{"id":1013,"date":"2017-06-13T11:18:57","date_gmt":"2017-06-13T10:18:57","guid":{"rendered":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/?p=1013"},"modified":"2017-09-29T11:17:15","modified_gmt":"2017-09-29T10:17:15","slug":"nida-boga-in-arhivele-securitatii-de-la-salvarea-prin-romania-la-salvarea-prin-limba-nicolas-trifon","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/nida-boga-in-arhivele-securitatii-de-la-salvarea-prin-romania-la-salvarea-prin-limba-nicolas-trifon\/","title":{"rendered":"Nida Boga \u00een arhivele Securit\u0103\u0163ii : de la \u00ab salvarea prin Rom\u00e2nia \u00bb la \u00ab salvarea prin limb\u0103 \u00bb\/Nicolas Trifon"},"content":{"rendered":"

Documentele editate de Vadim Guzun \u015fi Cristina Preutu \u00een cartea intitulat\u0103 \u00ab\u00a0Macedoneanul\u00a0\u00bb, Nida Boga \u00een dosarele Securit\u0103\u0163ii, 1959-1974<\/em>, ne ajut\u0103 s\u0103 situ\u0103m punctul de plecare al unor schimb\u0103ri care vor lua amploare \u00een lumea arom\u00e2n\u0103 dup\u0103 1989. L-am putea numi \u00ab\u00a0momentul Boga\u00a0\u00bb, referindu-ne la pledoariile istoricului \u015fi scriitorului Nida Boga (1886-1974) \u00een favoarea limbii arom\u00e2ne \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care \u00ab\u00a0chestiunea arom\u00e2n\u0103\u00a0\u00bb era tabu \u00een Rom\u00e2nia. S-asc\u00e2p\u00e2m barim grailu\u2026 multu vrute Vasili Barba<\/em>, \u00eei scria acesta \u00een 1970 viitorului editor al revistei Zborlu a nostru<\/em> care, \u00eempreun\u0103 cu mul\u0163i al\u0163ii (Iancu Perifan, Tiberiu Cunia, mai t\u00e2rziu Kira Mantsu Iorgoveanu, etc.), va face tot posibilul s\u0103 duc\u0103 mai departe mesajul poetului. [<\/em>Text ap\u0103rut \u00een revista Sud-Est cultural n\u00b0 3 (2017)]<\/em><\/strong><\/p>\n

Dup\u0103 patruzeci \u015fi doi de ani de cenzur\u0103 integral\u0103 (1947-1989), era inevitabil s\u0103 ias\u0103 la lumina zilei \u00een Rom\u00e2nia tot felul de m\u0103rturii despre aceast\u0103 perioad\u0103 scrise sau culese deseori \u00een condi\u0163iile celei mai stricte clandestinit\u0103\u0163i. Cele cu caracter fic\u0163ional, nuvele, romane, poezii, etc., literatura zis\u0103 de sertar, s-au dovedit destul de decep\u0163ionante fa\u0163\u0103 de zvonurile care circulau \u00een lumea literar\u0103 \u00een ultimii ani ai regimului comunist. Mai numeroase \u015fi mai pasionante au fost scrierile cu caracter autobiografic, ele av\u00e2nd \u00een plus uneori \u015fi o anumit\u0103 valoare literar\u0103. Retrospectiv, a\u015f spune c\u0103 aceste m\u0103rturii ap\u0103rute mai ales \u00een primii zece ani dup\u0103 eliminarea lui Ceau\u015fescu, au avut, una peste alta, un impact limitat mai ales av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 ele se pierdeau \u00eentr-un discurs tot at\u00e2t de radical pe c\u00e2t de superficial de condamnare a regimului comunist sus\u0163inut deseori chiar de aceia care pu\u0163in \u00eenainte aderaser\u0103 din interes sau convingere la valorile acestuia. Nu mai r\u0103m\u00e2nea mult loc pentru nuan\u0163ele \u015fi observa\u0163iile f\u0103cute pe viu de autorii unor asemenea m\u0103rturii. Ele erau valorizate mai ales \u00een m\u0103sura \u00een care confirmau \u015fi ilustrau discursul unanim plebiscitat.<\/p>\n

Arhivele Securit\u0103\u0163ii ne-au rezervat \u00eens\u0103 unele surprize. \u00cen anumite r\u00e2nduri ele apar at\u00e2t ca un pre\u0163ios complement \u00een materie de m\u0103rturii – bine\u00een\u0163eles de o natur\u0103 foarte special\u0103 av\u00e2nd \u00een vedere felul \u00een care au fost consemnate \u2013 c\u00e2t \u015fi o surs\u0103 de informa\u0163ii nu mai pu\u0163in pre\u0163ioas\u0103 despre felul \u00een care func\u0163iona regimul comunist, despre diversele forme de complicitate dar \u015fi despre situa\u0163ia dramatic\u0103 \u00een care se reg\u0103seau victimelor acestuia. M\u0103 refer mai ales la aspectul pur documentar al arhivelor, l\u0103s\u00e2nd la o parte revela\u0163iile privind colaborarea cu Securitatea a unora sau a altora care se succed p\u00e2n\u0103 azi \u015fi care au un efect deleter nu numai prin consecin\u0163ele lor imediate dar \u015fi \u00een gestiunea public\u0103 a trecutului.<\/p>\n

Documentele editate de Vadim Guzun \u015fi Cristina Preutu \u00een cartea intitulat\u0103 \u00ab\u00a0Macedoneanul\u00a0\u00bb, Nida Boga \u00een dosarele Securit\u0103\u0163ii, 1959-1974<\/em>, ap\u0103rut\u0103 anul acesta la Bucure\u015fti\u00a0(Mediadocs Publishing), constituie un bun exemplu \u00een acest sens. De la bun \u00eenceput, \u00een acest nou volum al seriei \u00ab\u00a0Afaceri Orientale\u00a0\u00bb ini\u0163iat\u0103 de Vadim Guzun, suntem confrunta\u0163i cu o serie de dileme. Cine este autorul\u00a0? Securitatea sau Nida Boga, \u00ab\u00a0\u0163inta\u00a0\u00bb\u00a0? Ce sunt agen\u0163ii consemna\u0163i \u00een raporturile \u015fefilor lor sub numele de \u00ab\u00a0surs\u0103\u00a0\u00bb c\u0103rora Nida Boga li se dest\u0103inuie\u00a0? Coautori, av\u00e2nd \u00een vedere \u00ab\u00a0caracteriz\u0103rile\u00a0\u00bb redactate de ei pe marginea rapoartelor, editori ai textului pe care l-au \u00ab\u00a0cules\u00a0\u00bb oral prezent\u00e2ndu-se sub o fals\u0103 identitate, \u00eenainte de a-l transcrie\u00a0? Dac\u0103 lu\u0103m \u00een considera\u0163ie faptul c\u0103 \u00een afar\u0103 de Securitate aparatul judiciar joac\u0103 si el un rol prin deliber\u0103rile sale reproduse \u00een carte nu putem oare conclude c\u0103 statul rom\u00e2n e \u00een ultima analiz\u0103\u00a0autorul c\u0103r\u0163ii? \u00centreb\u0103rile la care nu e u\u015for s\u0103 r\u0103spunzi nu se opresc aici. Ignora cu des\u0103v\u00e2r\u015fire sau realiza N. Boga c\u0103 interlocutorii s\u0103i puteau fi agen\u0163i ai Securit\u0103\u0163ii\u00a0? \u00cen al doilea caz, nu cumva dorea el s\u0103 lase o urm\u0103, s\u0103 transmit\u0103 un mesaj ? Raport\u00e2nd spusele lui, agen\u0163ii nu cumva deveneau oarecum \u015fi ei\u00a0complici?<\/p>\n

\u00ab\u00a0Obiectivul fiind prea b\u0103tr\u00e2n, nu este indicat\u0103 arestarea sa,<\/em><\/strong><\/p>\n

de\u015fi sunt motivele pentru aceasta\u00a0\u00bb<\/em><\/strong><\/p>\n

Un lucru este \u00eensa cert si anume \u00ab\u00a0profilul\u00a0\u00bb personajului central, Leon T. Boga, zis Nida (de la Leonida) Boga, nume de cod \u00ab\u00a0Macedoneanul\u00a0\u00bb, reamintit cu ocazia fiec\u0103rui proces-verbal. N\u0103scut la Veles (Imperiul otoman, azi Republica Macedonia) \u00een 1886, el a absolvit liceul rom\u00e2nesc de la Bitolia \u00eenainte de a studia literele \u015fi istoria la Bucure\u015fti. Dup\u0103 1918, el organizez\u0103 \u015fi conduce direc\u0163ia regional\u0103 a arhivelor statului la Chi\u015fin\u0103u unde ocup\u0103 postul de director al liceului \u00ab\u00a0Alexandru Donici\u00a0\u00bb \u015fi, \u00een paralel, desf\u0103\u015foar\u0103 o prolific\u0103 activitate publicistic\u0103 (Basarabia<\/em>, Cuv\u00e2nt moldovenesc<\/em>, S\u0103pt\u0103m\u00e2na\u2026<\/em>) \u015fi editorial\u0103. \u00cen 1944, el este evacuat la Bucure\u015fti unde se pensioneaz\u0103 dup\u0103 c\u00e2\u0163iva ani.<\/p>\n

Primele note informative, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu rela\u0163iile lui cu fo\u015fti \u00eenal\u0163i demnitari basarabeni refugia\u0163i la Bucure\u015fti, dateaz\u0103 din octombrie 1959. N. Boga are 73 de ani. Aceste rela\u0163ii, la \u00eenceput, scrierile lui \u00een arom\u00e2n\u0103 \u015fi informa\u0163iile privind conexiunile lui cu macedonenii, dup\u0103 aceea, vor face obiectul celor 93 de piese ale dosarelor reproduse \u00een carte. Ultima, datat\u0103 din iulie 1974, consemneaz\u0103 decesul lui. Cu toate c\u0103 dosarul s\u0103u e \u00eenchis \u00een iunie 1962, dup\u0103 ce a figurat ca martor al acuz\u0103rii \u00een procesul fostului vice-primar de la Orhei Petre Guciujna, condamnat la zece ani pentru \u00ab\u00a0uneltire contra ordinii sociale\u00a0\u00bb (p. 251), el va fi men\u0163inut \u00een eviden\u0163a \u00ab\u00a0elementelor du\u015fm\u0103noase\u00a0\u00bb. Documentele din dosar arat\u0103 c\u0103, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii, N. Boga r\u0103m\u00e2ne pe pozi\u0163ii extrem de critice fa\u0163\u0103 de \u00ab\u00a0regimul democrat-popular din RPR\u00a0\u00bb, pozi\u0163ii de aceia\u015fi factur\u0103 ca acelea care \u00eei sunt repro\u015fate lui P. Guciujna \u015fi pentru care acesta a fost condamnat. \u00ab\u00a0Boga a spus c\u0103-i pare r\u0103u c\u0103 n-o s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 s\u0103 vad\u0103 cum \u2018\u2019cum o s\u0103 se destrame tot e\u015fafodul socialist\u2019\u2019\u00a0\u00bb, raporteaz\u0103 agentul Vlaicu \u00een 1967, deci dup\u0103 cinci ani de la \u00eenchiderea dosarului (p. 291). \u00cen termenii \u00een care e formulat\u0103 \u00een procesul-verbal al interogatoriului care i s-a luat \u00een calitate de martor al acuz\u0103rii, declara\u0163ia lui N. Boga este o adev\u0103rat\u0103 pies\u0103 de antologie\u00a0:<\/p>\n

\u00cen \u00eencheiere, declar c\u0103 Guciujna Petre este un \u00ab\u00a0om de \u00eencredere\u00a0\u00bb al \u00a0basarabenilor \u00ab\u00a0credincio\u015fi\u00a0\u00bb cauzei lor sfinte de \u00ab\u00a0eliberare\u00a0\u00bb a Basarabiei. De asemenea, Guciujna Petre elogia pe Andreescu Traian, spun\u00e2nd c\u0103 am\u00e2ndoi nutresc acela\u015fi g\u00e2nduri du\u015fm\u0103noase \u00eempotriva regimului democrat-popular. (P. 180.)<\/p><\/blockquote>\n

Este suficient s\u0103 suprimi ghilimelele pentru ca acuza\u0163ia s\u0103 devin\u0103 un omagiu \u015fi s\u0103-\u0163i imaginezi pe fostul edil al Orheiului folosind astfel de formule tipic staliniste pentru ca s\u0103 realizezi grotescul situa\u0163iei. Acela\u015fi grotesc reiese \u015fi din declara\u0163ia f\u0103cuta de poetul Ion Buzdugan (1889-1967) \u00een leg\u0103tur\u0103 cu N. Boga\u00a0:<\/p>\n

Spun\u00e2ndu-i numitului Boga Leon s\u0103 caute s\u0103-\u015fi adapteze literatura \u015fi lucr\u0103rile sale conform or\u00e2nduirii noastre, el mi-a spus c\u0103 nu poate, pentru c\u0103 el nutre\u015fte sentimente de nemul\u0163umire la adresa regimului democrat-popular din RPR. Declar c\u0103 o parte din aceste lucr\u0103ri reac\u0163ionare, \u00een special poezii, mi le-a citit \u015fi mie numitul Boga Leon.\u00a0(P. 219.)<\/p><\/blockquote>\n

Nu este exclus ca N. Boga \u00ab\u00a0s\u0103 fi fost obligat s\u0103 aleag\u0103 \u00eentre declan\u015farea propriei ac\u0163iuni penale \u015fi dela\u0163iune\u00a0\u00bb, citim \u00een prezentarea semnat\u0103 de editorii c\u0103r\u0163ii al c\u0103rui titlu \u00ab\u00a0Du\u015fm\u0103nos dar util\u00a0\u00bb (p. 28) reia o formul\u0103 din dosar, \u00een timp ce Maria Pariza, care semneaz\u0103 prefa\u0163a, consider\u0103 ca nereprezentativ\u0103 \u00ab\u00a0cedarea\u00a0\u00bb lui N. Boga pentru imaginea personalit\u0103\u0163ii sale. \u00ab\u00a0In astfel de cazuri nu trebuie aplicat\u0103 o logic\u0103 simpl\u0103, haiduceasc\u0103\u00a0\u00bb (p. 16). Putem ad\u0103uga la r\u00e2ndul nostru c\u0103, spre exemplu, \u015fi Petre Guciujna, fusese recrutat \u00een 1956 ca informator (p. 27) \u015fi chiar fiul lui Nida Boga, medicul Nicolae Boga, cu care era aparent \u00een rela\u0163ii bune, a colaborat cu Securitatea ajut\u00e2nd-o s\u0103 recupereze anumite manuscrise \u00een ajunul mor\u0163ii tat\u0103lui s\u0103u (p. 312). N\u0103scut \u00een 1886, N. Boga pare s\u0103 fi sc\u0103pat de arestare mai ales datorit\u0103 v\u00e2rstei \u00eenainate. \u00ab\u00a0Obiectivul fiind prea b\u0103tr\u00e2n, nu este indicat\u0103 arestarea sa, de\u015fi sunt motivele pentru aceasta\u00a0\u00bb, citim in nota datat\u0103 din 13 noiembrie 1961.<\/p>\n

Tot Maria Pariza atrage aten\u0163ia asupra \u00ab\u00a0golului informa\u0163ional\u00a0\u00bb produs de scoaterea\u00a0din circuitul public al intelectualilor care \u00eencepuser\u0103 cariera \u00eenainte de venirea comuni\u015ftilor la putere, de acum \u00eenainte pu\u015fi pe linie moart\u0103 c\u00e2nd nu sunt \u00eencadra\u0163i \u00een categoria de du\u015fmani al regimului (p. 14). Ei bine, arhivele Securit\u0103\u0163ii ne permit \u00een felul lor s\u0103 acoperim, cel pu\u0163in par\u0163ial, acest gol men\u0163inut aproape o jumatate de secol. Putem astfel urm\u0103ri pas cu pas cum tr\u0103ia, cum g\u00e2ndea, cum vedea lucrurile o persoan\u0103 precum N. Boga. Spre exemplu, criticile pe care el le face la adresa regimului sunt circumstan\u0163iale, precise \u015fi pertinente. N. Boga se refer\u0103 la problemele legate de via\u0163a de zi cu zi nu numai a \u00ab\u00a0proscri\u015filor\u00a0\u00bb ci \u015fi a oamenilor de r\u00e2nd, denun\u0163\u0103 scumpirea bunurilor de larg consum, privilegiile celor care dispun de sume frumoase de bani la CEC si pot s\u0103-\u015fi permit\u0103 c\u0103l\u0103torii \u00een str\u0103inatate, critic\u0103 omniprezen\u0163a cadrelor de partid \u00een economie \u015fi absen\u0163a ini\u0163iativei particulare, d\u0103 drept exemplu reformele din Iugoslavia lui Tito, se pronun\u0163\u0103 pentru \u00ab\u00a0desfiin\u0163area armatei de activi\u015fti \u015fi securi\u015fti care tr\u0103iesc pe spinarea muncitorilor\u00a0\u00bb (p. 292). Contrastul cu interpretarea caricatural\u0103 a agen\u0163ilor care consemneaz\u0103 aceste critici \u00een notele informative este frapant.<\/p>\n

Meritul c\u0103r\u0163ii nu se limiteaz\u0103 \u00eens\u0103 la descrierea condi\u0163iei devenit\u0103 subit subaltern\u0103 \u015fi st\u0103rii de spirit a tuturor acestor persoane reduse la t\u0103cere atunci c\u00e2nd nu sunt constr\u00e2nse s\u0103 joace rolurile care le sunt atribuite de aparatul represiv. Ea ne permite s\u0103 reconstituim geneza unei noi voca\u0163ii a eroului nostru, la o v\u00e2rst\u0103 deja \u00eenaintat\u0103, aceea a crea\u0163iei poetice \u00een limba matern\u0103, \u00een arom\u00e2n\u0103. Faptul c\u0103 o asemenea voca\u0163ie – care va avea \u015fi un anumit impact politic \u00een destinul lumii arom\u00e2ne, cum vom \u00eencerca s\u0103 o demonstr\u0103m mai departe \u2013 a fost provocat\u0103 \u015fi alimentat\u0103 de nenorocirile care s-au ab\u0103tut pe capul autorului \u015fi semenilor lui face parte din aceste prea frecvente paradoxuri din istoria zbuciumat\u0103 a unei \u0163\u0103ri ca Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\u00ab\u00a0Na\u0163ionalistul basarabean\u00a0\u00bb care \u00ab\u00a0se \u00eent\u00e2lne\u015fte mai des cu prietenii lui macedoneni\u00a0\u00bb<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong>\u00cen scurta istorie a literaturii arom\u00e2ne, N. Boga constituie un caz aparte, intrigant din mai multe puncte de vedere. \u00cen toat\u0103 via\u0163a sa el nu a publicat dec\u00e2t c\u00e2teva mici texte literare, scrise \u00een anii liceului[1]<\/a>. Opera sa poetic\u0103, compus\u0103 mai ales dup\u0103 1944, nu a \u00eenceput s\u0103 fie publicat\u0103 dec\u00e2t dup\u0103 moartea sa, pornind de la manuscrise pe care el reu\u015fise s\u0103 le transmit\u0103 prin diferite c\u0103i, cea mai pare parte dintre ele fiind confiscate de Securitate. \u00ab\u00a0[Boga] este cel mai productiv dintre scriitorii arom\u00e2ni\u00a0\u00bb scrie Hristu C\u00e2ndroveanu \u00een prezentarea autorului celor c\u00e2teva sonete publicate \u00een Antologia liricii arom\u00e2ne<\/em> ap\u0103rut\u0103 \u00een 1975, \u00eenainte de a preciza c\u0103 majoritatea scrierilor acestuia (\u00ab\u00a0dou\u0103zeci de volume\u00a0!\u00a0\u00bb) sunt \u00een stadiu de manuscrise[2]<\/a>.<\/p>\n

Ce afl\u0103m, concret, din notele si rapoartele Securit\u0103\u0163ii \u00een leg\u0103tur\u0103 cu noul parcurs literar al fostului arhivar, pedagog si publicist basarabean din perioada interbelic\u0103\u00a0? La Chi\u015fin\u0103u, el \u00ab a desf\u0103\u015furat o intens\u0103 activitate na\u0163ionalist\u0103 \u015fi a grupat \u00een jurul s\u0103u mai multe elemente din localitate \u015fi, \u00een general, nu exist\u0103 intelectual pe care s\u0103 nu-l fi cunoscut\u00a0\u00bb (p. 55-56), suntem informa\u0163i \u00een prima not\u0103 informa\u0163ional\u0103 din dosar semnat\u0103 de un anume Moiseev, probabil basarabean. Totu\u015fi numele personalit\u0103\u0163ilor basarabene prestigioase precum Pantelimon Halipa sau Ion Buzdugan cu care era \u00een contact N. Boga vor deveni tot mai rare \u00een documentele urm\u0103toare. Chiar \u00een aceast\u0103 not\u0103, datat\u0103 din 4 noiembrie 1959, afl\u0103m c\u0103\u00a0N. Boga, care ini\u0163ial fusese luat \u00een eviden\u0163\u0103 ca \u00ab\u00a0na\u0163ionalist basarabean\u00a0\u00bb (p. 23), \u00ab\u00a0se \u00eent\u00e2lne\u015fte mai des cu prietenii lui macedoneni, \u00eens\u0103 sursa [agentul Moiseev] nu-i cunoa\u015fte pe ace\u015ftia\u00a0\u00bb (p. 56)[3]<\/a>.<\/p>\n

Majoritatea notelor urm\u0103toare sunt semnate de Vlaicu (Petre) \u015fi de Voicu, de origine arom\u00e2n\u0103, traducatorului poeziilor lui N. Boga cu care probabil conversa \u00een \u00ab\u00a0dialect\u00a0\u00bb. Lui Vlaicu \u00eei va oferi N. Boga o c\u0103r\u0163ulie de versuri tip\u0103rit\u0103 \u00een 1947, c\u00e2nd lucra la Editura Gh. Mecu, intitulat\u0103 \u00cenfometare<\/em> [de fapt \u00centomnare<\/em>]. C\u0103r\u0163ulia \u00ab\u00a0nu poart\u0103 nici un fel de [men\u0163iune de] editur\u0103\u00a0\u00bb, precizeaz\u0103 acesta, nu a fost \u00ab\u00a0difuzat\u0103 oficial\u00a0\u00bb \u015fi \u00ab\u00a0con\u0163ine poezii despre rom\u00e2ni macedoneni, pe care \u00eei prezint\u0103 d\u00e2rji, ne\u00eenfrica\u0163i \u015fi dornici de libertate\u00a0\u00bb (p. 61).<\/p>\n

Din nota de pe 9 septembrie 1960 afl\u0103m c\u0103 \u00ab\u00a0cercet\u0103rile f\u0103cute alt\u0103dat\u0103 [de N. Boga] \u0163ineau s\u0103 dovedeasc\u0103 rom\u00e2nitatea poporului nostru pe aceste locuri\u00a0\u00bb dar c\u0103 \u00ab preocuparea sa principal\u0103 \u00een prezent este scrisul \u00een dialect rom\u00e2n-macedonean\u00a0\u00bb. \u00ab\u00a0Ramura rom\u00e2nilor macedoneni \u00een prezent este cu des\u0103v\u00e2r\u015fire l\u0103sat\u0103 \u00een plan secundar \u015fi el \u00eencearc\u0103 prin scrisul s\u0103u, chiar dac\u0103 nu va vedea lumina tiparului s\u0103 contribuie la eviden\u0163ierea unei probleme de mare importan\u0163\u0103\u00a0\u00bb. A mai spus c\u0103 \u00ab\u00a0l-a vizitat pe fostul s\u0103u profesor Popescu-Mehedin\u0163i [Simion Mehedin\u0163i, 1868-1962] c\u0103ruia i-a spus cu ce se ocup\u0103 el \u00een prezent \u015fi care \u00ab\u00a0l-a felicitat \u015fi s\u0103rutat, \u00eendemn\u00e2ndu-l s\u0103 scrie c\u00e2t mai mult\u00a0\u00bb (p. 99-100).<\/p>\n

Not\u0103 informativ\u0103 n\u00b0 25, datat\u0103 din 23 decembrie 1960 :<\/p>\n

Boga i-a ar\u0103tat sursei 7 caiete scrise \u00een dialectul macedo-rom\u00e2n, \u00een care \u2018\u2019scoate \u00een eviden\u0163\u0103 calit\u0103\u0163ile suflete\u015fti ale macedo-rom\u00e2nilor \u00eempr\u0103\u015ftia\u0163i \u00een toat\u0103 peninsula balcanic\u0103\u2019\u2019. Despre aceste caiete, Boga s-a exprimat c\u0103 \u00ab\u00a0eviden\u0163iaz\u0103 na\u0163ionalismul macedonean\u00a0\u00bb.\u00a0 Boga si-a exprimat regretul c\u0103 nu a putut s\u0103 le trimit\u0103 \u00een America. (P. 118-119.)<\/p><\/blockquote>\n

Dup\u0103 care sursa raporteaz\u0103 memoriul f\u0103cut de interlocutorul sau \u00eempreun\u0103 cu Tache Papahagi la Academia RPR \u00ab\u00a0\u00een problema sprijinirii literaturii macedo-rom\u00e2ne, apel\u00e2nd la academicianul Grigore Moisil, care este c\u0103s\u0103torit cu o macedoanc\u0103\u00a0\u00bb [Viorica n\u0103scut\u0103 Constante] precum \u015fi o interven\u0163ie pe l\u00e2ng\u0103 academicianul Graur care \u00ab nu vrea s\u0103 admit\u0103 c\u0103 macedonenii fac parte din aceea\u015fi structur\u0103 a neamului rom\u00e2nesc\u00a0\u00bb\u00a0Cu aceea\u015fi ocazie, Boga insist\u0103 asupra faptului c\u0103 \u00ab\u00a0\u00eent\u00e2lne\u015fte macedoneni la tot pasul \u00een Bucure\u015fti\u2026 discut\u0103 cu ei \u00een dialect \u015fi-i \u00eendeamn\u0103 s\u0103 nu-\u015fi uite \u2018\u2019limba \u015fi neamul din care fac parte\u2019\u2019\u00a0\u00bb.<\/p>\n

\u00ab\u00a0Trec\u00e2nd pe panta amintirilor – citim \u00een nota 38 din 1 septembrie 1961 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu un eveniment care a avut loc\u00a0cu 4-5 ani \u00een urm\u0103 -, Boga i-a povestit sursei despre un fel de \u015fedin\u0163\u0103 pe care a \u0163inut-o cu o serie de macedoneni \u00een casa Simota, pe alea Patriarhiei, l\u00e2ng\u0103 casa Costefaru [Costaforu] c\u00e2nd s-au citit versuri \u015fi proz\u0103 \u2018\u2019cam indigest\u0103 pentru actualii conduc\u0103tori\u2019\u2019.\u00a0\u00bb Cu toate c\u0103 s-a aflat ca \u00een vecini avea loc o perchezi\u0163ie, asisten\u0163a a r\u0103mas s\u0103 asculte oratorii p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t (p. 156-157).<\/p>\n

\u00a0<\/strong>Un \u00ab\u00a0exces de patriotism local\u00a0\u00bb<\/strong><\/p>\n

\u00cen referatul trimis zece zile dup\u0103 nota informativ\u0103 precedent\u0103, locotenenul de securitate A. Pas\u0103re conclude\u00a0: \u00ab\u00a0Sus-numitul desf\u0103\u015foar\u0103 o activitate du\u015fm\u0103noas\u0103 \u015fi prin scrierea unor poezii cu con\u0163inut na\u0163ionalist\u00a0\u00bb \u015fi cere \u00ab\u00a0s\u0103 se aprobe\u00a0efectuarea unei perchezi\u0163ii domiciliare la numitul Boga\u00a0\u00bb (p. 161). Ea va avea loc\u00a0pe 4 octombrie 1961. \u00cen afar\u0103 de caietele \u00een arom\u00e2n\u0103, vor fi confiscate o serie de c\u0103r\u0163i \u015fi reviste, care vor fi \u00ab\u00a0distruse prin ardere pentru c\u0103 nu prezint\u0103 importan\u0163\u0103 operativ\u0103\u00a0\u00bb (p. 270). O list\u0103 detailat\u0103 a documentelor este prezentat\u0103 (p. 270-274).<\/p>\n

Agentul Voicu este autorul a dou\u0103 note informative care ne trimit, succesiv, la critica literar\u0103 \u015fi la ancheta poli\u0163ieneasc\u0103. In prima, primit\u0103 de c\u0103pitanul N. Popescu \u00een ziua de 13 noiembrie 1961, el propune un \u00ab\u00a0studiu\u00a0\u00bb al unui caiet de poezii intitulat \u00ab\u00a0Ma s-cri\u015fteam\u00a0\u00bb, adic\u0103 \u00ab\u00a0dac\u0103 cre\u015fteam, \u00een traducere liber\u0103, \u00een sens de a se ridica la un rang superior, la o m\u0103re\u0163ie\u00a0\u00bb, precizeaz\u0103 agentul. Caietul con\u0163ine o descriere am\u0103nun\u0163it\u0103 a dou\u0103 categorii de personaje. Pe de o parte, avem c\u00e2teva zeci de macedoneni frecventa\u0163i \u00een perioada 1944-1947 printre care anumi\u0163i oameni de \u015ftiin\u0163\u0103, arti\u015fti, negustori reputa\u0163i dar \u015fi unele persoane \u00ab\u00a0care dup\u0103 1944 aveau o pozi\u0163ie politic\u0103 bun\u0103, ca, de exemplu, Firserotu [militant comunist de \u015foc, lichidatorul Societ\u0103\u0163ii de cultur\u0103 macedo-rom\u00e2n\u0103] \u015fi [Sotir] Haiduli\u00a0\u00bb. Pe de alt\u0103 parte, caietul con\u0163inea o reconstituire \u00een versuri, pe un ton ironic, a atmosferei din cafeneaua lui Tache Barsa, din pasajul Blanduziei, \u00ab\u00a0foarte frecventat\u0103, p\u00e2n\u0103 dup\u0103 1948, de macedoneni \u015fi, \u00een special, de afaceri\u015ftii care traficau aur \u015fi valut\u0103 str\u0103in\u0103\u00a0\u00bb. (p. 183-184). La cererea Biroului, trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni mai t\u00e2rziu, agentul trimite o list\u0103 detailat\u0103 a persoanelor de la cafeneaua lui Barsa la care f\u0103cea aluzie N Boga\u00a0: numele, transcris deseori aproximativ, o scurt\u0103 sintez\u0103 a discu\u0163ilor purtate \u015fi date despre trecutul lor politic (a fost, sau nu, legionar, necunoscut de surs\u0103, etc). 14 nume ale unor persoane probabil mai \u00een v\u00e2rst\u0103, prezentate ca juc\u00e2nd table, 5 persoane care discut\u0103 \u00een \u015foapt\u0103, pentru ca le e fric\u0103 de \u00ab\u00a0ro\u015fii\u00a0\u00bb \u015fi 33 care \u00een discu\u0163ile lor \u00ee\u015fi impart lumea\u00a0; unul ia Abisinia, cel\u0103lalt Egiptul, altul, un fost legionar, Israelul, etc. (p. 194-198).<\/p>\n

Decizia Biroului, semnat\u0103 de c\u0103pitanul Popescu\u00a0: \u00ab\u00a0Aceast\u0103 not\u0103 va fi dat\u0103 spre exploatare la Serviciul II-\u00ab\u00a0Na\u0163ionali\u015fti\u00a0\u00bb.<\/p>\n

Comentariul agentului Voicu despre manuscrisul \u00ab\u00a0Bitule-Bucure\u015fti 1908-1948\u00a0\u00bb\u00a0:<\/p>\n

Cu excep\u0163ia versurilor care \u00eencheie caietul, \u00een cuprinsul tuturor celorlalte poezii nu exist\u0103 probleme politice sau alte aluzii.\u00a0\u00cen versurile de \u00eencheiere \u00eens\u0103, intitulate \u00ab\u00a0Minuta Bl\u0103stimat\u0103\u00a0\u00bb [Clipa blestemat\u0103], autorul este apucat de un exces de patriotism local \u015fi o nostalgie dup\u0103 locurile natale din Macedonia \u015fi depl\u00e2nge pe macedonenii r\u0103ma\u015fi \u00een mun\u0163ii Pindului \u015fi Gramos pentru c\u0103 \u00een timpul c\u00e2nd a scris aceste versuri \u00een aceste regiuni era r\u0103zboiul civil din Grecia cu generalul Marcos. Ultimile versuri [con\u0163in] accente mai puternice \u00een sensul c\u0103 poporul macedo-rom\u00e2n trebuie s\u0103 a\u015ftepte, pentru c\u0103 popoarele nu pier, timpurile se vor schimba \u015fi atunci poporul macedonean va re\u00eenvia \u015fi to\u0163i cei \u00eempr\u0103\u015ftia\u0163i \u00een lumea \u00eentreag\u0103 [vor putea] s\u0103 se adune din nou. Este o aluzie la Macedonia independent\u0103, pe care autorul o visa, ca \u015fi macedonean.\u00a0\u00bb (P. 201.)<\/p><\/blockquote>\n

\u00ab\u00a0Pentru macedo-rom\u00e2nii goni\u0163i din Banat\u00a0\u00bb<\/strong><\/p>\n

Nota informativ\u0103 n\u00b0 54\/18.12.1961 con\u0163ine un document poetico-politic surprinz\u0103tor pentru perioada \u00een care a fost scris, chiar dac\u0103 el n-a circulat dec\u00e2t \u00een mod confiden\u0163ial. Este vorba de caietul intitulat \u00ab\u00a0Arm\u00e2namea di tu Vl\u0103hie\u00a0\u00bb [lumea arom\u00e2n\u0103 din Rom\u00e2nia]. Neput\u00e2nd s\u0103 le rezume, \u00ab\u00a0sursa\u00a0\u00bb, adic\u0103 agentul Vlaicu[4]<\/a>, a tradus patru poezii din caietul intitulat \u00ab\u00a0Golgota\u00a0\u00bb care \u00ab\u00a0prezint\u0103 unele aluzii la situa\u0163ia politic\u0103 intern\u0103 \u015fi la situa\u0163ia macedonenilor din Rom\u00e2nia \u00een perioada 1946-1951\u00a0\u00bb. Prima, intitulat\u0103 \u00ab\u00a0Pentru macedo-rom\u00e2nii goni\u0163i din Banat\u00a0\u00bb, const\u0103 \u00eentr-o condamnare explicit\u0103 a deport\u0103rii arom\u00e2nilor din Banat din 1951, eveniment care va juca un rol important \u00een memoria lumii arom\u00e2ne p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre. Fiind vorba de un inedit, poezia a fost postat\u0103 pe Forumul Arm\u00e2namea imediat dup\u0103 ce cartea a ap\u0103rut \u00een libr\u0103rii\u00a0:<\/p>\n

 <\/p>\n

De c\u00e2nd a\u0163i aruncat din m\u00e2n\u0103 carabina<\/p>\n

\u015ei\u00a0 a\u0163i l\u0103sat p\u0103durile din Gramoste<\/p>\n

Blestemuri grele \u015ftiu s\u0103 spun\u0103 gurile voastre<\/p>\n

Pentru c\u0103 via\u0163a voastr\u0103 a ajuns de catran<\/p>\n

A\u0163i \u00eempr\u0103\u015ftiat avutul nostru<\/p>\n

C\u00e2\u015ftigat de ani de zile cu sudoare<\/p>\n

\u015ei nici nu ave\u0163i n\u0103dejde de ap\u0103rare.<\/p>\n

Cadrilaterul, Dobrogea \u015fi Banatul<\/p>\n

Sunt pline de morminte macedo-rom\u00e2ne<\/p>\n

Le \u0163ine minte \u015fi noul n\u0103scut din leag\u0103n<\/p>\n

Au luat hot\u0103r\u00e2re s\u0103 v\u0103 poarte din nou pe drumuri<\/p>\n

Suspinul vostru mi-a parvenit de departe<\/p>\n

\u015ei de pl\u00e2ns lacrimile mi se usuc\u0103.<\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Iat\u0103 \u015fi c\u00e2teva versuri extrase din cea de-a doua poezie, f\u0103r\u0103 titlu\u00a0:<\/p>\n

Iar vocea mea venit\u0103 ca din cer<\/p>\n

Pe to\u0163i macedonenii \u00eempr\u0103\u015ftia\u0163i s\u0103-i adune<\/p>\n

\u00cempreun\u0103 cu mine s\u0103 pornim de aici [din \u0163ar\u0103]<\/p>\n

S\u0103 ne \u00eentoarcem s\u0103rmanii de noi \u00een mun\u0163ii no\u015ftri<\/p>\n

Aici ne bate furtuna aspr\u0103 [grea]<\/p>\n

Pentru c\u0103 nu ne urm\u0103resc [prigonesc] du\u015fmanii<\/p>\n

Ci fra\u0163ii.<\/p><\/blockquote>\n

A treia poezie este intitulat\u0103 \u00ab\u00a0Amarul macedonenilor din Rom\u00e2nia\u00a0\u00bb\u00a0:<\/p>\n

Amarul nostru de ast\u0103zi ca s\u0103-l scriu<\/p>\n

Poate numai o pan\u0103 [de poet] macedonean\u0103<\/p>\n

De unde s\u0103 \u015ftiu c\u0103 o s\u0103 venim \u00een str\u0103in\u0103tate<\/p>\n

Atunci c\u00e2nd de cas\u0103 am venit \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Voiam numai s\u0103 ne salv\u0103m graiul \u015fi neamul.<\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

P\u00e2n\u0103 la ora actual\u0103 nu dispunem dec\u00e2t de traducerea agentului Voicu. (p. 211-213)<\/p>\n

Motivele pentru care manuscrisele confiscate \u00een 1961 nu sunt \u00eenapoiate lui N. Boga expuse \u00een Raportul Direc\u0163iei a III-a a Securit\u0103\u0163ii din noiembrie 1964 indic\u0103 destul de clar pozi\u0163ia anchetatorilor.<\/p>\n

[Manuscrisele prezint\u0103] \u00ab\u00a0situa\u0163ia acestei minorit\u0103\u0163i ca fiind grea, adic\u0103 nu ar avea toate drepturile.(\u2026)<\/p>\n

Agentul face men\u0163iune c\u0103 sunt \u015fi unele versete nevinovate, dar \u00een marea majortate textele poarta o nuan\u0163\u0103 de na\u0163ionalism. Totu\u015fi, nu avem certitudinea deplin\u0103 asupra con\u0163inutului manuscriselor, deoare ce nu sunt scrise \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u015fi, deci, ele nu pot fi citite (\u2026)<\/p>\n

[Ele] nu-i pot fi restituite \u00eentruc\u00e2t au un con\u0163inut du\u015fm\u0103nos, \u00een plus acestea sunt scrise \u00een dialect macedo-rom\u00e2n, greu accesibil studierii. (P. 266.)<\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Acestui Raport i-a urmat Referatul Direc\u0163iei a IIIa\u00a0:<\/p>\n

S-a stabilit c\u0103 manuscrisele lui Boga Leon T. nu pot fi l\u0103sate s\u0103 circule, deoarece \u00een ele sunt strecurate idei na\u0163ionaliste, iar \u00een unele se fac aluzii cum c\u0103 minoritatea macedonean\u0103 nu s-ar bucura de drepturi depline \u00een RPR (p. 274)[5]<\/a>.<\/p><\/blockquote>\n

Raportul poart\u0103 rezolu\u0163ia\u00a0: \u00ab\u00a0Ave\u0163i grij\u0103 s\u0103 nu se distrug\u0103 aceste manuscrise\u00a0!\u00a0\u00bb (P. 267) S\u0103 sper\u0103m c\u0103 ele s-au p\u0103strat \u015fi un biograf \u015fi critic literar interesat de opera \u015fi via\u0163a lui Nida Boga va putea s\u0103 le consulte. P\u00e2n\u0103 una alta, \u00eens\u0103, trebuie s\u0103 fim recunosc\u0103tori lui Vadim Guzun \u015fi Cristinei Preutu pentru pre\u0163ioasele documente prezentate \u00een cartea lor. Gra\u0163ie ei, putem s\u0103 \u00een\u0163elegem mai bine un trecutut relativ recent, uneori confuz nu totdeauna u\u015for de perceput, care continu\u0103 s\u0103 planeze asupra prezentului \u015fi, cine \u015ftie, chiar s\u0103 determine viitorul lumii arom\u00e2ne.<\/p>\n

S-n\u00e2 asc\u00e2p\u00e2m barim grailu<\/em> <\/strong>[M\u0103car graiul s\u0103-l salv\u0103m<\/strong>]<\/p>\n

Boga s-a dovedit a fi mai \u00eentreprinz\u0103tor \u015fi chiar mai eficace dec\u00e2t Securitatea\u00a0: poeziile lui au circulat cu mult \u00eenainte ca perchezi\u0163ia \u015fi confiscarea manuscriselor s\u0103 aib\u0103 loc. C\u00e2teva sonete au fost de altfel publicate oficial \u00een Rom\u00e2nia un an dup\u0103 moartea lui. Cu c\u00e2teva excep\u0163ii, poeziile cu caracter explicit politic, precum protestul contra deport\u0103rii arom\u00e2nilor din Banat, manuscrisele de\u0163inute de Securitate erau de mult \u00een circula\u0163ie \u00een lumea arom\u00e2n\u0103.[6]<\/a><\/p>\n

Opera scris\u00e2 tru grailu a lui di acas\u00e2 nu avu tihi s-u vad\u00e2 tip\u00e2rit\u00e2. Scria sh-copia cu m\u00e2na lui tu caiete de shcolar \u2018\u2019c\u00e2ntitse\u2019\u2019, \u2018\u2019adets\u2019\u2019, satire\u2019\u2019. Li copia de mai multe ori shi le amp\u00e2rtsea pi la ndoi oaspits tra s-nu chear\u00e2<\/em>[7]<\/a> scria Vasile Barba (1918-2007) \u00een 1986 \u00een num\u0103rul revistei Zborlu a nostru<\/em> pe care o fundase la Freiburg, \u00een RFG, \u00eenchinat centenarului na\u015fterii lui Nida Boga. \u00cel vizitase de 6 ori 7 ori \u00eentre 1967 \u015fi 1974 \u015fi fusese impresionat de dragostea lui pentru soia armas\u0103 acas\u0103 f\u0103r\u0103 ap\u0103rare, ca un\u0103 cupie f\u0103r di picurari, anv\u00e2rligat\u0103 di luchi<\/em>[8]<\/a>.<\/p>\n

Ce putem face\u00a0? S-n\u00ee amint\u00e2m nica oar\u0103\u00a0? Ma nu-i cu puteare, s-asc\u00e2p\u00e2m barim grailu\u2026 multu vrute Vasili Barba, 13\/VI-1970<\/em>, \u00eei scria acesta pe un manuscris pe care i-l dedicase[9]<\/a>.<\/p>\n

Primul editor al lui Boga, scriitorul \u015fi criticul literar Hristu C\u00e2ndroveanu, membru al Uniunii scriitorilor, era mult mai precaut \u00een prezentarea lui Boga \u00een antologiile din 1975 \u015fi 1977. Nimic despre posturile ocupate de Boga la Chi\u015fin\u0103u sau despre motivul pentru care opera lui r\u0103m\u0103sese inedit\u0103. Nimic despre \u00ab\u00a0mesajul\u00a0\u00bb poetului privind p\u0103strarea limbii de acas\u0103\u00a0\u00bb pe care punea accentul publica\u0163ia de la Freiburg ap\u0103rut\u0103 \u015fi ea \u00eenaintea c\u0103derii regimului comunist \u00een Rom\u00e2nia. Nimic despre felul \u00een care a ajuns manuscrisul publicat de el la editur\u0103. Toate acestea nu aveau nimic surprinz\u0103tor \u00een contextul epocii. Publicarea antologiilor de c\u0103tre H. C\u00e2ndroveanu, care reflectau mai ales produc\u0163ia arom\u00e2n\u0103 din perioada \u015fcolilor rom\u00e2ne\u015fti din Imperiul otoman \u015fi \u00een interbelicul rom\u00e2nesc, era deja un eveniment, cum fusese un eveniment \u015fi apari\u0163ia \u00een 1963 a Dic\u0163ionarului dialectului arom\u00e2n<\/em> al lui Tache Papahagi \u015fi chiar existen\u0163a Cenaclului George Murnu, \u00eenfiin<at \u00een 1975, unica structur\u0103 care asigura o permanen\u0163\u0103 a dezbaterilor \u00een leg\u0103tur\u0103 cu literatur\u0103 arom\u00e2n\u0103 \u00een Rom\u00e2nia comunist\u0103. Practic \u00eentre 1947 \u015fi 1989 problematica arom\u00e2n\u0103 a fost tabu \u00een aceast\u0103 \u0163ar\u0103, din diverse motive printre care refuzul regimului de a interveni \u00een afacerile celorlalte \u0163\u0103ri balcanice, rapatrierea popula\u0163iei, \u00een parte format\u0103 de coloni\u015fti arom\u00e2ni, din Cadrilater \u015fi participarea unor arom\u00e2ni la mi\u015fcarea legionar\u0103[10]<\/a>.<\/p>\n

De la \u00ab\u00a0salvarea prin Rom\u00e2nia\u00a0\u00bb \u00a0la \u00ab\u00a0salvarea prin limb\u0103\u00bb<\/strong><\/p>\n

Inevitabil, aceast\u0103 nou\u0103 situa\u0163ie a afectat sectoare \u00eentregi din lumea arom\u00e2n\u0103 care s-au sim\u0163it, uneori pe bun\u0103 dreptate, marginalizate \u015fi chiar persecutate. Reac\u0163ia lui N. Boga, a\u015fa cum rezult\u0103 din dosarul Securit\u0103\u0163ii, ilustreaz\u0103 acest aspect. Ea prezint\u0103 un interes deosebit \u00een m\u0103sura \u00een care N. Boga pledeaza pentru o solu\u0163ie pozitiv\u0103 ca r\u0103spuns crizei cauzate de schimbarea atitudinii statului rom\u00e2n fa\u0163\u0103 de arom\u00e2ni\u00a0: \u00ab\u00a0salvarea prin limb\u0103\u00a0\u00bb.\u00a0Asist\u0103m astfel la o muta\u0163ie progresiv\u0103 de la \u00ab\u00a0salvarea prin Rom\u00e2nia\u00a0\u00bb, adic\u0103 gra\u0163ie interven\u0163iei statului rom\u00e2n \u00een favoarea arom\u00e2nilor din Balcani, la \u00ab\u00a0salvarea prin limb\u0103\u00a0\u00bb, prin limba arom\u00e2n\u0103, a arom\u00e2nilor \u00een general \u015fi a celor din Rom\u00e2nia \u00een particular, mai precis a tuturor celor care s-au instalat \u00een aceast\u0103 \u0163ar\u0103 dup\u0103 ce au urmat \u015fcolile destinate arom\u00e2nilor din Imperiul otoman \u015fi mai ales cu ocazia coloniz\u0103rii Cadrilaterului. N. Boga inaugura astfel o nou\u0103 pist\u0103 care va fi explorat\u0103 de genera\u0163iile care i-au urmat mai ales dup\u0103 1989.<\/p>\n

\u00a0<\/strong>Cazul lui Boga nu e unic. Acela al lui Constantin Constante (1877-1964) merit\u0103 \u015fi el reamintit. Autor a numeroase contribu\u0163ii \u00een leg\u0103tur\u0103 cu arom\u00e2nii, redactate toate \u00een rom\u00e2n\u0103, el a inceput s\u0103 scrie \u00een arom\u00e2n\u0103 la o v\u00e2rst\u0103 \u015fi mai \u00eenaintat\u0103 dec\u00e2t Boga. Primul dintre cele trei lungi poeme istorice scrise de el, Cum s\u2019asparse Gramostea<\/em>, este dedicat de altfel lui Boga. Decizia de a scrie \u00een arom\u00e2n\u0103, scrie C. Constante \u00een preambul, a luat-o dup\u0103 ce l-a auzit pe Boga recit\u00e2nd \u00eentr-un cerc de prieteni satira \u00ab\u00a0Ma s-crisceam\u00a0\u00bb, \u00een 1947. El face leg\u0103tura direct\u0103 cu faptul c\u0103 \u00ab\u00a0cei care mai cunosc \u015fi \u00eentrebuin\u0163eaz\u0103 dialectul \u00een familie \u015fi \u00een societate sunt tot mai pu\u0163ini\u00a0\u00bb[11]<\/a>. Cu nou\u0103 ani mai \u00een v\u00e2rst\u0103 dec\u00e2t Boga el nu a avut \u015fansa acestuia, opera lui poetic\u0103 \u00een arom\u00e2n\u0103 va vedea lumina tiparului doar anul acesta[12]<\/a>.<\/p>\n

Si unul \u015fi altul deplor\u0103 starea jalnic\u0103 a \u00ab\u00a0dialectului\u00a0\u00bb \u015fi pledeaz\u0103 mai mult (Boga) sau mai pu\u0163in (Constante) convins pentru perpetuarea lui. Am\u00e2ndoi vorbesc de \u00ab\u00a0dialect\u00a0\u00bb, este aprope imposibil s\u0103 g\u0103se\u015fti pe cineva din genera\u0163ia lor care s\u0103 pun\u0103 sub semn de \u00eentrebare subordonarea dialectului arom\u00e2n limbii rom\u00e2ne. Dar decizia de a scrie \u00een graiul, limba, dialectul arom\u00e2n, toate aceste forme coexist\u0103 la ei, argumentele invocate ca s\u0103 justifice o asemenea decizie constituie un fenomen nou care nu poate s\u0103 nu aib\u0103 consecin\u0163e pe plan func\u0163ional asupra raportului \u00eentre rom\u00e2n\u0103 \u015fi arom\u00e2n\u0103. Si unul si altul se prezint\u0103 ca adep\u0163i ai rom\u00e2nismului, no\u0163iune foarte elastic\u0103, mai ales c\u00e2nd e folosit\u0103 de arom\u00e2ni. La ce limb\u0103 \u015fi la ce neam se refer\u0103 Boga c\u00e2nd \u00eei \u00eendeamn\u0103 pe \u00ab\u00a0macedonenii\u00a0lui \u00bb s\u0103 nu \u00ee\u015fi uite limba \u015fi neamul\u00a0? La rom\u00e2n\u0103 sau la arom\u00e2n\u0103, la rom\u00e2ni sau la arom\u00e2ni\u00a0? La ce popor se refer\u0103 el c\u00e2nd evoc\u0103 \u00ab\u00a0popoarele care nu pier\u00a0\u00bb\u00a0?<\/p>\n

Adeziunea entuziast\u0103 la rom\u00e2nism nu \u00eel \u00eempiedic\u0103 pe Constante s\u0103 aib\u0103 o atitudine rezervat\u0103 fa\u0163\u0103 de rezultatele politicii statului rom\u00e2n \u015fi de-a dreptul critic\u0103 fa\u0163\u0103 de felul \u00een care unii semeni ai lui se implicau \u00een aceast\u0103 politic\u0103. El a demonstrat-o \u00een nenum\u0103rate r\u00e2nduri de-a lungul carierei sale \u00een articolele \u015fi c\u0103r\u0163iele publicate pe aceast\u0103 tem\u0103. Dosarul \u00ab\u00a0Machedonul\u00a0\u00bb con\u0163ine pu\u0163ine indica\u0163ii privind pozi\u0163ia lui Boga. Ea apare sub forma unei confesiuni \u00eentr-o scrisoare trimis\u0103 unui prieten care figureaz\u0103 \u00een dosar, \u015fi poate fi considerat\u0103 ca fiind mai repede ambigu\u0103\u00a0chiar dac\u0103 concluzia este la fel de pesimist\u0103\u00a0:<\/p>\n

\u00cen Iugoslavia, Grecia, Bulgaria, ca \u015fi Albania, unde existau \u015fcoli \u015fi biserici arom\u00e2ne\u015fti sub obl\u0103duireea Imperiului otoman, azi nu mai figureaz\u0103 niciuna. Parte din arom\u00e2nii mai fanatici s-au refugiat aici, \u00een \u0162ar\u0103, cu speran\u0163a c\u0103 \u00ee\u015fi vor p\u0103stra graiul str\u0103mo\u015fesc (\u2026)<\/p>\n

Nu \u015ftiu c\u00e2te genera\u0163ii vor mai rezista dezna\u0163ionaliz\u0103rii. M\u0103 cutremur la g\u00e2ndul dispari\u0163iei unei ramuri a rom\u00e2nismului, odinioar\u0103 m\u00e2ndru, viguros. \u00cen 1908 venisem \u00een \u0162ar\u0103 cu g\u00e2ndul c\u0103 odat\u0103 cu licen\u0163a \u00een litere ob\u0163inut\u0103, s\u0103 m\u0103 \u00eentorc profesor la Liceul rom\u00e2n din Bitolia \u015fi s\u0103 desf\u0103\u015for activitate didactic\u0103, literal\u0103 \u015fi teatral\u0103 pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea con\u015ftiin\u0163ei na\u0163ionale.<\/p>\n

\u00cemp\u0103r\u0163irea Macedoniei dup\u0103 R\u0103zboiul balcanic \u015fi \u00eenchiderea liceului, ca \u015fi a tutror \u015fcoalelor arom\u00e2ne\u015fti mi-a z\u0103d\u0103rnicit planurile \u015fi visurile tinere\u0163ii. (P. 295-256.)<\/p><\/blockquote>\n

Tratatul de pace de la Bucure\u015fti din 1913 nu mai garanta \u00een statele na\u0163iune care \u015fi-au \u00eemp\u0103r\u0163it Macedonia semnatare al\u0103turi de Rom\u00e2nia drepturile specifice de care se bucurau arom\u00e2nii sub Imperiul otoman. El a marcat e\u015fecul celor care \u015fi-au pus speran\u0163ele \u00een rom\u00e2nism. \u00centr-un fel putem considera c\u0103 venirea comuni\u015ftilor la putere la Bucure\u015fti nu s-a tradus dec\u00e2t printr-o lichidare brutal\u0103 dar ineluctabil\u0103 a avatarurilor acestei derute din 1913. Anul 1913 este de altfel anul \u00een care Boga public\u0103 Rom\u00e2nii din Macedonia, Epir, Thesalia, Albania, Bulgaria, Serbia<\/em> care figureaz\u0103 printre c\u0103r\u0163ile care i-au fost confiscate cu ocazia perchezi\u0163ei, dup\u0103 care el se instaleaz\u0103 la Chi\u015fin\u0103u l\u0103s\u00e2nd aparent \u00een suspensie chestiunea arom\u00e2n\u0103 timp de aproape trei decenii\u2026<\/p>\n

C\u00e2ndroveanu (1928-2013) \u015fi V. Barba (1918-2007) apar\u0163in unei alte genera\u0163ii, al c\u0103rei destin e marcat de colonizarea \u015fi evacuarea Cadrilaterului. Dup\u0103 1989 ei vor adopta atitudini opuse, ireconciliabile, care vor trasa \u015fi excerba diviziunea \u00een cadrul lumii arom\u00e2ne \u00eentre continuatorii rom\u00e2nismului interbelic \u015fi partizanii a ceea ce am putea numi \u00ab\u00a0arom\u00e2nism\u00a0\u00bb, pornind de la termenul \u00ab\u00a0neoarom\u00e2nism\u00a0\u00bb folosit de contradictorii lor dup\u0103 2005 \u00eentr-o accept\u0163ie pejorativ\u0103[13]<\/a>.<\/p>\n

\u00ab\u00a0Salvarea prin limb\u0103\u00a0\u00bb pentru care pleda Boga \u015fi care va deveni motiva\u0163ia, motorul, \u0163elul unei adev\u0103rate mi\u015fc\u0103ri culturale \u00eencep\u00e2nd cu a doua parte a anilor 1980 sub conducerea lui Vasile Barba nu se opunea nicidecum rom\u00e2nismului, dimpotriv\u0103 l\u0103sa s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 era vorba de o form\u0103 inedit\u0103 de rom\u00e2nism adaptat\u0103 noilor conjoncturi \u015fi contextului europen. Pun\u00e2nd explicit accentul pe conservarea \u015fi promovarea arom\u00e2nei, inclusiv \u015fi chiar mai ales \u00eentr-o \u0163ar\u0103 ca Rom\u00e2nia (revista Zborlu a nostru<\/em> era tip\u0103rit\u0103 numai \u00een arom\u00e2n\u0103 iar majoritatea colaboratorii erau arom\u00e2ni din Rom\u00e2nia), l\u0103s\u00e2nd la o parte ipotetica genealogie comun\u0103 a diverselor bran\u015fe ale romanit\u0103\u0163ii lingvistice orientale, ea ducea inevitabil la o fric\u0163iune cu rom\u00e2nismul \u00een accep\u0163ia tradi\u0163ional\u0103 a termenului. Revendicarea statutului de minoritate na\u0163ional\u0103 \u00een 2005 va consacra divor\u0163ul cvazi-definitiv \u00eentre partizanii celor dou\u0103 op\u0163iuni. Ini\u0163ial frontierele \u00eentre \u00ab\u00a0rom\u00e2ni\u015fti\u00a0\u00bb \u015fi arom\u00e2ni\u015fti\u00a0\u00bb erau mult mai pu\u0163in nete. Personal, V. Barba a fost ostil demersului pentru ob\u0163inerea unui statut de minoritate, care \u00eens\u0103 era o consecin\u0163\u0103 oarecum inevitabil\u0103 a dinamicii al c\u0103rui principal artizan a fost el \u00eensu\u015fi.<\/p>\n

Dup\u0103 1989, statul rom\u00e2n i-a \u00eencredin\u0163at lui H. C\u00e2ndroveanu fondurile \u015fi structurile necesare pentru activit\u0103\u0163ile culturale arom\u00e2ne. Director al revistei Desteptarea<\/em> \u015fi a editurii Dim\u00e2ndarea\/Funda\u0163ia cultural\u0103 arom\u00e2n\u0103, excelent cunosc\u0103tor al literaturii arom\u00e2ne, el a devenit repede \u015feful cruciadei contra noii orient\u0103ri favorabile promov\u0103rii limbii \u015fi culturi arom\u00e2ne, care ini\u0163ial provoca mai repede simpatie dec\u00e2t ostilitate, eventual anumite neudumeriri. Scriitor prolix \u00een arom\u00e2n\u0103, el va merge p\u00e2n\u0103 la a condamna public pe cei care ar fi dorit introducerea arom\u00e2nei \u00een locul rom\u00e2nei \u00een viitoarele structuri destinate arom\u00e2nilor din Balcani. Asta se \u00eent\u00e2mpla \u00een 1995[14]<\/a>. Noua direc\u0163ie a Societ\u0103\u0163ii de cultur\u0103 macedo-rom\u00e2n\u0103 va prelua stafeta cruciadei.<\/p>\n

Un portret colectiv nu prea m\u0103gulitor dar captivant <\/strong><\/p>\n

\u00cen concluzie, putem considera c\u0103 perplexitatea func\u0163ionarilor organelor de securitate fa\u0163\u0103 de \u00ab\u00a0patriotismul local\u00a0\u00bb al \u00ab\u00a0Macedoneanului\u00a0\u00bb, ezitarea lor \u00een a-l asimila pur \u015fi simplu na\u0163ionalismul pe care \u00eel cuno\u015fteau \u015fi \u00eel comb\u0103teau, tendin\u0163a manifestat\u0103 recurent de a asocia pe arom\u00e2ni cu categoria de minoritate, nu erau at\u00e2t de deplasate pe c\u00e2t s-ar putea s\u0103 apar\u0103 la o prim\u0103 lectur\u0103 a diverselor documente din dosar at\u00e2t de rebarbative datorit\u0103 retoricii marxist-leniniste agresive din acea perioad\u0103. Ei au intuit emergen\u0163a unui fenomen nou care nu se va manifesta pe deplin dec\u00e2t mult mai t\u00e2rziu. Intriga\u0163i de aceast\u0103 noutate care nu corespundea categoriilor lor de analiz\u0103, ei vor proceda la o anchet\u0103 minu\u0163ioas\u0103 careia \u00eei dator\u0103m un portret colectiv nu prea m\u0103gulitor dar captivant \u015fi chiar fascinant al lumii arom\u00e2ne de dup\u0103 r\u0103zboi. M\u0103rturiile lui Boga despre personajele cu care era \u00een contact sau pe care le evoca \u00een poeziile sale, aproape to\u0163i arom\u00e2ni, pe de o parte, \u015fi, pe de alt\u0103 parte, rezultatele anchetei \u00eentreprinse \u00een paralel de organele Securit\u0103\u0163ii ne permit s\u0103 p\u0103trundem \u00een intimitatea unei lumi cam ciudat\u0103 pentru cei c\u0103rora nu le-a fost dat s\u0103 o frecventeze, traversat\u0103 de contradic\u0163ii patente dar \u015fi solidar\u0103 \u00een felul ei dac\u0103 ne g\u00e2ndim la eficacitatea circuitelor informale care au permis difuzarea manuscriselor \u015fi ideilor lui N\u00a0. Boga. Bogat\u0103 \u00een surprize, uneori \u015focant\u0103, galeria de portrete pe care ne-o ofer\u0103 volumul\u00a0\u00eentocmit de Vadim Guzun \u015fi Cristina Preutu pornind de la dosarele Securit\u0103\u0163ii este desigur incomplet\u0103 \u015fi con\u0163ine multe date aproximative care merit\u0103 rev\u0103zute. Anumite piese lipsesc din puzzle, altele nu corespund exact, dar cele care r\u0103m\u00e2n ne permit s\u0103 ne putem face o idee destul de precis\u0103 despre imaginea de ansamblu.<\/p>\n

Nicolas Trifon, iunie 2017<\/p>\n

[1]<\/a> 0 nuvel\u0103, \u00ab\u00a0Nipoata avigl\u2019itorului\u00a0\u00bb [Nepoata unui paznic], a ap\u0103rut \u00een revista Lumina<\/em> V, 8-9 (1907) \u015fi actul II al unei comedii, \u00ab\u00a0La Hane\u00a0\u00bb, \u00een Lumina<\/em> VI, 6-8 (1908).<\/p>\n

[2]<\/a> Antologia liric\u0103 arom\u00e2n\u0103,<\/em> ed. Hristu C\u00e2ndroveanu, Bucuresti, 1975 (Ed. bilingv\u0103 arom\u00e2n\u0103-rom\u00e2n\u0103). Este vorba de 10 sonete extrase din cele 150 ale operei lui majore, epopea Voshopolea<\/em>. O editie, tot bilingv\u0103, aproape complect\u0103 va fi publicat\u0103 zece ani mai t\u00e2rziu de Hristu C\u00e2ndroveanu\u00a0\u015fi\u00a0Kira Iorgoveanu \u00een\u00a0Un veac de poezie arom\u00e2n\u0103<\/em>.<\/p>\n

[3]<\/a> Tot Moiseev raporteaz\u0103 pesimismul lui N. Boga privind situa\u0163ia din Basarabia, \u00ab\u00a0statornicit\u0103 de sute de ani\u00a0\u00bb (p. 53). \u00cen perioada interbelic\u0103 el ini\u0163iase \u015fi coordonase colec\u0163ia \u00ab\u00a0Documente basarabene\u00a0\u00bb (1928-1938).<\/p>\n

[4]<\/a> Nota informativ\u0103 este atribuit\u0103 \u00een prezentare agentului \u00ab\u00a0Vlaicu\u00a0\u00bb (p. 211) \u00eens\u0103 este e semnat\u0103 \u00ab\u00a0Voicu\u00a0\u00bb (p. 214)<\/p>\n

[5]<\/a> No\u0163iunea de \u00ab\u00a0na\u0163ionalitate macedonean\u0103 mai apare \u00eentr-o alt\u0103 not\u0103 a Direc\u0163iei a IIIa semnat\u0103 de colonelul Andrei Olimpiu\u00a0: \u00ab\u00a0Men\u0163ion\u0103m c\u0103, \u00een principiu, sus-numitul \u00ee\u015fi alege anturajele mai mult din r\u00e2ndul elementelor du\u015fm\u0103noase de na\u0163ionalitate ruso-ucrainean\u0103 \u015fi macedonean\u0103 fiind cunoscut c\u0103 are concep\u0163ii ostile iredentiste.\u00a0\u00bb (P. 282.)<\/p>\n

[6]<\/a> Posesia \u015fi transmiterea unui manuscris cu un asemnea con\u0163inut putea avea consecin\u0163e grave. Nu este poate \u00eent\u00e2mpl\u0103tor c\u0103 poezia despre B\u0103r\u0103gan a r\u0103mas inedit\u0103 p\u00e2n\u0103 la apari\u0163ia c\u0103r\u0163ii \u015fi c\u0103 nu de\u0163inem originalul \u00een arom\u00e2n\u0103.<\/p>\n

[7]<\/a> [Opera scris\u0103 \u00een graiul lui de acas\u0103 nu a avut parte s\u0103 o vad\u0103 tip\u0103rit\u0103. Scria \u015fi copia cu m\u00e2na lui pe caiete de \u015fcolar poeme, tradi\u0163ii<\/strong>, satire. Le copia de mai multe ori \u015fi le \u00eemp\u0103r\u0163ea oaspe\u0163ilor ca s\u0103 nu se piard\u0103.],<\/p>\n

[8]<\/a> [Neamul r\u0103mas acas\u0103 f\u0103r\u0103 ap\u0103rare, ca o turm\u0103 f\u0103r\u0103 pastor \u00eenconjurat\u0103 de lupi] \u00een Zborlu a nostru<\/em>, anul III, n\u00b0 1 (10) 1986, p. 2.<\/p>\n

[9]<\/a> De n\u0103scut nu ne putem na\u015fte din nou. M\u0103car graiul s\u0103-l sc\u0103p\u0103m\/salv\u0103m\u2026 dragul meu Vasile Barba]. Facsimul dedica\u0163iei este reprodus \u00eentr-un alt num\u0103r al revistei (anul II, n\u00b0 1 (7-8) 1985, p. 4) care con\u0163ine o serie de poezii ale lui Boga.<\/p>\n

[10]<\/a> Exist\u0103 totu\u015fi o excep\u0163ie care merit\u0103 semnalat\u0103. Interesul pentru arom\u00e2n\u0103 a ap\u0103rut ca r\u0103spuns al majorit\u0103\u0163ii lingvi\u015ftilor rom\u00e2ni sus\u0163inu\u0163i \u00een cele din urm\u0103 de conducerea PCR a tentativelor de a apropia limba rom\u00e2n\u0103 de limbile slave care au avut loc la sf\u00e2r\u015fitul anilor 1940, \u00eenceputul anilor 1950. Contribu\u0163iile Matildei Caragiu despre arom\u00e2n\u0103, \u00een paralel cu acelea despre daco-rom\u00e2n\u0103 semnate de al\u0163i autori prestigio\u015fi, constituiau un argument \u00een favoarea \u00ab\u00a0latinit\u0103\u0163ii\u00a0\u00bb\u00a0 str\u0103rom\u00e2nei sau rom\u00e2nei comune (Cf. Academia Republicii Socialiste Rom\u00e2nia, Istoria limbii rom\u00e2ne<\/em>, vol. 2, Colectivul de elaborare a lucr\u01cerii prof. I. Coteanu, Gh. Bolocan, M. Caragiu-Mario\u0163eanu, Vi. Dr\u00eemba…, Bucure\u015fti, Editura RSR, 1969.<\/p>\n

[11]<\/a> Constantin Constante, Cum s\u2019asparse Gramostea<\/em> [<\/em>Cum a fost distrus\u0103 Gramostea<\/em>]<\/em>\u00a0<\/em>; Cum s-adr\u0103 Cru\u015fova <\/em>[<\/em>Cum s-a \u00eentemeiat Cru\u015fova<\/em>]<\/em>\u00a0; Arm\u00e2niada<\/em>, ed. Alexandru Gica, Editura Comptoir aroumain de Paris, 2017, p. 28.<\/p>\n

[12]<\/a> \u00cenainte de a fi publicat de Alexandru Gica, manuscrisul fusese \u00een posesia M. Caragiu Mario\u0163eanu (1927-2009) si pachetul \u00een care era p\u0103strat purta men\u0163iunea \u00ab\u00a0Manuscrise de autori arom\u00e2ni (nepublicate!! p\u0103zite ca ochii din cap!) \u00bb, scris\u0103 cu m\u00e2na ei. Ea nu pare \u00eens\u0103 s\u0103 fi \u00eencercat s\u0103-l publice \u00een timpul vie\u0163ii.<\/p>\n

[13]<\/a> Termen pus \u00een circula\u0163ie de Matilda Caragiu Mario\u0163eanu (Arom\u00e2nii \u015fi arom\u00e2na \u00een concon\u015ftiin\u0163a contemporan\u0103<\/em>, ed Academiei, 2006 pp. 58-80) \u00een urma unei dezbateri polemice care a avut loc la \u00bb.<\/p>\n

[14]<\/a>Hristu C\u00e2ndroveanu, Arom\u00e2nii ieri \u015fi azi<\/em>, Craiova, 1995, pp.\u00a040-42.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Documentele editate de Vadim Guzun \u015fi Cristina Preutu \u00een cartea intitulat\u0103 \u00ab\u00a0Macedoneanul\u00a0\u00bb, Nida Boga \u00een dosarele Securit\u0103\u0163ii, 1959-1974, ne ajut\u0103 s\u0103 situ\u0103m punctul de plecare al unor schimb\u0103ri care vor lua amploare \u00een lumea arom\u00e2n\u0103 dup\u0103 1989. L-am putea numi \u00ab\u00a0momentul Boga\u00a0\u00bb, referindu-ne la pledoariile istoricului \u015fi scriitorului Nida Boga (1886-1974) \u00een favoarea limbii arom\u00e2ne […]<\/p>\n","protected":false},"author":4,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-1013","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-habari-news"],"yoast_head":"\nNida Boga \u00een arhivele Securit\u0103\u0163ii : de la \u00ab salvarea prin Rom\u00e2nia \u00bb la \u00ab salvarea prin limb\u0103 \u00bb\/Nicolas Trifon - TRA ARMANAMI<\/title>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/nida-boga-in-arhivele-securitatii-de-la-salvarea-prin-romania-la-salvarea-prin-limba-nicolas-trifon\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"en_US\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"Nida Boga \u00een arhivele Securit\u0103\u0163ii : de la \u00ab salvarea prin Rom\u00e2nia \u00bb la \u00ab salvarea prin limb\u0103 \u00bb\/Nicolas Trifon - TRA ARMANAMI\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"Documentele editate de Vadim Guzun \u015fi Cristina Preutu \u00een cartea intitulat\u0103 \u00ab\u00a0Macedoneanul\u00a0\u00bb, Nida Boga \u00een dosarele Securit\u0103\u0163ii, 1959-1974, ne ajut\u0103 s\u0103 situ\u0103m punctul de plecare al unor schimb\u0103ri care vor lua amploare \u00een lumea arom\u00e2n\u0103 dup\u0103 1989. L-am putea numi \u00ab\u00a0momentul Boga\u00a0\u00bb, referindu-ne la pledoariile istoricului \u015fi scriitorului Nida Boga (1886-1974) \u00een favoarea limbii arom\u00e2ne […]\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/nida-boga-in-arhivele-securitatii-de-la-salvarea-prin-romania-la-salvarea-prin-limba-nicolas-trifon\/\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"TRA ARMANAMI\" \/>\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2017-06-13T10:18:57+00:00\" \/>\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2017-09-29T10:17:15+00:00\" \/>\n<meta name=\"author\" content=\"Editeur\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Written by\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"Editeur\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Est. reading time\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"33 minutes\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"WebPage\",\"@id\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/nida-boga-in-arhivele-securitatii-de-la-salvarea-prin-romania-la-salvarea-prin-limba-nicolas-trifon\/\",\"url\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/nida-boga-in-arhivele-securitatii-de-la-salvarea-prin-romania-la-salvarea-prin-limba-nicolas-trifon\/\",\"name\":\"Nida Boga \u00een arhivele Securit\u0103\u0163ii : de la \u00ab salvarea prin Rom\u00e2nia \u00bb la \u00ab salvarea prin limb\u0103 \u00bb\/Nicolas Trifon - TRA ARMANAMI\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#website\"},\"datePublished\":\"2017-06-13T10:18:57+00:00\",\"dateModified\":\"2017-09-29T10:17:15+00:00\",\"author\":{\"@id\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#\/schema\/person\/ad77560a1599935b2285ac8a40e4cf91\"},\"breadcrumb\":{\"@id\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/nida-boga-in-arhivele-securitatii-de-la-salvarea-prin-romania-la-salvarea-prin-limba-nicolas-trifon\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"en-US\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/nida-boga-in-arhivele-securitatii-de-la-salvarea-prin-romania-la-salvarea-prin-limba-nicolas-trifon\/\"]}]},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/nida-boga-in-arhivele-securitatii-de-la-salvarea-prin-romania-la-salvarea-prin-limba-nicolas-trifon\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Home\",\"item\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Nida Boga \u00een arhivele Securit\u0103\u0163ii : de la \u00ab salvarea prin Rom\u00e2nia \u00bb la \u00ab salvarea prin limb\u0103 \u00bb\/Nicolas Trifon\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#website\",\"url\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/\",\"name\":\"TRA ARMANAMI\",\"description\":\"Habari di la armanj luati sh'la armanj dati\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":{\"@type\":\"PropertyValueSpecification\",\"valueRequired\":true,\"valueName\":\"search_term_string\"}}],\"inLanguage\":\"en-US\"},{\"@type\":\"Person\",\"@id\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#\/schema\/person\/ad77560a1599935b2285ac8a40e4cf91\",\"name\":\"Editeur\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"en-US\",\"@id\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#\/schema\/person\/image\/\",\"url\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/761ad11672a7683bd0716727a6d2194cdbca97ae70d1f58d1e090e55c4007ae7?s=96&d=mm&r=g\",\"contentUrl\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/761ad11672a7683bd0716727a6d2194cdbca97ae70d1f58d1e090e55c4007ae7?s=96&d=mm&r=g\",\"caption\":\"Editeur\"},\"url\":\"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/author\/editeur\/\"}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Nida Boga \u00een arhivele Securit\u0103\u0163ii : de la \u00ab salvarea prin Rom\u00e2nia \u00bb la \u00ab salvarea prin limb\u0103 \u00bb\/Nicolas Trifon - TRA ARMANAMI","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/nida-boga-in-arhivele-securitatii-de-la-salvarea-prin-romania-la-salvarea-prin-limba-nicolas-trifon\/","og_locale":"en_US","og_type":"article","og_title":"Nida Boga \u00een arhivele Securit\u0103\u0163ii : de la \u00ab salvarea prin Rom\u00e2nia \u00bb la \u00ab salvarea prin limb\u0103 \u00bb\/Nicolas Trifon - TRA ARMANAMI","og_description":"Documentele editate de Vadim Guzun \u015fi Cristina Preutu \u00een cartea intitulat\u0103 \u00ab\u00a0Macedoneanul\u00a0\u00bb, Nida Boga \u00een dosarele Securit\u0103\u0163ii, 1959-1974, ne ajut\u0103 s\u0103 situ\u0103m punctul de plecare al unor schimb\u0103ri care vor lua amploare \u00een lumea arom\u00e2n\u0103 dup\u0103 1989. L-am putea numi \u00ab\u00a0momentul Boga\u00a0\u00bb, referindu-ne la pledoariile istoricului \u015fi scriitorului Nida Boga (1886-1974) \u00een favoarea limbii arom\u00e2ne […]","og_url":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/nida-boga-in-arhivele-securitatii-de-la-salvarea-prin-romania-la-salvarea-prin-limba-nicolas-trifon\/","og_site_name":"TRA ARMANAMI","article_published_time":"2017-06-13T10:18:57+00:00","article_modified_time":"2017-09-29T10:17:15+00:00","author":"Editeur","twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Written by":"Editeur","Est. reading time":"33 minutes"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"WebPage","@id":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/nida-boga-in-arhivele-securitatii-de-la-salvarea-prin-romania-la-salvarea-prin-limba-nicolas-trifon\/","url":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/nida-boga-in-arhivele-securitatii-de-la-salvarea-prin-romania-la-salvarea-prin-limba-nicolas-trifon\/","name":"Nida Boga \u00een arhivele Securit\u0103\u0163ii : de la \u00ab salvarea prin Rom\u00e2nia \u00bb la \u00ab salvarea prin limb\u0103 \u00bb\/Nicolas Trifon - TRA ARMANAMI","isPartOf":{"@id":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#website"},"datePublished":"2017-06-13T10:18:57+00:00","dateModified":"2017-09-29T10:17:15+00:00","author":{"@id":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#\/schema\/person\/ad77560a1599935b2285ac8a40e4cf91"},"breadcrumb":{"@id":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/nida-boga-in-arhivele-securitatii-de-la-salvarea-prin-romania-la-salvarea-prin-limba-nicolas-trifon\/#breadcrumb"},"inLanguage":"en-US","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["http:\/\/www.armanami.org\/blog\/nida-boga-in-arhivele-securitatii-de-la-salvarea-prin-romania-la-salvarea-prin-limba-nicolas-trifon\/"]}]},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/nida-boga-in-arhivele-securitatii-de-la-salvarea-prin-romania-la-salvarea-prin-limba-nicolas-trifon\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Home","item":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Nida Boga \u00een arhivele Securit\u0103\u0163ii : de la \u00ab salvarea prin Rom\u00e2nia \u00bb la \u00ab salvarea prin limb\u0103 \u00bb\/Nicolas Trifon"}]},{"@type":"WebSite","@id":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#website","url":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/","name":"TRA ARMANAMI","description":"Habari di la armanj luati sh'la armanj dati","potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/?s={search_term_string}"},"query-input":{"@type":"PropertyValueSpecification","valueRequired":true,"valueName":"search_term_string"}}],"inLanguage":"en-US"},{"@type":"Person","@id":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#\/schema\/person\/ad77560a1599935b2285ac8a40e4cf91","name":"Editeur","image":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"en-US","@id":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/#\/schema\/person\/image\/","url":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/761ad11672a7683bd0716727a6d2194cdbca97ae70d1f58d1e090e55c4007ae7?s=96&d=mm&r=g","contentUrl":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/761ad11672a7683bd0716727a6d2194cdbca97ae70d1f58d1e090e55c4007ae7?s=96&d=mm&r=g","caption":"Editeur"},"url":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/author\/editeur\/"}]}},"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1013","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/4"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1013"}],"version-history":[{"count":8,"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1013\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1096,"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1013\/revisions\/1096"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1013"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1013"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.armanami.org\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1013"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}