{"id":1093,"date":"2017-09-10T06:46:34","date_gmt":"2017-09-10T05:46:34","guid":{"rendered":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/?p=1093"},"modified":"2017-09-10T06:46:34","modified_gmt":"2017-09-10T05:46:34","slug":"dezbatere-cu-ocazia-zilelor-culturii-aromane-editia-8-10-septembrie-2017","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/dezbatere-cu-ocazia-zilelor-culturii-aromane-editia-8-10-septembrie-2017\/","title":{"rendered":"Dezbatere cu ocazia Zilelor culturii arom\u00e2ne, editia 8-10 septembrie 2017"},"content":{"rendered":"

Fara Arm\u00e3neasc\u00e3 ditu Rom\u00e3nii andreadzi Custantsa XII-a editsii a eventului numa \u201cDz\u00e3lili a Cultur\u00e3ljei Arm\u00e3neasc\u00e3\u201d, tu 8,9,10-li di Yismaciunj. Moabete :\u00a0Vasile Dimaca, Nicolas Trifon,\u00a0Goran Pushuticlu si Kira Mantu<\/p>\n

Nicolas Trifon (06.09.2017, ora 23)<\/strong><\/p>\n

Scrisoare deschisa domnului Vasile Dimaca<\/p>\n

Stimate domn,<\/p>\n

Pentru \u00eenceput \u0163in s\u0103 m\u0103 scuz pentru r\u0103spunsul tardiv. Pe moment, c\u00e2nd mi-a\u0163i dat cartea, acum c\u00e2teva luni, am rasfoit-o, doar acum am citit-o, ast\u0103zi am terminat-o. Ma refer la Realitati si controverse din viata arom\u00e2nilor Ex Ponto, 2010.<\/p>\n

F\u0103r\u0103 discu\u0163ie, ini\u0163iativa dumneavoastr\u0103 este bine venit\u0103.<\/p>\n

Pe mai multe puncte, sunt de acord cu concluziile dumneavoastr\u0103, practic mai ales \u00een prima parte a c\u0103r\u0163ii, fie c\u0103 este vorba de \u00ab preistoria \u00bb arm\u00e2nilor fie c\u0103 este vorba de mania unora de a vedea acolo unde te astep\u0163i mai pu\u0163in origini arom\u00e2ne si de alte exagerari. Cum a-\u0163i putut vedea, personal, de la bun \u00eenceput (prim\u0103vara 2007), am criticat fanteziile generate de specula\u0163iile lui Branislav Stefanovski, Ioan Cardula, samd, atr\u0103g\u00e2nd aten\u0163ia asupra inconvenientelor pe care ele le generau at\u00e2t pe plan intelectual c\u00e2t \u015fi practic, \u00een raporturile cu celelalte popoare din Balcani \u015fi mai ales cu structurile europeene. Argumentele aduse cu aceast\u0103 ocazie \u00een mai multe publica\u0163ii disponibile, inclusiv o scrisoare deschis\u0103 adresat\u0103 promotorilor denumirii \u00ab makedonarm\u00e2ni \u00bb, nu au primit nici un r\u0103spuns p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de azi. Aparent, o schimbare a intervenit recent, vom vedea cu timpul ce ecouri va avea. Cf.\u00a0http:\/\/www.armanami.org\/\u2026\/andamusi-ghenerala-custantsa-27\u2026\/\u2026<\/p>\n

Suntem deci \u00een mare de acord pentru preistorie.<\/p>\n

C\u00e2t depre istorie, istoria recenta, colonizarea Cadrilaterului, dumneavostra precizati \u00een<\/p>\n

comentariul de la p. 100 : \u00ab ei (arm\u00e2nii) nu au fost influentati \u00een nici un fel de statul rom\u00e2n \u00bb. Fiind vorba de o decizie de o asemenea anvergura, nu vi se pare cam usuratic sa puneti pe acelasi plan initiativele c\u00e2torva notabili locali, reprezentativi sau nu pentru cei \u00een numele carora vorbeau, si hotar\u00e2rile unui stat care dupa ce timp de o jumatate de secol s-a prezentat drept protectorul arm\u00e2nilor schimba deodata totalemente pozitia atunci c\u00e2nd interesul \u00eei dicteaza o alta solutie, ma refer la pacea de la Bucuresti din august 1913.<\/p>\n

In fine, lucrurile se complica c\u00e2nd ne apropiem de problemele legate de arm\u00e2nii zilelor noastre.
\nDe fapt, retrospectiv, o afirma\u0163ie incorect\u0103 a dumneavoastr\u0103 din Cuv\u00e2nt \u00eenainte (p. 5) anun\u0163\u0103 destul de clar caracterul simplist \u015fi tenden\u0163ios al concluziilor si comentarilor care figureaz\u0103 \u00een diferitele capitole care urmeaz\u0103. Iat-o:
\n\u00ab De fapt, discu\u0163iile reprezentau la scar\u0103 redus\u0103 acele mari controverse ap\u0103rute \u00eentre reprezentan\u0163ii Societatii de cultura macedorom\u00e2na, care sus\u0163in ideea c\u0103 arom\u00e2nii reprezint\u0103 ramura subdun\u0103rean\u0103 a poporului rom\u00e2n \u015fi cei de la Comunitatea arom\u00e2nilor din Rom\u00e2nia care se declar\u0103 a fi urma\u015fii anticilor macedoneni, \u015fi, nesocotindu-se rom\u00e2ni, au solicitat statutul de minoritate etnica \u00een Rom\u00e2nia. \u00bb
\nCita\u0163i \u00een carte o gr\u0103mad\u0103 de c\u0103r\u0163i \u015fi articole, cum oare nu v-a trecut prin cap s\u0103 v\u0103 uita\u0163i la documentele care au precedat si acompaniat cererea depus\u0103 de Comunitatea arom\u00e2nilor din Rom\u00e2nia privind acordarea statului de minoritate na\u0163ional\u0103 arom\u00e2nilor din Rom\u00e2nia si discutiile publice care au avut loc pe aceasta tema. De unde p\u00e2n\u0103 unde to\u0163i cei favorabili acestui demers erau partizanii unor asemenea teorii ? Spre exemplu, \u00eel cita\u0163i pe Gica, m\u0103 cita\u0163i, n-a\u0163i observat c\u0103 eram de acord cu demersul respectiv atunci, \u00een 2005, ca si acum, \u00een ciuda rezervelor pe care noi, si nu numai noi, putem sa le avem. E adev\u0103rat c\u0103 pu\u0163in dup\u0103 aceea, av\u00e2nd \u00een vedere reac\u0163ia agresiva a statului rom\u00e2n \u015fi a celor frustra\u0163i de noua dinamic\u0103 cultural\u0103 din cadrul lumii arm\u00e2ne\u015fti din Rom\u00e2nia, fanteziile privind antichitatea macedonean\u0103, cultul lui Alexandru, pelasgii, samd au c\u0103p\u0103tat o pondere tot mai mare. Aceasta este desigur regretabil, \u00eens\u0103 nu justfic\u0103 \u00een nici un moment afirma\u0163ia dumneavoastr\u0103 care tinde s\u0103 discalifice din start pe to\u0163i cei care nu sunt de acord cu pozi\u0163ia oficial\u0103 a statului rom\u00e2n concepute si puse in circulatie acum mai bine de un secol asupra limbii \u015fi culturii arm\u00e2nilor din sud-estul european.
\nFaptul c\u0103 dumneavoastr\u0103 pleda\u0163i \u00een nenum\u0103rate r\u00e2nduri contra diviziunii lumii arm\u00e2ne\u015fti v\u0103 onoreaz\u0103. Citind atent \u00ab concluziile \u00bb privind dialectul\/limba, \u0163ara-mam\u0103, samd, nu po\u0163i \u00een schimb s\u0103 nu te \u00eentrebi dac\u0103 nu cumva func\u0163ia unei aemenea posturi morale nu este aceea de a masca o pozi\u0163ie politic\u0103 destul de clar\u0103, aceea oficial\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u0103 \u00eentradevar si de unii arom\u00e2ni tot asa cum \u015fi \u00een Grecia at\u00e2\u0163i arom\u00e2ni plebisciteaz\u0103 pozi\u0163ia oficial\u0103 a statului lor. Diferenta este ca acolo ei sunt greci, aici rom\u00e2ni.
\nNu cred ca e nevoie sa reargumentez critica pozitilor grece\u015fti sau rom\u00e2ne\u015fti privind arm\u00e2nii. \u00cen schimb, personal, \u015fi sper c\u0103 nu e numai o pozi\u0163ie personal\u0103, \u0163in s\u0103 r\u0103spund pozitiv la r\u00e2ndul meu invita\u0163iei dumneavoastr\u0103 la dialog \u00een m\u0103sura \u00een care se poate ajunge la un compromis. Un bun punct de plecare ar fi chestiunea \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii limbii \u015fi culturii arm\u00e2ne \u00een cadrul \u015fcolar \u00een condi\u0163iile actuale. O evoca\u0163i la p. 156-161. O dezbatere mai larg\u0103 pe aceast\u0103 tem\u0103, las\u00e2nd la o parte chestiunea statutului de minoritate nationala, mi se pare indispensabil\u0103. Una dintre \u00eentrebarile la care astept un raspuns este : credeti posibile progrese \u00een acest domeniu \u00een contextul presiunilor repetate pe tema \u00ab arom\u00e2nii sunt rom\u00e2ni \u00bb, \u00een Rom\u00e2nia dar si \u00een Republica Macedonia sau Albania si, m\u00e2ine poim\u00eene, \u00een Grecia, daca ne referim la pozitia adoptata de ministrul delegat pentru relatia cu rom\u00e2nii de pretutindeni ?
\nNicolas Trifon\u00a0(6.09.2017)<\/p>\n

 <\/p>\n

Vasile Dimaca (8.09.2017, ora 15)<\/strong><\/p>\n

Stimate domnule Nicolas Trifon,
\nV\u0103 mul\u021bumesc pentru opiniile exprimate, inclusiv pentru cele \u00een care ne afl\u0103m pe pozi\u021bii divergente. Nu am preten\u021bia c\u0103 afirma\u021biile mele sunt infailibile. Inten\u021bia a fost s\u0103 scriu o carte de \u201epopularizare\u201d destinat\u0103 tinerilor care au citit mai pu\u021bin. De\u0219i am prezentat \u0219i opiniile mele, i-am indemnat s\u0103-\u0219i formeze propriile convingeri. Ulterior am realizat c\u0103 este necesar ca aceast\u0103 carte s\u0103 fie cunoscut\u0103 \u0219i de speciali\u0219ti, pentru a fi exprimate \u0219i opinii critice.<\/p>\n

V\u0103 m\u0103rturisesc c\u0103 am scris cartea din dorin\u021ba de a nu-i mai vedea diviza\u021bi pe arm\u00e2nii din Rom\u00e2nia. Nu este bine ca ei s\u0103 se du\u0219m\u0103neasc\u0103 \u0219i nu este cazul s\u0103 explic aici de ce nu este bine. Cauzele diviz\u0103rii pot fi clasificate \u00een:
\nI.Divergen\u021be majore:
\n1.Cererea statutului de etnie minoritar\u0103 \u00een Rom\u00e2nia a provocat dezbinarea. Unii \u00ee\u0219i doresc s\u0103 fie minoritari, dar sunt destui \u0219i cei care refuz\u0103. Cei mai mul\u021bi au dorit s\u0103 fie minoritari pentru c\u0103 se considerau macedoneni. Printre \u201eminoritari\u201d, erau foarte pu\u021bini cei care se considerau numai arm\u00e2ni. Recunosc, este eroarea mea c\u0103 nu i-am men\u021bionat \u0219i pe ei. C\u00e2t prive\u0219te \u201efanteziile\u201d despre care vorbi\u021bi, nu se \u0219tie ce a fost mai \u00eent\u00e2i, precum povestea cu oul sau g\u0103ina. \u00cen carte am prezentat problema pe parcursul a 20 pagini. Pe scurt, am avut \u00een vedere c\u0103: (i) Recomandarea 1333 se refer\u0103 la statele din Balcani \u201eunde suntem autohtoni\u201d (p.149). nu \u0219i \u00een Rom\u00e2nia, Germania etc, \u021b\u0103ri in care arm\u00e2nii au venit de bun\u0103 voie; (ii) opinia exprimat\u0103 de Matilda Caragiu Mario\u021beanu: \u201eA legaliza o comunitate arom\u00e2neasc\u0103 minoritar\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, ast\u0103zi, ar constitui cea mai mare absurditate a istoriei contemporane a arom\u00e2nilor\u201d (p.152); (iii) chiar Vasile Barba a afirmat c\u0103 \u201etrebuie s\u0103-mi pun speran\u0163ele tot \u00een Rom\u00e2nia. Ea este, dac\u0103 nu patria noastr\u0103 natal\u0103…, singura noastr\u0103 patrie pe acest p\u0103m\u00e2nt\u201d (p.153). Dac\u0103 ne declar\u0103m minoritari, ce interes ar avea Rom\u00e2nia s\u0103 ne mai ajute? Ni se va acorda acea indemniza\u021bie cuvenit\u0103 minoritarilor, dar care nu s-a dovedit a fi suficient\u0103 pentru rezolvarea problemelor. Sunt multe alte argumente, dar am l\u0103sat la final pe cea mai important\u0103: problema \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului \u00een limba arm\u00e2n\u0103. Consider c\u0103 nu se poate \u201eorganiza un \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt obligatoriu, deoarece nu exist\u0103 acel instrument prin care to\u021bi copiii s\u0103 fie obliga\u021bi s\u0103-l frecventeze\u201d . Pentru aceasta, este nevoie de un stat. (p.157). R\u0103m\u00e2ne varianta \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului facultativ \u201edar pentru organizarea unui \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt facultativ nu este necesar statutul de etnie minoritar\u0103, dovad\u0103 c\u0103 exist\u0103 deja aprobarea Ministerul \u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului, pentru organizarea acestor cursuri op\u021bionale\u201d (p.159). Numai c\u0103 rezultatele nu sunt mul\u021bumitoare. La cursuri se preg\u0103tesc mai mult spectacole folclorice. \u0218i dac\u0103 este facultativ, nu exist\u0103 nici control. Avem exemplul organiz\u0103rii \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului din Republica Macedonia, unde exist\u0103 statutul de na\u021biune minoritar\u0103, dar rezultatele sunt mediocre. Elevii vor prefera \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul \u00een limba rom\u00e2n\u0103 cu dasc\u0103li mai bine preg\u0103ti\u021bi. Asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu trebuie s\u0103 se organizeze \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul \u00een limba arm\u00e2n\u0103, chiar dac\u0103 mai pu\u021bini, tot vor fi \u0219i copii care vor frecventa cursurile. Dac\u0103 arm\u00e2nii vor fi uni\u021bi, rezultatele vor fi mai bune. Repet: pentru aceasta nu este necesar statutul de etnie minoritar\u0103. Arm\u00e2nii trebuie s\u0103 fie minoritari numai \u00een Balcani.
\n2.Adoptarea endonimului makedonarm\u00e2n de c\u0103tre o parte a arm\u00e2nilor a mai pus paie pe foc care au \u00eentre\u021binut dezbinarea. Suntem arm\u00e2ni, nu macedoneni. M\u0103 bucur s\u0103 constat c\u0103 \u00een aceast\u0103 problem\u0103 avem acelea\u0219i opinii \u0219i c\u0103 se inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 se revin\u0103 la numele arm\u00e2n.
\nII.Cauze n\u00e9gociable
\nSunt adeptul dialogului. \u00cemi exprim speran\u021ba c\u0103 dac\u0103 s-ar renun\u021ba la cererea de minoritate, se vor putea ob\u021bine progrese, chiar dac\u0103 vor mai r\u0103m\u00e2ne \u0219i extremi\u0219ti de ambele p\u0103r\u021bi. Cel pu\u021bin s\u0103 \u00eencerc\u0103m. Cu siguran\u021b\u0103 vor fi atra\u0219i \u0219i cei care azi sunt indiferen\u021bi, care nu sunt interesa\u021bi deloc de problema arm\u00e2neasc\u0103, deoarece \u00eei v\u0103d pe arm\u00e2ni diviza\u021bi.. Crede\u021bi-m\u0103 sunt mul\u021bi. \u0218i Societatea de Cultur\u0103 Macedo-Rom\u00e2n\u0103 va fi nevoit\u0103 s\u0103 renun\u021be la ideea de a-i face rom\u00e2ni pe vlahii din Balcani. Statul rom\u00e2n nu-i va face rom\u00e2ni cu for\u021ba, chiar dac\u0103 i-a nominalizat ca \u201erom\u00e2ni de pretutindeni\u201d \u0219i pe arm\u00e2ni. Dac\u0103 cei veni\u021bi \u00een Rom\u00e2nia se consider\u0103 \u0219i rom\u00e2ni, cei din Grecia, Macedonia, nu au nici o leg\u0103tur\u0103 cu dacorom\u00e2nii. Se vor convinge. S\u0103 analiz\u0103m c\u00e2teva dintre divergen\u021be minore:
\n1.Am afirmat c\u0103 arm\u00e2nii au colonizat Cadrilaterul la cererea lor, din motive economice. M\u0103 bazez pe afirma\u021biile bunicilor \u0219i p\u0103rin\u021bilor care au acceptat s\u0103 vin\u0103 \u00een Rom\u00e2nia dupa ce, mai \u00eenainte, au v\u0103zut la fa\u021ba locului condi\u021biile existente. Nu c\u0103 au fost l\u0103muri\u021bi de c\u0103tre notabilii locali. Unii au plecat \u00een America, Australia, dup\u0103 cum al\u021bii au ales s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 pe loc. \u201eEste adev\u0103rat c\u0103 \u0219i Rom\u00e2nia a avut interes s\u0103-i aduc\u0103, altfel nu ar fi aprobat colonizarea, dar ini\u021biativa a apar\u021binut, exclusiv, arom\u00e2nilor\u201d (p.100). Este adev\u0103rat c\u0103 Rom\u00e2nia nu i-a ajutat pe arm\u00e2ni la 1913, dar nu a depins numai de ea. Cum era s\u0103 renun\u021be statele balcanice, din moment ce au luptat cu arma \u00een m\u00e2n\u0103? \u0218i ast\u0103zi Rom\u00e2nia nu-i poate ajuta pe rom\u00e2nii timoceni sau pe cei din Ucraina. Oricum, opiniile diferite nu constitue un motiv de divergen\u021b\u0103.<\/p>\n

2.Falsa problem\u0103 limb\u0103 sau dialect. Dac\u0103 unii lingvi\u0219tii definesc arm\u00e2na limb\u0103 iar al\u021bii dialect, s\u0103-i l\u0103s\u0103m pe ei s\u0103 se dueleze \u00eentre ei. Arm\u00e2nii simpli \u0219tiu c\u0103 au o limb\u0103 pe care o vorbesc, dar nu trebuie s\u0103 ne sup\u0103r\u0103m dac\u0103 un arm\u00e2n spune c\u0103 este dialect. Trebuie s\u0103 fim toleran\u021bi. Important este ca arm\u00e2na s\u0103 fie salvat\u0103 \u201eDac\u0103 nu va fi salvat\u0103 nu va fi, \u00een niciun caz, datorit\u0103 faptului c\u0103 unii o consider\u0103 dialect\u201d (p.131). G\u00e2ndind astfel, se poate negocia.
\n3.\u0218i scrierea se poate negocia. Cea mai bun\u0103 solu\u021bie este tot cale toleran\u021bei; fiecare s\u0103 fie l\u0103sat s\u0103 scrie cum dore\u0219te. Elevilor li se pot explica ambele scrieri. Trebuie s\u0103 admitem c\u0103 apar \u0219i diferen\u021be de scriere de la un stat la altul. \u00cen condi\u021biile \u00een care nu exist\u0103 o institu\u021bie care s\u0103 poat\u0103 impune o anumit\u0103 scriere, fiecare va scrie cum consider\u0103 el c\u0103 este bine. Se vede pe net.
\n4.Este necesar ca, \u00een Rom\u00e2nia, s\u0103 se accepte at\u00e2t etnonimul arm\u00e2n, c\u00e2t \u0219i cel de arom\u00e2n (varianta rom\u00e2nizat\u0103), a\u0219a cum \u00een Fran\u021ba arm\u00e2nilor li se spune aroumain, nu arm\u00e2n. \u201e\u00cen convorbirile dintre arm\u00e2ni \u0219i \u00een scrierea \u00een limba arm\u00e2neasc\u0103, etnonimul arom\u00e2n trebuie evitat, urm\u00e2nd s\u0103 fie folosit numai \u00een rela\u021bia cu rom\u00e2nii sau atunci c\u00e2nd se scrie \u00een limba rom\u00e2n\u0103, adic\u0103 se scrie \u0219i pentru rom\u00e2ni\u201d (p.120). Nu putem condamna pe cineva care mai spune arom\u00e2n, deoarece ar trebui s\u0103-i condamn\u0103m pe to\u021bi \u00eenv\u0103\u021ba\u021bii no\u0219tri din trecut. Unii chiar afirmau cu m\u00e2ndrie c\u0103 sunt rom\u00e2ni.
\n5.Am observat c\u0103 nu agrea\u021bi ideea pe care am exprimat-o \u00een leg\u0103tur\u0103 cu necesitatea unei patrii-mam\u0103, dar noi, aici, avem nevoie de Rom\u00e2nia \u0219i de limba rom\u00e2n\u0103, tot a\u0219a cum cei din Balcani au nevoie de Grecia, Albania etc. Trebuie s\u0103 recunoa\u0219tem c\u0103 Rom\u00e2nia a f\u0103cut \u0219i bine arm\u00e2nilor.
\nSunt multe alte probleme de negociat, dar m\u0103 opresc. V\u0103 doresc numai bine\u00a0:
\nP.S. Cei care nu au cartea \u0219i doresc s-o consulte, o g\u0103sesc pe domeniul dimacavasile,ro<\/p>\n

 <\/p>\n

Nicolas Trifon (8.09.2017, ora 17)<\/strong><\/p>\n

Multumesc pt raspunsul prompt.
\nPentru a avea o idee si a adopta o pozitie, putin conteaza cred daca esti specialist sau nu \u00een masura \u00een care ram\u00e2i \u00een limitele simtului comun, sau bunului simt, \u00eensa fara conotatii morale.
\nPozitia mea, e urmatoarea :
\nNimeni nu-si doreste sa fie minoritar de dragul de a fi minoritar ci pornind de la constatarea ca \u00een statele care recunosc minoritatile, cum e cazul Rom\u00e2niei, a capata statutul de minoritate nationala este modalitatea cea mai sigura pt a obtine mijoacele institutionale necesare mentinerii unei limbi mai putin raspandita a carei vorbitori sunt mai putin numerosi si a caror cultura si istorie au desigur puncte comune cu majoritatea concetatenilor lor, mai ales azi si \u00een timpurile recente dar prezinta si diferente. In masura \u00een care exista alte posibilitati de a obtine aceste mijloace institutionale, de ce nu. \u00cen Franta nu exista minoritati nationale, statul e acela al tuturor cetatenilor francezi. Totusi in ultimii 40 de ani prin descentralizare si regionalizarea impusa de noul curs european, bretonii, occitanii, alsacienii, corsicanii, pot obtine sustinerea necesara de la stat pentru a \u00eesi cultiva limba si traditile specifice. Ba mai mult, \u00ab comunitati minoritare precum armenii, sositi \u00een Franta \u00een anii 1920, ca urmare a pogromurile din Turcia, benficiaza si ei de scoli si asociatii specifice spriinite de statul franceze. Pt Rom\u00e2nia, n-am nicio \u00eencredere, pentru simplu motiv ca presiunea natiunii rom\u00e2ne, \u00een sensul cel mai retrograd al acestei notiuni este foarte mare mai ales fiind vorba de o limba si o cultura care are puncte comune cu ea. La ora actuala e suficient sa spui \u00een gura mare ca esti arm\u00e2n sau machedon sau sa fi considerat ca atare pe un anumit ton pentru ca suspiciunea sa-si faca aparitia. In Rom\u00e2nia le plac arm\u00e2nii super-rom\u00e2ni nu arm\u00e2nii asa cum sunt ei zg\u00e2rciti sau generosi, guralivi sau rezervati, bogati sai saraci. A demonstra sitematic ca a fi arom\u00e2n sau machedon nu \u00eenseamna neaparart ca nu esti rom\u00e2n e obositor p\u00e2na la urma. A face cerere peste cerere pentru a avea posibiitatea de a \u00eeti cultiva diferenta, si de fiecare data a explica ca diferenta nu pune \u00een primejdie natia rom\u00e2na e extenuant. Mai bine o lasi balta, si multi arom\u00e2ni asta si fac. Sincer \u00eei \u00eenteleg !
\nObiectia privind autohtonia este comprehensibila, \u00eensa av\u00e2nd \u00een vedere ca statul rom\u00e2n recunoaste macedonenii slavi si albanezii ca minoritati nationale, cvare nici ei nu au cum sa fie autohtoni, de ce nu ?
\nC\u00e2t priveste pozitia domnului Barba, ea era clara : din motive privind istoria comuna recenta si punctele comune pe plan linvistic, apartenenta la grupul limbilor romane din sud-estul european, Rom\u00e2nia poate si trebuie sa joace un rol motor \u00een sustinerea arom\u00e2nilor. Nu \u00eensa rom\u00e2niz\u00e2ndu-i pe arom\u00e2ni ci respect\u00e2nd diferentele lor. Revista Zborlu a nostru nu era \u00een rom\u00e2na ci \u00een arom\u00e2na, demersurile europeene \u00eentreprinse de UCLA la inceput au fost sustinute doar de deputatii tarilor de limba romanica, Rom\u00e2nia s-a alaturat dupa aceea. El vedea lucrurile la nivel european nu \u00een functie de statele natiune mostenite din secolul 19. Ori Rom\u00e2nia, si nu numai Rom\u00e2nia, au ramas din acest punct de vedere \u00een secolul 19. Recomandarea 1333 nu are un sens dec\u00e2t \u00een acest contexte, \u00een aceasta perspectiva care \u00een mod evident nu este \u00eempartasita \u00een Rom\u00e2nia. Daca unica solutie pt ca arom\u00e2nii sa-si poata cultiva limba si cultura \u00een Rom\u00e2nia este recunoasterea lor ca minoritate nationala de ce sa n-o ceara, mai ales ca Rom\u00e2nia s-a angajat sa respecte spiritul valorilor europeene.
\nCu directia SCMR re\u00eenfiintata acum mai mult de doua decenii, lucrurile au mers prea departe. Ea sustine pur si simplu tentativele diplomatilor rom\u00e2ni de a face presiuni asupra R. Macedonia sau Albania pentru a recunoaste minoritati rom\u00e2nesti \u00een aceste tari. Nici \u00eenainte de ultimul razboi statul rom\u00e2n nu a pretins acest lucru obiectivul sau fiind punerea \u00een functiune a unor scoli rom\u00e2nesti destinate arom\u00e2nilor. El a facut-o de altfel cu mare cheltuiala \u00eenainte de pacea de la Bucuresti \u00een favoarea miletului olah (vlah) din Turcia otomana, dupa care s-a retras av\u00e2nd noi obiective. Actualele cereri invoc\u00e2nd arm\u00e2nii drept minoritate rom\u00e2na, cu sprijinul SCMR si a diferitilor specialiste arom\u00e2ni sau rom\u00e2ni subventionati deseori direct de Departamentul rom\u00e2nilor de pretutindeni sunt \u00eenainte de toate o diversiune comoda si deloc oneroasa findca greu de aplicat de a compensa prin pretentii nationaliste pompoase dificutatea statului rom\u00e2n de a gera proprile sale probleme prinvind mai ales exodul m\u00e2nii de lucru. Care este legatura \u00eente muncitorii rom\u00e2ni care lucreaza \u00een Italia sau Germania, rom\u00e2nii din fosta republica sovietica Moldova, valahilor vorbitori de rom\u00e2na din Timoc si arom\u00e2nii din Albnia sau R. Macedonia ? Sa fim seriosi !
\nC\u00e2t despre limba\/dialect, desigur e o falsa problema \u00een sine, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t politicul este instanta care decide nu specialistii. Ma refera ici de specialistii oologati international nu la functionarii zelosi a statelor nationale.
\nMa \u00eentind prea mult, si \u00eencepe programul Zilelor culturale. O simpla precizare : una \u00een alta, Rom\u00e2nia a facut mult bine arom\u00e2nilor p\u00e2na \u00een 1913, dupa care a \u00eencercat sa-i ajute indirect, cel putin p\u00e2na la venirea comunistilor la putere. Acum, dupa 1989, \u00eensa, \u00eencerc\u00e2nd sa mentina artificial conceptii si ideologii de odinioara, Rom\u00e2nia face mai mult rau dec\u00e2t bine.<\/p>\n

Vasile Dimaca (8.09.2017, ora 23)<\/strong><\/p>\n

Teoretic ave\u021bi dreptate \u00een tot ce a\u021bi scris, dar \u00een Rom\u00e2nia situa\u021bia este mai complicat\u0103. Dup\u0103 cum a\u021bi \u0219i afirmat, Rom\u00e2nia este diferit\u0103 de Fran\u021ba. Eu adaug c\u0103 \u0219i arm\u00e2nii sunt diferi\u021bi de alsacieni. Statul rom\u00e2n speculeaz\u0103 faptul c\u0103 aici arm\u00e2nii sunt\u00a0diviza\u021bi \u0219i refuz\u0103 s\u0103 acorde statutul de etnie minoritar\u0103. Se ap\u0103r\u0103 argument\u00e2nd c\u0103 al\u021bi arm\u00e2ni i-au cerut s\u0103 nu aprobe acest statut. Din aceast\u0103 cauz\u0103 eu am dorit c\u0103 mai \u00eent\u00e2i s\u0103 se realizeze \u201eunirea\u201d, pentru ca s\u0103 se vorbeasc\u0103 printr-o singur\u0103 voce.<\/p>\n

Consider c\u0103 \u0219i cei care vor s\u0103 fie minoritari ar fi trebuit s\u0103 prezinte mai am\u0103nun\u021bit care vor fi avantajele. Mul\u021bi, \u00een necuno\u0219tin\u021b\u0103 de cauz\u0103, refuz\u0103 s\u0103 devin\u0103 minoritari sau r\u0103m\u00e2n indiferen\u021bi. Nu este suficient s\u0103 le spui arm\u00e2nilor c\u0103 noi suntem arm\u00e2ni macedoneni \u0219i nu rom\u00e2ni, trebuie s\u0103 le explici \u0219i ce se poate face cu statutul de minoritar. A\u021bi scris c\u0103 \u201eunica solutie pt ca arom\u00e2nii sa-si poata cultiva limba si cultura \u00een Rom\u00e2nia este recunoasterea lor ca minoritate nationala\u201d. Nu to\u021bi g\u00e2ndesc la fel. \u0218i eu am anumite rezerve. Am explicat \u00een postarea anterioar\u0103 c\u0103 se pot organiza cursuri facultative \u0219i f\u0103r\u0103 a fi minoritari \u0219i c\u0103 m\u0103 tem c\u0103 se poate repeta situa\u021bia din Republica Macedonia \u0219i la noi. Am \u00een vedere \u0219i faptul c\u0103 exist\u0103 foarte mul\u021bi tineri care nu-\u0219i doresc s\u0103 se instruiasc\u0103 \u00eentr-o limb\u0103 s\u0103rac\u0103 ca arom\u00e2na, prefer\u0103nd rom\u00e2na.<\/p>\n

Se pare c\u0103 ne afl\u0103m \u00eentr-un cerc vicios; unii arm\u00e2ni nu renun\u021b\u0103 la cererea de minoritari, iar statul rom\u00e2n nu aprob\u0103 acest statut deoarece al\u021bi arm\u00e2ni nu-i permit. Situa\u021bia pare f\u0103r\u0103 ie\u0219ire. \u00centre timp, statul rom\u00e2n speculeaz\u0103 situa\u021bia \u0219i intervine pentru rom\u00e2nizarea celor din Albania \u0219i R.Macedonia. \u0218i dac\u0103 n-o face Rom\u00e2nia, \u00eei grecizeaz\u0103 statul grec. Nu avem ce face, va trebui s\u0103 a\u0219tept\u0103m rezolvarea interven\u021biilor f\u0103cute de Comunitatea Arm\u00e2nilor din Rom\u00e2nia c\u0103tre institu\u021biile europene. Numai timpul va rezova aceast\u0103 problem\u0103 deosebit de complicat\u0103 Cred c\u0103 nu mai este nimic de ad\u0103ugat.
\nV\u0103 mul\u021bumesc pentru prilejul oferit de a avea acest schimb de opinii.
\nCu deosebit\u0103 considera\u021bie,
\nVasile Dimaca<\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Goran Pushuticlu\/Nicolas Trifon\/Kira Mantsu<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Goran Pushuticlu (7.09.2015) <\/strong><\/p>\n

Tinjisite doamne Cola* Trifon,<\/p>\n

    \n
  1. bircheavis ti-aesti exiyiseri shi mindueri andicra di cartea-a tinjistlui domnu Vasili Dimaca. Cartea u-aflu sh-mini intirisanta ti dghivaseari, cu multi mindueri shi pozitsii corecti shi cu altili la libira giuducari shi angaldaseari. Cata cum dzatsi shi insushi autorlu, lali Vasili al Dimaca, ca nu easti istoricean i lingvistu, ma u-ngrapsi cartea di mirachi dupa shterli shi canushterli-a lui, shi multu ghini featsi.<\/li>\n
  2. Cu tuti aesti limbidzari tsi li fats, nu escu sigur an ligatura cu minoritati tu Rumanii, cari-i minduearea shi pozitsia-a ta limbida. Prindi Armanjlji s-cafta shi s-hiba pricanascuts tu Rumanii ca minoritati ica nu? Cari suntu argumentili, adgheafur (indiferentu) di mindueari? Ti iurnechi, io lugursescu ca Armanjlji suntu una minoritati ahorghea tu tut Balcanlu shi tu Rumanii. Maca suntu minoritati tu statili di-acasa, aclo iu fitursira ca mileti, atumtsea suntu minoritati iutsido s-dusira s-baneadza (dimec, tu diaspora) tu un numir ma mari i ma njic.<\/li>\n
  3. Cara li-aduseshi tu muabeti (shi ghini adrashi, personal escu dip simfun cu tini pi aestu subiectu) antichitatea shi alexandrismul, ljirtat s-escu, ma ti lahtari suntu atseali puizii bagati di tinjisita d-na Kira Mantsu. Catse? Ca “iroi antits” suntu mutats has la rangu di Dumidza, ca nu s-mata angaldaseashti cari suntu panganji shi cari suntu crashtinji, cari adutsea lunjina a cari scutidi, cari pri cari tritsea prit apala, tsi limba shtea ma ghini Alixandru, tsi numi avea miletsli atumtsea… Ma neisi, aoa easti vahi zborlu di lirica, di metafori etc, vahi nu prindi s-bag tu muabeti una videari fizica.<\/li>\n<\/ol>\n

     <\/p>\n

    Cata cum vedz, tinjisittu C. Trifon, mash la defturlu punctu tsa scosh lucru. Exiyisili (explicarli, debatlu), anda pots sh-vrei tini, pi shcurtu. Maljiudza ca va eshtsa acatsat tora cu andamaserli di Custantsa la Dzalili di cultura armaneascsa. Ili poati tamam aesti dzali va na si lunjineadza shi va na si limbidzasca lucarli cama di baia.<\/p>\n

    Cu tinjii,\u00a0Goran Pushuticlu<\/p>\n

    ili Culachi, cata cum ti-ariseashti ma multu, tut armaneashti easti. Tini sh-tinjisitlu d-nu Caracota alasa-ts na cu numa Nicolas. Cola, Culachi, Niculachi, ie. Di iu pana iu Armanjlji Nicolas. Nu-avem ahtari numa. Goran, ie! avemu.<\/p>\n

    Goran Pushuticlu (7.09.2015)<\/p>\n

    \u00a0<\/strong><\/p>\n

    Nicolas Trifon (7.09.2015)<\/strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n

    Ti tsi cafta armanjili ditu Rom\u00e2nia s\u2019hiba pricunoscutsi ca minoritate\u00a0natsionala\u00a0?<\/p>\n

    1, Ei u adara, ca tu tuti alanti stati iu baneadza ca popul ahorghea tra sa poata sa si pastreadza limba shi cultura a loru. Ti aestu lucru ei au ananghie ca tsi easti spetsificu ti ei s\u2019hiba pricunoscutu shi s\u2019aiba accesu la instumentele institutsionali (shcoala, fimiridi, media cumu ii dzitsi tora\u2026) tra s\u2019poata sa-shi pastreadza tutu tsi easti spacifitsitatea a loru.<\/p>\n

    2, Diaspora arm\u00e2na easta cama larga, i aestu statutu di minoritate nu poate s\u2019hiba caftatu mashi aclo iu ei avura un rol siura, va\u2019s dzica tu Balkan shi tu Rom\u00e2nia.<\/p>\n

    3, Macedonenii slavi shi Albineshili suntu pricunoscutsi tu Rom\u00e2nia. Atumtsea shi Armanjili tsi u voru ahantu au in dreptu la aestu lucru. Shi ei suntu cunoscutsi tu Rom\u00e2nia ahurhindalui cu eta ditu soni.<\/p>\n

     <\/p>\n

     <\/p>\n

    Goran Pushuticlu <\/strong>(7.09.2015)<\/strong><\/p>\n

     <\/p>\n

    NIca niheama lucru tsa dishcljid, d-ne Trifon:<\/p>\n

    Tu limba frantseasca, tu dictsiunarlu frantsescu s-afla zborlu “Arm\u00e2ns”? Easti corectu tu limba frantseasca “Conseil des Arm\u00e2ns”? Di-aoa shi tu limba angleasca easti corectu “Council of Arm\u00e2ns”?<\/p>\n

    Atumtsea, cum easti idghiul zbor pi limbili ghirmaneasca, talicheasca, spanuleasca etc.?<\/p>\n

    Dimec, tuti aesti suntu limbi ahorghea. Cum maca pi ahanti limbi ahorghea un zbor s-hiba dip idghiu, cu forma la plural idghea? Cum easti atumtsea la singular pi tuti aesti limbi? Vahi One\u00a0Arm\u00e2n, uno\u00a0Arm\u00e2n, eine\u00a0Arm\u00e2n etc?<\/p>\n

    Tu cuncluzii, easti Armanlu has ca renault, mazda, peugeot, toyota etc.? Em nu easti, ca nu poati s-hiba. Armanlu poati s-hiba mash MERCEDES. Aesti zboara pi tuti limbili din lumi “la fel” suntu.<\/p>\n

    Tsi mindueari ai tini tinjisitu d-nu Trifon?<\/p>\n

    Cu idghea tinjii,<\/p>\n

    g.p.<\/p>\n

     <\/p>\n

    Kira Mantsu (7.09.2017)<\/strong><\/p>\n

    Multi anribari badz, Goran!<\/p>\n

    Hai, intr\u00e2 tu lucu, tu sutsata, tu far\u00e2, tu Consiliu shi ideili a tali va s-hib\u00e2 “mal\u00e2m\u00e2” ti tuts!<\/p>\n

    De, noi himu altu b\u00e2rnu, voi, tinirilji, li videts alt\u00e2 soi luc\u00e2rli…Noi adramu c\u00e2tu putumu…di la voi ashtiptamu ma multu!<\/p>\n

    Ama,aguderli mashi di nafoar\u00e2, nu aducu v\u00e2r\u00e2 ankirdaseari!<\/p>\n

    Nu li-nyr\u00e2psiiu cu irunii aesti zboar\u00e2!<\/p>\n

    KM<\/p>\n

    Goran Pushuticlu (7.09.2015)<\/strong><\/p>\n

    D-na Kira, maca easti “malama” tu ghilimadz, scljeama ca shi “calezmata” ta s-intru tu vara sutsata tut tu ghilimnadz easti.<\/p>\n

    Shicaia nanaparti.<\/p>\n

    Nu va s-intru mini fizic tu cana sutsata. Ashi u-am haraua shi posibiltatea s-escu tu tuti shi cu tuts. dimec itsi lucru bun s-fatsi shi itsi cari-l fatsi al tinjisescu shi lu-ndrupascu. Escu di etuslu XXI, nu mi-ariseashti cama formula clasica, ta s-eshtsa tu una sutsata fizic shi nu tu alta. Antribarli di ma-nghios nu tsan ni di vara idei ni di lucru ni di sutsati, easti zborlu di un aplo lucru matematic. easti i nu easti ashi. Nu fu una agudeari. Zboarali-a meali, di-arada suntu loati niheama “exageratu”.<\/p>\n

    cu tinjii, g.p.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Fara Arm\u00e3neasc\u00e3 ditu Rom\u00e3nii andreadzi Custantsa XII-a editsii a eventului numa \u201cDz\u00e3lili a Cultur\u00e3ljei Arm\u00e3neasc\u00e3\u201d, tu 8,9,10-li di Yismaciunj. Moabete :\u00a0Vasile Dimaca, Nicolas Trifon,\u00a0Goran Pushuticlu si Kira Mantu<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-1093","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-habari-news"],"yoast_head":"\nDezbatere cu ocazia Zilelor culturii arom\u00e2ne, editia 8-10 septembrie 2017 - TRA ARMANAMI<\/title>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/dezbatere-cu-ocazia-zilelor-culturii-aromane-editia-8-10-septembrie-2017\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"en_US\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"Dezbatere cu ocazia Zilelor culturii arom\u00e2ne, editia 8-10 septembrie 2017 - TRA ARMANAMI\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"Fara Arm\u00e3neasc\u00e3 ditu Rom\u00e3nii andreadzi Custantsa XII-a editsii a eventului numa \u201cDz\u00e3lili a Cultur\u00e3ljei Arm\u00e3neasc\u00e3\u201d, tu 8,9,10-li di Yismaciunj. Moabete :\u00a0Vasile Dimaca, Nicolas Trifon,\u00a0Goran Pushuticlu si Kira Mantu\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/dezbatere-cu-ocazia-zilelor-culturii-aromane-editia-8-10-septembrie-2017\/\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"TRA ARMANAMI\" \/>\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2017-09-10T05:46:34+00:00\" \/>\n<meta name=\"author\" content=\"Editeur\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Written by\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"Editeur\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Est. reading time\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"23 minutes\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/dezbatere-cu-ocazia-zilelor-culturii-aromane-editia-8-10-septembrie-2017\/\",\"url\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/dezbatere-cu-ocazia-zilelor-culturii-aromane-editia-8-10-septembrie-2017\/\",\"name\":\"Dezbatere cu ocazia Zilelor culturii arom\u00e2ne, editia 8-10 septembrie 2017 - TRA ARMANAMI\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#website\"},\"datePublished\":\"2017-09-10T05:46:34+00:00\",\"author\":{\"@id\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#\/schema\/person\/ad77560a1599935b2285ac8a40e4cf91\"},\"breadcrumb\":{\"@id\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/dezbatere-cu-ocazia-zilelor-culturii-aromane-editia-8-10-septembrie-2017\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"en-US\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/dezbatere-cu-ocazia-zilelor-culturii-aromane-editia-8-10-septembrie-2017\/\"]}]},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/dezbatere-cu-ocazia-zilelor-culturii-aromane-editia-8-10-septembrie-2017\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Home\",\"item\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Dezbatere cu ocazia Zilelor culturii arom\u00e2ne, editia 8-10 septembrie 2017\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#website\",\"url\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/\",\"name\":\"TRA ARMANAMI\",\"description\":\"Habari di la armanj luati sh'la armanj dati\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":{\"@type\":\"PropertyValueSpecification\",\"valueRequired\":true,\"valueName\":\"search_term_string\"}}],\"inLanguage\":\"en-US\"},{\"@type\":\"Person\",\"@id\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#\/schema\/person\/ad77560a1599935b2285ac8a40e4cf91\",\"name\":\"Editeur\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"en-US\",\"@id\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#\/schema\/person\/image\/\",\"url\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/761ad11672a7683bd0716727a6d2194cdbca97ae70d1f58d1e090e55c4007ae7?s=96&d=mm&r=g\",\"contentUrl\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/761ad11672a7683bd0716727a6d2194cdbca97ae70d1f58d1e090e55c4007ae7?s=96&d=mm&r=g\",\"caption\":\"Editeur\"},\"url\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/author\/editeur\/\"}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Dezbatere cu ocazia Zilelor culturii arom\u00e2ne, editia 8-10 septembrie 2017 - TRA ARMANAMI","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/dezbatere-cu-ocazia-zilelor-culturii-aromane-editia-8-10-septembrie-2017\/","og_locale":"en_US","og_type":"article","og_title":"Dezbatere cu ocazia Zilelor culturii arom\u00e2ne, editia 8-10 septembrie 2017 - TRA ARMANAMI","og_description":"Fara Arm\u00e3neasc\u00e3 ditu Rom\u00e3nii andreadzi Custantsa XII-a editsii a eventului numa \u201cDz\u00e3lili a Cultur\u00e3ljei Arm\u00e3neasc\u00e3\u201d, tu 8,9,10-li di Yismaciunj. Moabete :\u00a0Vasile Dimaca, Nicolas Trifon,\u00a0Goran Pushuticlu si Kira Mantu","og_url":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/dezbatere-cu-ocazia-zilelor-culturii-aromane-editia-8-10-septembrie-2017\/","og_site_name":"TRA ARMANAMI","article_published_time":"2017-09-10T05:46:34+00:00","author":"Editeur","twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Written by":"Editeur","Est. reading time":"23 minutes"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"WebPage","@id":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/dezbatere-cu-ocazia-zilelor-culturii-aromane-editia-8-10-septembrie-2017\/","url":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/dezbatere-cu-ocazia-zilelor-culturii-aromane-editia-8-10-septembrie-2017\/","name":"Dezbatere cu ocazia Zilelor culturii arom\u00e2ne, editia 8-10 septembrie 2017 - TRA ARMANAMI","isPartOf":{"@id":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#website"},"datePublished":"2017-09-10T05:46:34+00:00","author":{"@id":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#\/schema\/person\/ad77560a1599935b2285ac8a40e4cf91"},"breadcrumb":{"@id":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/dezbatere-cu-ocazia-zilelor-culturii-aromane-editia-8-10-septembrie-2017\/#breadcrumb"},"inLanguage":"en-US","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["http:\/\/www.armanami.org\/blog\/dezbatere-cu-ocazia-zilelor-culturii-aromane-editia-8-10-septembrie-2017\/"]}]},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/dezbatere-cu-ocazia-zilelor-culturii-aromane-editia-8-10-septembrie-2017\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Home","item":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Dezbatere cu ocazia Zilelor culturii arom\u00e2ne, editia 8-10 septembrie 2017"}]},{"@type":"WebSite","@id":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#website","url":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/","name":"TRA ARMANAMI","description":"Habari di la armanj luati sh'la armanj dati","potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/?s={search_term_string}"},"query-input":{"@type":"PropertyValueSpecification","valueRequired":true,"valueName":"search_term_string"}}],"inLanguage":"en-US"},{"@type":"Person","@id":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#\/schema\/person\/ad77560a1599935b2285ac8a40e4cf91","name":"Editeur","image":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"en-US","@id":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#\/schema\/person\/image\/","url":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/761ad11672a7683bd0716727a6d2194cdbca97ae70d1f58d1e090e55c4007ae7?s=96&d=mm&r=g","contentUrl":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/761ad11672a7683bd0716727a6d2194cdbca97ae70d1f58d1e090e55c4007ae7?s=96&d=mm&r=g","caption":"Editeur"},"url":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/author\/editeur\/"}]}},"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1093","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1093"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1093\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1094,"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1093\/revisions\/1094"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1093"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1093"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1093"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}