{"id":1079,"date":"2017-08-28T12:35:04","date_gmt":"2017-08-28T11:35:04","guid":{"rendered":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/?p=1079"},"modified":"2017-08-28T12:47:01","modified_gmt":"2017-08-28T11:47:01","slug":"oamenii-de-stiinta-de-stat-de-rand-si-aromanii-constanta-august-2005","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/oamenii-de-stiinta-de-stat-de-rand-si-aromanii-constanta-august-2005\/","title":{"rendered":"Oamenii de stiinta, de stat, de r\u00e2nd… \u015fi arom\u00e2nii (Constan\u0163a, august 2005)"},"content":{"rendered":"

Interventia mea la aceasta a II-a editie a Zilelor culturii arom\u00e2nese va concentra pe o chestiune de actualitate, bine cunoscuta publicului prezent,\u015fi anume implicatile \u015fi consecintele formularii publice in aprilie 2005 a cererii unui\u00a0statut de minoritate nationala pentru aromanii traind in Romania. (Nicolas Trifon)<\/em><\/p>\n

Cateva cuvinte depre carte. Sunt sigur ca cei care inteleg franceza \u015fi au citit-o sau o vor citi au sau vor avea multe obiectii de facut privind anumite fapte precise relatate precum \u015fi opinii avansate. Avand in vedere demersul adoptat, care e global, \u015fi subiectul (sensibil) tratat, cartea se expune inevitabil la critici in toate felurile, deseori justificate. Ea se adreseaza atat unui public occidental, mai repede cultivat \u015fi curios, interesat de Balcani, istorie, antropologie, problema nationala, f\u0103r\u0103 insa a fi neaparat la curent cu existenta Aromanilor, c\u00e2t \u015fi cititorilor din sud-estul european intrigati de pozitia Aromanilor in istoria, viata sociala \u015fi economica a acestei regiuni, precum \u015fi de relatile lor cu natiunile in cadrul carora evolueaza.<\/p>\n

\u201c\u00a0\u00a0Romania pretinde ca Aromanii sunt romani\u00a0\u201d, afirma pe un ton indignat animatoarea magazinului Nouvelle Europe de pe Radio France Internationale<\/em>, inainte de a ma intreba\u00a0: \u201c\u00a0Care e adev\u0103rul ?\u00a0\u201d \u201cAdev\u0103rul e politic\u00a0\u201d, i-am raspuns eu cam brutal, reamintind auditorilor diferenta intre competitia nationala din ultimele decenii ale Imperiului otoman, cand aceasta teorie a fost elaborata, \u015fi situatia actuala. Am raspuns asa ca s\u0103 nu ma lansez in explicatii pe care publicul francofon nu le-ar fi inteles \u015fi care ar fi dus la o controversa inutila cu interlocutoarea mea, de origina macedonean\u0103 slava.<\/p>\n

Retrospectiv, este uimitor s\u0103 vezi cum de la infiintarea statelor actuale in Balcani p\u00e2na la sfarsitul acesti secol XX conceptia care a prevalat era ca in domeniul national adev\u0103rul nu poate fi decit stiintific, f\u0103r\u0103 nici o consideratie asupra faptului ca \u201c\u00a0adev\u0103rul\u00a0\u201d unora se batea cap in cap cu adev\u0103rul celorlalti.<\/p>\n

Argumentele, uneori judicioase, avansate de oamenii de stiinta n-au lipsit, dar decizia a apartinut totdeauna in ultima instanta oamenilor des stat, dependenti la randul lor de raporturile de forta regionale \u015fi inerna\u0163ionale. Chiar \u015fi istoricii cei mai nationalisti o recunosteau cateaodata, e drept mai ales cand decizia politica contraria argumentatia lor \u015fi proprile lor convingeri na\u0163ionale.<\/p>\n

 <\/p>\n

Personal, am incercat in aceasta carte s\u0103 repertoriez \u015fi s\u0103 reconstitui pornind de la documente, marturii scrise sau orale, analize, impresii de calatorie, aceste realitati, mai precis tot ceea de ii diferentiaza pe arom\u00e2ni de cei pe linga sau printre care ei au evoluat de-a lungul istoriei. Ceea ce ii diferentiaza f\u0103r\u0103 insa a-i opune neaparat celorlalti, \u015fi asta din ultimele secole ale stapanirii bizantine pana in zilele noastre trecand prin acel aproape jumatate de mileniu de administrare otomana a regiunii. Chiar daca rezerva anumite surprize, rezultatul nu e spectaculos, pentru ca am evitat sistematic anachronismul \u015fi speculatiile bazate pe ipoteze neverificabile. El e suficient de concludent pentru a contracara argumentele celor care minimizeaza sau neaga diferentele intre aromani pe de o parte, greci, albanezi, slavi \u015fi mai recent romani pe de alta parte.<\/p>\n

Bine\u00een\u0163eles un asemena demers corespundea in buna parte dorintei de a pune capat unei nedreptati de care tatal meu, bunicul meu, strabunicul meu \u015fi famililor lor au avut de suferit sub diferite feluri, o nedreptate cu atat mai nelinistitoare cu c\u00e2t eu insumi, ca atatea alte persoane de origina aromana din generatia mea, eram tentat s\u0103 ma multumesc cu versiunile na\u0163ionale care circulau despre trecutul nostru, cultura noastra, modului nostru de a fi. In acelasi timp un asemenea demers era greu de initiat in afara unor perspective mai concrete. Aceste perspective s-au precizat in contextul crizei consecutive imploziei comunismului \u015fi dezmembrarii Iugoslaviei. Ele au fost preparate de o serie de schimbari nu totdeauna vizibile dar ireversibile in modul de a concepe na\u0163iunea: ma refer la succesul teoriei critice a natiunii \u015fi la declinul relativ al ponderii factorului national pe plan politic \u015fi economic in Occident. In Balcani, noul curs al istoriei, la care pu\u0163ini erau pregatiti, a socat, dind loc la atitudini contradictorii. Rari sunt oamenii politici c\u00e2t de c\u00e2t reprezentativi care s\u0103 se opuna frontal noii ordini suprana\u0163ionale europeene in construc\u021bie, ceea ce nu ii impiedica s\u0103 continue s\u0103 incerce s\u0103 flateze reflexul na\u0163ionalist al clientelei lor. Cu atat mai mult cu c\u00e2t o mare parte a populatiei, lezata pe plan economic \u015fi social de evolutia din ultimii ani, e receptiva la utopiile paseiste bazate pe un curios amestec intre nostalgia ordinii trecute (comuniste) \u015fi o anumita idee a grandorii na\u0163ionale. In acelasi timp, exista \u015fi sectoare sociale, nu neaparat privilegiate, care in conditile democratizarii in curs s-au emancipat de prejudecatile na\u0163ionale care faceau deunazi unanimitatea. Iata de ce, intr-o \u0163ar\u0103ca Romania, conditile nu sunt la ora actuala a priori defavorabile afirmarii aromanilor ca un element aparte. La r\u00e2ndul ei, pozitia ezitanta a oamenilor de stiinta, adica a istoricilor, lingvistilor sau antropologilor romani, unii de origine arom\u00e2na de altfel, a caror opinie poate influenta intr-un sens sau altul opinia publica \u015fi clasa politica, \u00eentretine inevitabil confuzia. In faza cu colegii lor occidentali \u015fi cu noile valori promovate, ei prefera toutusi, cand e vorba de Aromani sau de alte subiecte sensibile, s\u0103 se abtina s\u0103 intervena public, atunci c\u00e2nd nu reiau pur \u015fi simplu pozitile exprimate de inaintasii lor. Personal n-am auzit de nici un nume consacrat de pe piata de idei romaneasca care s\u0103 se incumete s\u0103 critice in ultimul timp legenda nationala privitoare la aromani. Motivele sunt diverse\u00a0: unii pentru ca sunt convinsi de argumentele invocate in sprijinul acestei legende, altii pentru ca vor s\u0103 se inscrie intr-o continuitate, inaintasii \u015fi cateodata profesorii lor fusesera la originea acestei legende, altii pentru ca nu vor s\u0103 se rup\u0103 de un public care ramane atasat legendei na\u0163ionale, altii ca s\u0103 nu se dezica, avand in vedere rolul care l-au jucat direct sau indirect in justificarea acestei legende… Frontiera intre motivatile personale (mandrie, patriotism, oportunism…) \u015fi preocuparile academice nu e totdeauna neta.<\/p>\n

C\u00e2t depre romanii de rand, ca \u015fi grecii, slavii sau albanezii care sunt in contact cu aromanii, ei le cunosc foarte bine diferentele \u015fi o exprima clar in cuvintele folosite ca sa-i evoce \u015fi in stereotipurile pe care le vehiculeaza despre \u201c\u00a0makedoni\u00a0\u201d, \u201c\u00a0cutovlahi\u00a0\u201d, \u201c\u0163in\u0163ari\u201d sau \u201c\u00a0ciobani\u00a0\u201d. Acest aspect este rar luat \u00een consideratie de partizanii roum\u00e2nitatii aromanilor.<\/p>\n

De la lichidarea definitiva a imperiului otoman pana in zilele noastre, aromanii constituie o realitate in acelasi timp infranationala \u015fi supranationala in Balcani care a supravietuit in ciuda absentei celor mai elementare drepturi na\u0163ionale. Criza de la sfarsitul secolului XX a deschis noi perspective atat pentru afirmarea lor ca element a parte c\u00e2t \u015fi pentru recunoasterea lor ca atare de catre statele \u015fi societatile unde ei se gasesc. Modalit\u0103\u021bile, posibilit\u0103\u021bile, obiectivele difera de la \u0163ar\u0103la tara. Prezenta aromanilor in cinci state balcanice, in situatie de minorite de fapt, a constituit mult timp un handicap. Astazi, cand frontierele sunt mai permeabile, deplasarea mai usoara, ea poate fi un atu. Succesul balcanic al sarbatorilor etnopolitice aromane organizate la Muluvishte (Republica Macedonia) sau Serres (Grecia), la Constan\u0163a sau la Muscopuli (azi Voskopoj\u00eb, Albania) e un semnal care sugereaza ca arm\u00e2namea<\/em> [lumea arom\u00e2na] doreste \u015fi poate functiona in retea. De calea pe care o vor urma aromanii din Romania depinde in buna parte transformarea acestui atu in ceva mai consistent. Prezenta lor in aceasta \u0163ar\u0103e recenta – perioada 1926-1932 in cazul multora dintre ei – \u015fi este legata intr-o anumita m\u0103sur\u0103 de politica dus\u0103 de statul roman in Balcani. Odata cu lichidarea Turciei europeane (1913), rarele avantaje obtinute pe plan administrativ \u015fi scolar de Aromanii favorabili statului roman, gratie sprijinului diplomatic \u015fi asistentei culturale acordate de Romania, s-au spulberat. Cum au supravietuit arom\u00e2nii \u00een perioada care a urmat (1913-1990) ramane pentru multi un mister. Misterele fiind prin definitie inexplicabile, mai bine s\u00e9 privim situatia actuala \u015fi noile posibilitati care au ap\u0103rut.<\/p>\n

Un lucru e sigur\u00a0: ei nu pot s\u0103 se afirme decat proiectindu-se la o scara larga, \u00ab\u00a0patria\u00a0\u00bb lor fiind, ca \u015fi ieri, Balcanii. Pe aceasta scara Romania joaca un rol cheie, inevitabil negativ daca nu revizuieste radical linia observata in trecut. A te revendica \u015fi a fi sprijinit ca roman avea o cu totul alta semnificatie \u015fi implicatii politice in Macedonia administrata de otomani in perioada 1864-1913 decat azi in Grecia, Republica Macedonia, Albania, Bulgaria, ca s\u0103 nu mai vorbim de Romania. Nimeni nu poate nega acest lucru, indiferent de modul in care se analizeaza retrospectiv interventia Romaniei acum o suta de ani. De la 1864 pana in zilele noastre, Grecia prezenta orice veleitate de afirmare autonoma a aromanilor ca fiind o interventie a statului roman\u00a0: propaganda romanica<\/em>. Acuzatia era in buna parte ridicola in m\u0103sur\u0103 in care presiunile exersate de statul grecesc \u015fi bandele sale armate pentru a \u201c\u00a0recupera\u00a0\u201d supusii sai vlahofoni erau cu mult mai flagrante. A considera azi ca aromanii din Balcani sunt romani, a-i revendica \u015fi a-i sprijini ca atare inseamna a confirma in mod caricatural vechea acuzatie. In mod caricatural, fiindca azi miza e derizorie in comparatie cu ce s-a intamplat acum un secol. La urma urmei chiar \u015fi statele balcanice nu vad rau o asemenea \u201c\u00a0propaganda\u00a0\u201d care poate s\u0103 contribuie fructos la relatiile economice, diplomatice, culturale cu Romania. Intr-un fel au \u015fi de castigat, fiindca asta le permite s\u0103 accelereze marginalizarea elementului aromanesc la ei. Atat pe plan identitar c\u00e2t \u015fi pe plan lingvistic, efectul sistemului de burse de studiu acordat de Romania asa-zisilor Romani din sud e dezastros pentru elementul aroman. Acum doi ani, la Divjaka [Albania], o aromanca bursiera la un liceu din Constan\u0163a mi-a explicat foarte serios cum ea cauta s\u0103 uite aromana ca s\u0103 vorbeaca ca lumea romana. In mai multe randuri, tot in Albania, am observat cum fosti bursieri din Romania se fortau s\u0103 vorbeasca o romana corecta. Erau ei romani, poate, dar \u015fi albanezi, in tot cazul din ce in ce mai pu\u0163in aromani. Anul asta am intilnit intamplator doi tineri din Peshtera (Bulgaria) care beneficiau de burse la ASE gratie originii lor. Ea, mai ambitioasa, voia s\u0103 faca masterul, el se gandea s\u0103 lucreze in import-export cu Romania. Am avut impresia ca ei se simteau mai repede bulgari decat romani, ceea ce mi se pare natural. In tot cazul sederea lor in Romania nu a contribuit nicidecum la reimprospatarea referintelor lor aromane care raman de resortul strict familial. Toti acesti interlocutori aveau in Romania un corespondent la minister, de origina aromana in general, care se ocupa de integrarea lor. Nici unul dintre ei nu a fost prezentat \u015fi nu a frecventat sutsata<\/em> [asociatia] aromana din orasul in care studia (Constan\u0163a \u015fi Bucure\u015fti). Beneficiul pentru Romania a acestui sistem de \u201c\u00a0ajutor\u00a0\u201d e real dar modest. Nu cred util s\u0103 insist pe consecintele sale<\/strong> nefaste pentru arm\u00e2namea<\/em> [lumea aromana] din Divjaka, Elbasan, Peshtera \u015fi chiar din Constan\u0163a sau Bucure\u015fti.<\/p>\n

Interesul pe care l-ar putea prezenta obtinerea unui statut national in Romania est deci nu numai de ordin simbolic \u015fi politic (in m\u0103sur\u0103 in care ea ar dezminti un argument care joaca in defavoarea aromanilor considerati ca un fel de clientela a Romaniei, in m\u0103sur\u0103 in care poate sprijini obtinerea unui statut similar pentru aromanii din Albania) dar \u015fi practic\u00a0: daca Romania vrea s\u0103 sustina elementul aroman, cu care afinitatile sunt considerabile atat datorita apartenentei la aceeasi zona lingvistica (romanitatea orientala) c\u00e2t \u015fi istoriei comune pornind de la sfarsitul secolului XIX, atunci ea trebuie s\u0103 ia masurile care permit mentinerea \u015fi consolidarea elementului aroman acolo unde se gaseste el deci inclusiv in Romania.<\/p>\n

Adev\u0103rul e ca \u015fi fierul rosu…<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

Voi termina cu o nota mai personala. Expozitia documentara organizata de Maria Pariza la biblioteca judeteana din Constan\u0163a in cadrul Zilelor culturii aromane mi-a rezervat o surpriza placuta. Am putut consulta pentru prima data brosura publicata in 1909 de fratele bunicului meu cu titlul Congresul romanilor otomani tinut la Bitola (Monastir).<\/em><\/p>\n

\u201cAdev\u0103rul e ca \u015fi fierul rosu\u00a0; aplicat la vreme el ustura \u015fi doare, dar ajuta \u015fi videca. Vom recomanda deci acest tratament drastic \u015fi in chestiunea macedonean\u0103\u00a0\u201d, scria Tascu G. Trifon.<\/p>\n

Bine, pentru unii, rau pentru ceilalti, chestiunea macedonean\u0103 a fost rezolvata patru ani dupa aparitia brosurii, cand statele balcanice si-au impartit ultimele posesiuni ale imperiului otoman din Balcani (1913). Nu insa \u015fi chestiunea aromana. La inceputul acestui secol XXI, situatia e diferita din multe puncte de vedere. Incontestabil, ponderea aromanilor \u00een Balcani a scazut, insa problemele de ordin national pe care ei le ridica pot fi exprimate \u00een termeni mult mai clari. Din pacate nu e totdeauna asa, \u015fi \u00een cazul Romaniei evocat aici tratamentul preconizat de autorul brosurii, medic de profesie, mi se pare adecvat. Ma refer la ambiguitatea savant intretinuta de cei care spun \u00een Romania ca aromanii sunt romani \u015fi punct.<\/p>\n

Din doua una. Ori toti aromanii, deci atat cei care traiesc azi \u00een Romania c\u00e2t \u015fi cei din tarile balcanice pe care primii le-au parasit \u00een perioada 1926-1932, sunt romani. Ori aromanii din Romania sunt romani, cei din Grecia greci, cei din Republica Macedonia macedoneni, etc. In primul caz, statul roman ar trebui s\u0103 ceara oficial recunoasterea lor ca minoritate romana \u00een Grecia, Republica Macedonia, etc., ceea ce el nu a facut niciodata \u015fi nimic nu ne permite s\u0103 spunem ca o va face vreo data – ca s\u0103 nu mai vorbim de faptul ca pu\u0163ini aromani din aceste tari ar accepta s\u0103 se declare romani. Al doilea caz, corespunde situatiei de drept – \u015fi deseori de fapt – \u00een toate aceste tari \u00een care, cu exceptia Republicii Macedonia, ei nu pot s\u0103 fie decat greci, romani, albanezi, etc. Atat \u00een primul precum \u015fi \u00een al doilea caz, oricat de diferite ar fi ele, nu mai prea are mult sens s\u0103 se vorbeasca de aromani, decat eventual la trecut, mai precis la un trecut indepartat \u015fi poate chiar la modul conditional. Prima \u201c\u00a0solutie\u00a0\u201d e platonica, veleitara, f\u0103r\u0103 consecinte practice, daca lasam la o parte maruntele avantaje pe care le poate trage statul statul roman \u00een relatiile sale cu omologii lui din Balcani. A doua \u201c\u00a0solutie\u00a0\u201d e mult mai realista, \u015fi a fost de fapt adoptata de mult de statul roman (ca \u015fi de omologii sai din regiune, \u00een ceea ce \u00eei priveste pe aromani). Acest realism, care nu se limiteaza la \u201c\u00a0romanii subdunareni\u00a0\u201d, nu a impiedicat statul roman s\u0103 insufle \u015fi s\u0103 intretina \u00een paralel iluzile de grandoare \u015fi de expansiune cele mai extravagante \u00een randul populatiei, ceea ce ia permis de altfel s\u0103 camufleze partial carentele sale \u00een domeniul economic, social sau cultural. In multe privinte, partizanii asertiuni \u201c\u00a0aromanii sunt romani\u00a0\u201d reproduc acest amestec aparent paradoxal, \u00een realitate contradictoriu, de platonism, de veleitarism, \u015fi de realism daca nu de cinism. Reiterarea din ce \u00een ce mai agresiva \u00een ultimii ani a cestei tematici nu e \u00eent\u00e2mplatoare\u00a0: de la 1989 incoace o parte dintre aromanii din Romania au inceput s\u0103 dezbata public despre situatia lor din punct de vedere national \u015fi s\u0103 incerce s\u0103 se afirme \u00een mod autonom, la fel ca \u015fi alti aromanii din celelalte tari balcanice, care la randul lor, intr-o m\u0103sur\u0103 mai mare sau mai mica au optat pentru aceeasi cale. Nu e o cale usoara insa asta e calea pe care au ales-o toti aceia pentru care locul de cinste care li se ofera \u00een panteonul national romanesc (grecesc, albanez, etc.) nu poate compensa absenta de drepturi specifice \u00een acord cu personalitatea lor colectiva, cu limba, cu cultura, cu istoria lor.<\/p>\n

Nicolas Trifon<\/p>\n

(Text publicat \u00een Unde e Arom\u00e2nia\u00a0? interventii, dezbateri, cronici<\/em>, Cartier, 2015, pp. 55-61.)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Interventia mea la aceasta a II-a editie a Zilelor culturii arom\u00e2nese va concentra pe o chestiune de actualitate, bine cunoscuta publicului prezent,\u015fi anume implicatile \u015fi consecintele formularii publice in aprilie 2005 a cererii unui\u00a0statut de minoritate nationala pentru aromanii traind in Romania. (Nicolas Trifon)<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-1079","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-habari-news"],"yoast_head":"\nOamenii de stiinta, de stat, de r\u00e2nd... \u015fi arom\u00e2nii (Constan\u0163a, august 2005) - TRA ARMANAMI<\/title>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/www.armanami.org\/blog\/oamenii-de-stiinta-de-stat-de-rand-si-aromanii-constanta-august-2005\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"en_US\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"Oamenii de stiinta, de stat, de r\u00e2nd... \u015fi arom\u00e2nii (Constan\u0163a, august 2005) - TRA ARMANAMI\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"Interventia mea la aceasta a II-a editie a Zilelor culturii arom\u00e2nese va concentra pe o chestiune de actualitate, bine cunoscuta publicului prezent,\u015fi anume implicatile \u015fi consecintele formularii publice in aprilie 2005 a cererii unui\u00a0statut de minoritate nationala pentru aromanii traind in Romania. (Nicolas Trifon)\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/www.armanami.org\/blog\/oamenii-de-stiinta-de-stat-de-rand-si-aromanii-constanta-august-2005\/\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"TRA ARMANAMI\" \/>\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2017-08-28T11:35:04+00:00\" \/>\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2017-08-28T11:47:01+00:00\" \/>\n<meta name=\"author\" content=\"Editeur\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Written by\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"Editeur\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Est. reading time\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"13 minutes\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"https:\/\/www.armanami.org\/blog\/oamenii-de-stiinta-de-stat-de-rand-si-aromanii-constanta-august-2005\/\",\"url\":\"https:\/\/www.armanami.org\/blog\/oamenii-de-stiinta-de-stat-de-rand-si-aromanii-constanta-august-2005\/\",\"name\":\"Oamenii de stiinta, de stat, de r\u00e2nd... \u015fi arom\u00e2nii (Constan\u0163a, august 2005) - TRA ARMANAMI\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#website\"},\"datePublished\":\"2017-08-28T11:35:04+00:00\",\"dateModified\":\"2017-08-28T11:47:01+00:00\",\"author\":{\"@id\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#\/schema\/person\/ad77560a1599935b2285ac8a40e4cf91\"},\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\/\/www.armanami.org\/blog\/oamenii-de-stiinta-de-stat-de-rand-si-aromanii-constanta-august-2005\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"en-US\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\/\/www.armanami.org\/blog\/oamenii-de-stiinta-de-stat-de-rand-si-aromanii-constanta-august-2005\/\"]}]},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\/\/www.armanami.org\/blog\/oamenii-de-stiinta-de-stat-de-rand-si-aromanii-constanta-august-2005\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Home\",\"item\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Oamenii de stiinta, de stat, de r\u00e2nd… \u015fi arom\u00e2nii (Constan\u0163a, august 2005)\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#website\",\"url\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/\",\"name\":\"TRA ARMANAMI\",\"description\":\"Habari di la armanj luati sh'la armanj dati\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":{\"@type\":\"PropertyValueSpecification\",\"valueRequired\":true,\"valueName\":\"search_term_string\"}}],\"inLanguage\":\"en-US\"},{\"@type\":\"Person\",\"@id\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#\/schema\/person\/ad77560a1599935b2285ac8a40e4cf91\",\"name\":\"Editeur\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"en-US\",\"@id\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#\/schema\/person\/image\/\",\"url\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/761ad11672a7683bd0716727a6d2194cdbca97ae70d1f58d1e090e55c4007ae7?s=96&d=mm&r=g\",\"contentUrl\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/761ad11672a7683bd0716727a6d2194cdbca97ae70d1f58d1e090e55c4007ae7?s=96&d=mm&r=g\",\"caption\":\"Editeur\"},\"url\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/author\/editeur\/\"}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Oamenii de stiinta, de stat, de r\u00e2nd... \u015fi arom\u00e2nii (Constan\u0163a, august 2005) - TRA ARMANAMI","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/www.armanami.org\/blog\/oamenii-de-stiinta-de-stat-de-rand-si-aromanii-constanta-august-2005\/","og_locale":"en_US","og_type":"article","og_title":"Oamenii de stiinta, de stat, de r\u00e2nd... \u015fi arom\u00e2nii (Constan\u0163a, august 2005) - TRA ARMANAMI","og_description":"Interventia mea la aceasta a II-a editie a Zilelor culturii arom\u00e2nese va concentra pe o chestiune de actualitate, bine cunoscuta publicului prezent,\u015fi anume implicatile \u015fi consecintele formularii publice in aprilie 2005 a cererii unui\u00a0statut de minoritate nationala pentru aromanii traind in Romania. (Nicolas Trifon)","og_url":"https:\/\/www.armanami.org\/blog\/oamenii-de-stiinta-de-stat-de-rand-si-aromanii-constanta-august-2005\/","og_site_name":"TRA ARMANAMI","article_published_time":"2017-08-28T11:35:04+00:00","article_modified_time":"2017-08-28T11:47:01+00:00","author":"Editeur","twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Written by":"Editeur","Est. reading time":"13 minutes"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"WebPage","@id":"https:\/\/www.armanami.org\/blog\/oamenii-de-stiinta-de-stat-de-rand-si-aromanii-constanta-august-2005\/","url":"https:\/\/www.armanami.org\/blog\/oamenii-de-stiinta-de-stat-de-rand-si-aromanii-constanta-august-2005\/","name":"Oamenii de stiinta, de stat, de r\u00e2nd... \u015fi arom\u00e2nii (Constan\u0163a, august 2005) - TRA ARMANAMI","isPartOf":{"@id":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#website"},"datePublished":"2017-08-28T11:35:04+00:00","dateModified":"2017-08-28T11:47:01+00:00","author":{"@id":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#\/schema\/person\/ad77560a1599935b2285ac8a40e4cf91"},"breadcrumb":{"@id":"https:\/\/www.armanami.org\/blog\/oamenii-de-stiinta-de-stat-de-rand-si-aromanii-constanta-august-2005\/#breadcrumb"},"inLanguage":"en-US","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/www.armanami.org\/blog\/oamenii-de-stiinta-de-stat-de-rand-si-aromanii-constanta-august-2005\/"]}]},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/www.armanami.org\/blog\/oamenii-de-stiinta-de-stat-de-rand-si-aromanii-constanta-august-2005\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Home","item":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Oamenii de stiinta, de stat, de r\u00e2nd… \u015fi arom\u00e2nii (Constan\u0163a, august 2005)"}]},{"@type":"WebSite","@id":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#website","url":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/","name":"TRA ARMANAMI","description":"Habari di la armanj luati sh'la armanj dati","potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/?s={search_term_string}"},"query-input":{"@type":"PropertyValueSpecification","valueRequired":true,"valueName":"search_term_string"}}],"inLanguage":"en-US"},{"@type":"Person","@id":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#\/schema\/person\/ad77560a1599935b2285ac8a40e4cf91","name":"Editeur","image":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"en-US","@id":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#\/schema\/person\/image\/","url":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/761ad11672a7683bd0716727a6d2194cdbca97ae70d1f58d1e090e55c4007ae7?s=96&d=mm&r=g","contentUrl":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/761ad11672a7683bd0716727a6d2194cdbca97ae70d1f58d1e090e55c4007ae7?s=96&d=mm&r=g","caption":"Editeur"},"url":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/author\/editeur\/"}]}},"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1079","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1079"}],"version-history":[{"count":4,"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1079\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1087,"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1079\/revisions\/1087"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1079"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1079"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1079"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}