{"id":1077,"date":"2017-08-28T12:23:46","date_gmt":"2017-08-28T11:23:46","guid":{"rendered":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/?p=1077"},"modified":"2017-08-28T12:48:23","modified_gmt":"2017-08-28T11:48:23","slug":"nici-bucuresti-nici-atena-zborlu-anostru-n-4-1994","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/nici-bucuresti-nici-atena-zborlu-anostru-n-4-1994\/","title":{"rendered":"Nici Bucure\u015fti, nici Atena (Zborlu anostru n\u00b0 4, 1994)"},"content":{"rendered":"

Nici Skopje nici Tirana, ca s\u0103 fim complec\u021bi. Cam acesta ar fi mesajul pe care a\u015f dori s\u0103-l transmit Congresului arom\u00e2nilor<\/strong> care are loc \u00een aceasta lun\u0103 iulie (1993) la Freiburg\/Brisgau, congres la care\u00a0din p\u0103cate nu pot s\u0103 particip dar pe care \u00eel salut din toat\u0103 inima. (Nicolas Trifon)<\/em><\/p>\n

Inainte de a \u00eencerca s\u0103 aduc c\u00e2teva preciz\u0103ri, voi reaminti dou\u0103 lucruri care nu pot fi evitate atunci c\u00e2nd te interesezi de soarta arom\u00e2nilor, dou\u0103 lucruri greu de contestat chiar dac\u0103 pot fi interpretate de mai multe feluri \u015fi care permit s\u0103 percepi particularismul arom\u00e2nesc \u00een toat\u0103 complexitatea lui\u00a0; doua lucruri care deranjeaz\u0103 \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 dar nu din acelea\u015fi motive at\u00e2t pe cei care sunt favorabili c\u00e2t \u015fi pe cei ostili \u00een zilele noastre afirm\u0103rii publice a acestui particularism.<\/p>\n

Prima constatare\u00a0<\/strong>: arom\u00e2nii nu s-au impus ca na\u0163iune aparte \u00een \u021binuturile unde locuiau \u00een perioada apri\u021biei statelor na\u021biune, \u00een secolul XIX, \u00een sud-estul european. N-au putut, n-au \u015ftiut, n-au vrut s\u0103 se afirme ca na\u021biune \u2013\u00een sensul modern al cuv\u00e2ntului, este greu de tran\u015fat. Ce este sigur este c\u0103 din punct de vedere geopolitic edificarea unui stat na\u021bional arom\u00e2n era, de la bun \u00eenceput, greu de conceput. Elis\u00e9e Reclus, \u015fi at\u00e2\u021bi al\u021bi geografi, istorici \u015fi erudi\u021bi, au atras de la \u00eenceput aten\u021bia asupra aceastui aspect de care mul\u021bi arom\u00e2ni erau constien\u021bi sau \u00eel intuiau.<\/p>\n

Desigur, \u00een ultimele decenii din secolul XIX\u015fila \u00eenceputul secolului XX initiativele, \u015fi ac\u021biunile care puteau fi interpretate \u00een perspectiva unei emancip\u0103ri na\u021bionale a arom\u00e2nilor n-au lipsit. Se poate \u00eens\u0103 vorbi de un na\u021bionalism arom\u00e2n\u00a0? De ce nu, dar atunci ar fi vorba de un na\u021binalism mai special, atipic pentru Balcani. Cu toate ca erau confrunta\u021bi cu hegemonismul \u015fi asimila\u021bionismul brutal al celorlalte na\u021bionalisme din regiune, Arom\u00e2nii nu au manifestat niciodat\u0103 cea mai mic\u0103 veleitate de a impune propria lor hegemonie sau de asimila pe cineva.<\/p>\n

Se poate oare vorbi de o mi\u015fcare na\u021bional\u0103 arom\u00e2n\u0103\u00a0? Da, cu condi\u021bia de a prreciza c\u0103 ea nu a putut (\u015ftiut, vrut) s\u0103 se emancipeze de na\u021bionalismul rom\u00e2nesc \u00een cadrul c\u0103ruia figura \u00een calitate de ramura \u00eendep\u0103rtate \u015fi cam exotic\u0103.<\/p>\n

Nu Roma, nici Viena sau Parisul, \u015fi cu at\u00e2t mai pu\u021bin Atena, Sofia sau Belgradul ci Bucure\u015ftiul care a s\u0103rit \u00een ajutorul arom\u00e2nilor care erau deseori victimele agresivit\u0103\u021bii mi\u015fc\u0103rilor na\u021bionaliste din regiune. Benefic la \u00eenceput pentru afirmarea arom\u00e2nilor \u015fi pentru protejarea lor, sprijinul dat de statul rom\u00e2n se va dovedi cu timpul limitat, ambigu (limba de predare \u00een \u015fcolile destinate arom\u00e2nilor era rom\u00e2na), nu chiar dezinteresat (guvernul rom\u00e2n va \u015ftii s\u0103 trag\u0103 anumite avantaje din interven\u021bia sa \u00een Balcani), deci, \u00een ultim\u0103 analiz\u0103, ineficace.<\/p>\n

Exist\u0103 o mul\u021bime de motive pentru a deplora e\u015fecul mi\u015fc\u0103rii na\u021bionale arom\u00e2ne, sau, mai bine zis, pentru a deplora triumful celorlalte mi\u015fc\u0103ri na\u021bionale (sus\u021binute de unii arom\u00e2ni de altfel) \u00een detrimentul arom\u00e2nilor, \u015fi este inutil s\u0103 insist\u0103m asupra situa\u021biei actuale \u00een care arom\u00e2nii risc\u0103 s\u0103 dispar\u0103 ca entitate autonom\u0103. Aceast\u0103 amenin\u021bare care azi se precizeaz\u0103 planeaz\u0103 continuu de la tratatul de la Bucure\u015fti \u00eencoace.<\/p>\n

Exist\u0103, \u00een acela\u015fi timp, cel pu\u021bin un motiv , \u00een opinia mea, pentru a ne felicita retrospectiv pentru faptulul c\u0103 arom\u00e2nii n\u2019au \u00eencercat niciodat\u0103 s\u0103 construiasc\u0103 un stat al lor, s\u0103 dezvolte \u015fi s\u0103 practice un na\u021bionalism specific\u00a0: ei au evitat astfel o \u00ab\u00a0pasiune\u00a0\u00bb negativ\u0103, a c\u0103ror consecin\u021be au fost teribile \u00een Balcani. M\u0103 refer nu numai la agresivitatea manifestat\u0103 des na\u021bionalismele bulg\u0103resc, grecesc, rom\u00e2nesc sau albanez contra minorit\u0103\u021bilor \u015fi popoarelor vecine, dar \u015fi la diversiunea alimentat\u0103 de corifeii acestor na\u021bionalisme \u00een s\u00e2nul proprilor lor popoare, fr\u00e2n\u00e2nd astfel democratizarea efectiva, dezvoltarea economic\u0103 \u015fi justi\u021bia social\u0103.<\/p>\n

A doua constatare\u00a0<\/strong>: marginalizate, dispersate, comunit\u0103\u021bile arom\u00e2ne au perdurat, spre bucuria unora, necazul altora. Anun\u021bat\u0103 de a lungul secolului XIX, dispari\u021bia lor era considerat\u0103 ca iminent\u0103 dup\u0103 1913. Ele constituie totu\u015fi \u00een continuare o realitate \u00een regiune, bine\u00een\u021beles precar\u0103 din multe puncte de vedere, dar de care trebuie \u021binut cont. In absen\u021ba datelor statistice fiabile \u015fi studilor demografice serioase e greu de a estim ponderea lor. O mai bun\u0103 cunoa\u015ftere a situa\u021biei lor actuale poate rezerva anumite suprize\u00a0: bune sau rele. In plus, cu ocazia destr\u0103m\u0103rii federa\u021biei iugoslave \u015fi descompunerii regimelui comunist \u00eentr-o \u021bar\u0103 ca Albania, arom\u00e2nii au devenit o miz\u0103 politic\u0103 \u00een regiune. O miza modest\u0103 dar nu neglijabil\u0103 dac\u0103 lu\u0103m \u00een considera\u021bie tensiunile \u015fi conflictele care caracterizeaz\u0103 triunghiul Grecia-Albania-Macedonia ex-iugoslav\u0103.<\/p>\n

\u00ab\u00a0Nici Bucure\u015fti nici Atena, nici Skopje nici Tirana\u00a0\u00bb \u00eenseamn\u0103 a refuza s\u0103 privilegiezi un stat din Balcani \u00een perspectiva cauzei arom\u00e2ne\u015fti. Miz\u00e2nd pe un stat, arom\u00e2nii risc\u0103 nu numai s\u0103 creeze tensiuni \u00eentre ei dar \u015fi s\u0103 provoace presiuni suplimentare \u015fi chiar represalii \u00een celelalte state. Dup\u0103 Bucure\u015fti, a carui responsabilitate \u00een deruta de dup\u0103 al doilea r\u0103zboi balcanic am evocat-o mai sus, Atena, al carei rol negativ \u00een trecut nu mai e de reamintit, d\u0103 semne de c\u00e2\u021biva ani de o anumit\u0103 deschidere fa\u021b\u0103 de arom\u00e2ni. Derutant\u0103 la prima vedere, valorizarea bombastic\u0103 \u00e0 \u00ab\u00a0grecilor vlahofoni\u00a0\u00bb din ultima vreme are o func\u021bie destul de str\u0103vezie\u00a0: a demonstra astfel prezen\u021ba unei minorit\u0103\u021bi grece\u015fti \u00een Republica Macedonia \u015fi a da mai mult\u0103 importan\u021b\u0103 minorit\u0103\u021bii grece\u015fti din sudul Albaniei. Ceea ce trebuie mai ales amintit este c\u0103 \u00een contextul sud-europan nici un stat nu e suficient de puternic ca s\u0103 impune celorlalte o solu\u021bie a problemei arom\u00e2ne \u015fi nu numai arom\u00e2ne. Aceste state sunt de fapt condamnate s\u0103 se \u00een\u021beleag\u0103, pe spinarea minorit\u0103\u021bilor, inevitabil, cum a fost cazul \u00een 1913 cu Rom\u00e2nia sau azi cu Grecia.<\/p>\n

Prin \u00ab\u00a0nici Bucure\u015fti nici Atena, nici Skopje nici Tirana\u00a0\u00bb \u00een\u021beleg imperioasa luare de distan\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de na\u021bionalismele din \u021b\u0103rile \u00een care arom\u00e2nii tr\u0103iesc, na\u021bionalisme de care sunt la r\u00e2ndul lor deseori impregna\u021bi, independent de voin\u021ba lor \u015fi la care trebuie c\u00e2teodat\u0103 s\u0103 suscrie ca s\u0103 evite reprobarea public\u0103. O asemenea neutralitate nu \u00eenseamn\u0103 nicidecum demisie fa\u021b\u0103 de angajamentul civic, dimpotriv\u0103, \u015fi din acest punct de vedere minoritarii pot juca un rol deosebit \u00een democratizarea sciet\u0103\u021bilor \u00een care evolueaz\u0103.<\/p>\n

Sub o form\u0103 sau alta, \u00een Balcani principiul na\u021bional o ia \u00eenaintea celui cet\u0103\u021benesc, at\u00e2t \u00een materie de legitimatate a diferitelor state existente c\u00e2t \u015fi \u00een func\u021bionarea concret\u0103 institu\u021bilor lor. Cu principiul na\u021bional, Arom\u00e2nii nu pot dec\u00e2t s\u0103 piad\u0103, \u015fi au pierdut deja mult \u00een trecut, f\u0103r\u0103 ca aceast\u0103 piedere a\u015fa de dureroas\u0103 pentru ei s\u0103 fi adus foloase substan\u021biale na\u021biunii majoritare. In schimb, arom\u00e2nii \u015fi nu numai ei, pentru c\u0103 unii membrii ai societ\u0103\u021bii majoritare, din ce \u00een e mai numero\u015fi, nu se mai mul\u021bumesc cu satisfac\u021bile derizorii, pur simbolice, ob\u021binute pe spinarea celorla\u021bi, au mult de c\u00e2\u015ftigat de pe urma triumfului principiului cet\u0103\u021benesc. Pentru arom\u00e2ni, miza este nu numai prezervarea lor ca entitate aparte ci \u015fi ap\u0103rarea demnit\u0103\u021bii lor de oameni liberi. Prin pozitia specific\u0103 pe care o ocup\u0103, ei pot constitui un factor de democra\u021bie \u015fi g\u0103si alia\u021bi pre\u021bio\u015fi at\u00e2t \u00een \u021b\u0103rile \u00een care tr\u0103iesc c\u00e2t \u015fi pe plan interna\u021bional, dac\u0103 ne g\u00e2ndim la Europa comunitar\u0103 care va ajunge odat\u0103 \u015fo \u00een Balcani.<\/p>\n

In chip de concluzie, a\u015f reaminti principalele date ale problemei care ne intereseaz\u0103. Ceea ce amenin\u021b\u0103 supravie\u021buirea particularismului arom\u00e2n nu sunt numai presiunile exercitate de na\u021biunea majoritar\u0103 \u015fi de statul \u00ab\u00a0ei\u00a0\u00bb ci \u015fi progresele moderniz\u0103rii. Aculturarea, inevital indus\u0103 de modernizare, prin urbanizare spre exemplu, poate fi fatal\u0103 pentru o minoritate ca arom\u00e2nii \u00een cazul \u00een care statul nu ia m\u0103surile necesare pentru a preveni sau a contrabalansa efectele perverse ale moderniz\u0103rii. In condi\u021bile \u00een care procesul de descompunere ale structurilor comunitare tradi\u021bionale avanseaz\u0103 din ce in ce mai repede, dispari\u021bia limbii arom\u00e2ne e inevitabil\u0103 dac\u0103 nu sunt elaborate \u015fi implementate re\u021bele culturale (\u015fcolare, asociative, de media) indispensabile pentru pentru supravie\u021buirea ei.<\/p>\n

Dou\u0103 feluri de sarcini prioritare \u00eei a\u015fteapt\u0103 pe to\u021bi cei, arom\u00e2ni sau nu, care sunt favorabili men\u021binerii \u015fi revitaliz\u0103rii particularismului arm\u00e2n, mai ales pe plan lingvistic\u00a0:<\/p>\n