u0103ritene, sosind spre “Patria” unde tr\u0103iau fra\u0163ii lor “de-o limb\u0103 \u015fi de-o mum\u0103”… Aveau un singur crez: neamul. \u015ei imnul lor arm\u00e2nesc, ca un blestem milenar, numit “Dim\u00e2ndarea p\u0103rinteasc\u0103” (P\u0103rinteasca Blestemare[4]<\/a>). C\u00e2ntecul t\u00e2nguit de to\u0163i[5]<\/a> arom\u00e2nii, din Rodopi p\u00e2n\u0103-n Pind, Tracia, Epir \u015fi Thesalia… Din Veria, Metsovo, Ohrid, Bitolia \u015fi p\u00e2n\u0103-n Korcea albanez\u0103, aproape de Moscopole… Daniel\u00a0a \u00eenv\u0103\u0163at, \u00een ultimii ani, limba arom\u00e2neasc\u0103. \u015ei chiar \u015ftie, pu\u0163in, s\u0103 o c\u00e2nte: “Blastem mare s-aib\u0103-n cas\u0103\/ Cari di limba lui s-alas\u0103\/ Cari-si las\u0103 limba lui\/ S-lu-ard\u0103 para-a focului!…”. “Dim\u00e2ndarea”. Aproape \u00eemi dau lacrimile s\u0103-l ascult.<\/p>\n

O Europ\u0103 creat\u0103 de ciobani<\/strong><\/p>\n

Ce puternici au fost arom\u00e2nii! Ce puternici!”, \u00eemi spun uimit. S\u0103 cread\u0103 cu a\u015fa t\u0103rie \u00eentr-o “patrie nev\u0103zut\u0103”, ca \u015fi cum ai crede… \u00eentr-o putere divin\u0103.<\/p>\n

Daniel poart\u0103 papion \u015fi-o musta\u0163\u0103 \u00eembel\u015fugat\u0103, ca \u015fi str\u0103bunicul s\u0103u. De c\u00e2nd \u00eei cerceteaz\u0103 biografia, parc\u0103 s-a identificat cu el, ai zice c\u0103-i “\u00eemprumut\u0103 gesturile” pe care doar \u015fi le imagineaz\u0103 din descrieri. A aflat recent c\u0103 Iorgu e rud\u0103 apropiat\u0103 de s\u00e2nge cu Papa Lambru Belimace, celebrul martir pentru cauza arom\u00e2nilor din Albania. Papa Lambru e un simbol. Preotul jupuit de viu de greci, \u00eempreun\u0103 cu fratele s\u0103u, \u00een 1914, pentru c\u0103 a fost cel dint\u00e2i creator de \u015fcoal\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. Tat\u0103l tuturor f\u00e2r\u015fero\u0163ilor liberi din Imperiul turcesc. Un eliberator. E plin biroul din fa\u0163a noastr\u0103 de poze cu rude ne\u015ftiute din “tribul f\u00e2r\u015ferot” al Belimacilor. Cei mai poten\u0163i ciobani ai Europei r\u0103s\u0103ritene. Andrei, Constantin, Haralamb, Epaminonda… Comercian\u0163i, jurnali\u015fti, oieri milionari… To\u0163i erau uni\u0163i, ca o re\u0163ea, peste mun\u0163i. “\u015ease ani de zile am tot adunat documente despre ei, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftiu nimic la \u00eenceput. F\u00e2r\u015fero\u0163ii \u0103\u015ftia… Nici nu po\u0163i s\u0103-i spui \u00abcultur\u0103\u00bb la ce au f\u0103cut ei, c\u0103ci cultura lor vine aproape din mit. Nu au l\u0103sat aproape nimic scris. Nici m\u0103car istorie nu-i po\u0163i spune, c\u0103ci urmele lor sunt mai mult oralitate, poveste, m\u0103rturii de familie. Ascul\u0163i muzica lor. De unde vine? Nici nu po\u0163i s\u0103 o consideri \u00abmuzic\u0103 tribal\u0103 f\u00e2r\u015ferot\u0103\u00bb, adic\u0103 cel mai conservator din toate triburile arom\u00e2ne. Fiindc\u0103 muzica lor e dincolo de trib, e mult mai profund\u0103, vine din genunile Balcaniului, de la facerea lumii parc\u0103. Limba, protorom\u00e2n\u0103!… Dup\u0103 at\u00e2ta munc\u0103 de arhivar, dup\u0103 ce mi-am cercetat toat\u0103 \u00eencreng\u0103tura de neamuri a arborelui meu genealogic, eu v\u0103 spun cu toat\u0103 convingerea: din punctul meu de vedere, Europa a fost creat\u0103 de ciobanii arom\u00e2ni! A\u015fa s-a \u00eent\u00e2mplat peste tot. Au fost oieri \u015fi comercian\u0163i. Oameni pe care vremurile i-au spulberat f\u0103r\u0103 urm\u0103, ca str\u0103bunicul meu, care a murit chiar \u00een ziua c\u00e2nd comuni\u015ftii i-au rechizi\u0163ionat averile, \u00een ’47. Parc\u0103 ar fi b\u0103nuit, cumva. Parc\u0103 n-ar fi vrut s\u0103 vad\u0103 vremurile care vor veni…”.<\/p>\n

Daniel M\u0103nescu abia s-a \u00eentors din Korcea, Albania, ora\u015ful aflat la 20 km de satul str\u0103bunicului s\u0103u. Biserica pentru care acesta a donat 40.000 lei nu mai exist\u0103 demult. Daniel a venit \u00een \u0163ar\u0103 cu 4-5 fotografii, c\u0103utate prin familii de b\u0103\u015ftina\u015fi f\u00e2r\u015fero\u0163i, iar excursia aceasta i se pare un mare succes: a mai g\u0103sit \u00eenc\u0103 ceva, ne\u015ftiut. \u00cenc\u0103 ceva… Cartea pe care o va publica anul viitor, dup\u0103 \u015fase ani de studiu asiduu, va purta un titlu sugerat de fratele s\u0103u mai mic, Virgil: “F\u00c2R\u015eERO\u0162II. O POVESTE DE FAMILIE C\u00c2T O ISTORIE DE \u0162AR\u0102”.<\/p>\n

Formula AS<\/em>, n\u00b0 1306, datat din 9-15\/03\/2018 :\u00a0http:\/\/www.formula-as.ro\/2017\/1286\/societate-37\/istorie-intr-un-sertar-de-scrin-22893<\/strong><\/p>\n

[1]<\/a> De fapt casa a fost realizat\u0103 \u00een 1931 nu de Arghir Culina ci de ginerele s\u0103u \u015fi anume Achile Ghiaciu.<\/p>\n

[2]<\/a> Desigur nu \u00ab\u00a0to\u0163i\u00a0\u00bb ci unii dintre ei av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 arm\u00e2nii favorabili partidului rom\u00e2nesc erau mai pu\u0163in numero\u015fi dec\u00e2t cei favorabili partidului grecesc.<\/p>\n

[3]<\/a> Din informa\u0163iile disponibile reiese c\u0103 mama lui Anton Golopen\u0163ia (1909-1951), n\u0103scut \u00een jude\u0163ul Cara\u015f-Severin, era ceha nu \u00eens\u0103 c\u0103 tat\u0103l ar fi fost de origine arom\u00e2n\u0103. \u00cen ultimii ani a colaborat cu arm\u00e2nul Constantin Constante \u00een cercet\u0103rile privind Timocul.<\/p>\n

[4]<\/a> \u00ab\u00a0Dim\u00e2ndare\u00a0\u00bb se traduce prin \u00ab\u00a0recomandare\u00a0\u00bb nu prin \u00ab\u00a0blestemare\u00a0\u00bb.<\/p>\n

[5]<\/a> Mai corect ar fi \u00ab\u00a0at\u00e2\u0163ia\u00a0\u00bb arm\u00e2ni, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 propaganda gregeasc\u0103 asimila acest \u00ab\u00a0imn\u00a0\u00bb al arm\u00e2nilor ca o provocare fa\u0163\u0103 de \u00ab\u00a0patria elin\u0103\u00a0\u00bb, adic\u0103 statul grecesc unde majoritatea dintre ei tr\u0103iau.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pornind de la povestea str\u0103bunicului s\u0103u, Iorgu Steriu (Pleasa, 1873-Bucure\u015fti, 1947), Daniel M\u0103nescu a descoperit o istorie complet ne\u015ftiut\u0103 a familiei sale \u015fi, totodat\u0103, a unei p\u0103r\u0163i din Balcani. Bogdan Lupescu a consemnat pentru Formula AS aceast\u0103 poveste \u00een paralel cu demersul \u00eentreprins de str\u0103nepotul lui, Daniel M\u0103nescu care preg\u0103te\u015fte o carte pe aceast\u0103 tem\u0103. […]<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-1152","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-habari-news"],"yoast_head":"\nDaniel M\u0103nescu pe urmele unui arm\u00e2n faimos, str\u0103bunicul s\u0103u Iorgu Steriu - TRA ARMANAMI<\/title>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/daniel-manescu-pe-urmele-unui-arman-faimos-strabunicul-sau-iorgu-steriu\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"en_US\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"Daniel M\u0103nescu pe urmele unui arm\u00e2n faimos, str\u0103bunicul s\u0103u Iorgu Steriu - TRA ARMANAMI\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"Pornind de la povestea str\u0103bunicului s\u0103u, Iorgu Steriu (Pleasa, 1873-Bucure\u015fti, 1947), Daniel M\u0103nescu a descoperit o istorie complet ne\u015ftiut\u0103 a familiei sale \u015fi, totodat\u0103, a unei p\u0103r\u0163i din Balcani. Bogdan Lupescu a consemnat pentru Formula AS aceast\u0103 poveste \u00een paralel cu demersul \u00eentreprins de str\u0103nepotul lui, Daniel M\u0103nescu care preg\u0103te\u015fte o carte pe aceast\u0103 tem\u0103. […]\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/daniel-manescu-pe-urmele-unui-arman-faimos-strabunicul-sau-iorgu-steriu\/\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"TRA ARMANAMI\" \/>\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2018-03-23T12:16:42+00:00\" \/>\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2018-03-23T15:01:04+00:00\" \/>\n<meta name=\"author\" content=\"Editeur\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Written by\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"Editeur\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Est. reading time\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"16 minutes\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/daniel-manescu-pe-urmele-unui-arman-faimos-strabunicul-sau-iorgu-steriu\/\",\"url\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/daniel-manescu-pe-urmele-unui-arman-faimos-strabunicul-sau-iorgu-steriu\/\",\"name\":\"Daniel M\u0103nescu pe urmele unui arm\u00e2n faimos, str\u0103bunicul s\u0103u Iorgu Steriu - TRA ARMANAMI\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#website\"},\"datePublished\":\"2018-03-23T12:16:42+00:00\",\"dateModified\":\"2018-03-23T15:01:04+00:00\",\"author\":{\"@id\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#\/schema\/person\/ad77560a1599935b2285ac8a40e4cf91\"},\"breadcrumb\":{\"@id\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/daniel-manescu-pe-urmele-unui-arman-faimos-strabunicul-sau-iorgu-steriu\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"en-US\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/daniel-manescu-pe-urmele-unui-arman-faimos-strabunicul-sau-iorgu-steriu\/\"]}]},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/daniel-manescu-pe-urmele-unui-arman-faimos-strabunicul-sau-iorgu-steriu\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Home\",\"item\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Daniel M\u0103nescu pe urmele unui arm\u00e2n faimos, str\u0103bunicul s\u0103u Iorgu Steriu\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#website\",\"url\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/\",\"name\":\"TRA ARMANAMI\",\"description\":\"Habari di la armanj luati sh'la armanj dati\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":{\"@type\":\"PropertyValueSpecification\",\"valueRequired\":true,\"valueName\":\"search_term_string\"}}],\"inLanguage\":\"en-US\"},{\"@type\":\"Person\",\"@id\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#\/schema\/person\/ad77560a1599935b2285ac8a40e4cf91\",\"name\":\"Editeur\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"en-US\",\"@id\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#\/schema\/person\/image\/\",\"url\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/761ad11672a7683bd0716727a6d2194cdbca97ae70d1f58d1e090e55c4007ae7?s=96&d=mm&r=g\",\"contentUrl\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/761ad11672a7683bd0716727a6d2194cdbca97ae70d1f58d1e090e55c4007ae7?s=96&d=mm&r=g\",\"caption\":\"Editeur\"},\"url\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/author\/editeur\/\"}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Daniel M\u0103nescu pe urmele unui arm\u00e2n faimos, str\u0103bunicul s\u0103u Iorgu Steriu - TRA ARMANAMI","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/daniel-manescu-pe-urmele-unui-arman-faimos-strabunicul-sau-iorgu-steriu\/","og_locale":"en_US","og_type":"article","og_title":"Daniel M\u0103nescu pe urmele unui arm\u00e2n faimos, str\u0103bunicul s\u0103u Iorgu Steriu - TRA ARMANAMI","og_description":"Pornind de la povestea str\u0103bunicului s\u0103u, Iorgu Steriu (Pleasa, 1873-Bucure\u015fti, 1947), Daniel M\u0103nescu a descoperit o istorie complet ne\u015ftiut\u0103 a familiei sale \u015fi, totodat\u0103, a unei p\u0103r\u0163i din Balcani. Bogdan Lupescu a consemnat pentru Formula AS aceast\u0103 poveste \u00een paralel cu demersul \u00eentreprins de str\u0103nepotul lui, Daniel M\u0103nescu care preg\u0103te\u015fte o carte pe aceast\u0103 tem\u0103. […]","og_url":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/daniel-manescu-pe-urmele-unui-arman-faimos-strabunicul-sau-iorgu-steriu\/","og_site_name":"TRA ARMANAMI","article_published_time":"2018-03-23T12:16:42+00:00","article_modified_time":"2018-03-23T15:01:04+00:00","author":"Editeur","twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Written by":"Editeur","Est. reading time":"16 minutes"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"WebPage","@id":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/daniel-manescu-pe-urmele-unui-arman-faimos-strabunicul-sau-iorgu-steriu\/","url":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/daniel-manescu-pe-urmele-unui-arman-faimos-strabunicul-sau-iorgu-steriu\/","name":"Daniel M\u0103nescu pe urmele unui arm\u00e2n faimos, str\u0103bunicul s\u0103u Iorgu Steriu - TRA ARMANAMI","isPartOf":{"@id":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#website"},"datePublished":"2018-03-23T12:16:42+00:00","dateModified":"2018-03-23T15:01:04+00:00","author":{"@id":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#\/schema\/person\/ad77560a1599935b2285ac8a40e4cf91"},"breadcrumb":{"@id":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/daniel-manescu-pe-urmele-unui-arman-faimos-strabunicul-sau-iorgu-steriu\/#breadcrumb"},"inLanguage":"en-US","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["http:\/\/www.armanami.org\/blog\/daniel-manescu-pe-urmele-unui-arman-faimos-strabunicul-sau-iorgu-steriu\/"]}]},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/daniel-manescu-pe-urmele-unui-arman-faimos-strabunicul-sau-iorgu-steriu\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Home","item":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Daniel M\u0103nescu pe urmele unui arm\u00e2n faimos, str\u0103bunicul s\u0103u Iorgu Steriu"}]},{"@type":"WebSite","@id":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#website","url":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/","name":"TRA ARMANAMI","description":"Habari di la armanj luati sh'la armanj dati","potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/?s={search_term_string}"},"query-input":{"@type":"PropertyValueSpecification","valueRequired":true,"valueName":"search_term_string"}}],"inLanguage":"en-US"},{"@type":"Person","@id":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#\/schema\/person\/ad77560a1599935b2285ac8a40e4cf91","name":"Editeur","image":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"en-US","@id":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#\/schema\/person\/image\/","url":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/761ad11672a7683bd0716727a6d2194cdbca97ae70d1f58d1e090e55c4007ae7?s=96&d=mm&r=g","contentUrl":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/761ad11672a7683bd0716727a6d2194cdbca97ae70d1f58d1e090e55c4007ae7?s=96&d=mm&r=g","caption":"Editeur"},"url":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/author\/editeur\/"}]}},"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1152","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1152"}],"version-history":[{"count":3,"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1152\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1155,"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1152\/revisions\/1155"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1152"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1152"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1152"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}