Proasp\u0103t sosit la Bucure\u015fti, am aflat de decesul lui Nicolae-\u015eerban Tana\u015foca, pe care tocmai m\u0103 g\u00e2ndeam s\u0103-l sun. Mare triste\u0163e. A avut o slujb\u0103 frumoas\u0103, preotul de la Pitar Mo\u015f, fosta mea parohie \u00een care, adolescent, fusesem \u00ab\u00a0b\u0103iat de altar \u00bb a vorbit cu mult\u0103 c\u0103ldur\u0103 despre omul, istoricul dar \u015fi despre arom\u00e2nul Nicolae-\u015eerban Tana\u015foca. Un arom\u00e2n foarte credincios l-a ajutat s\u0103-\u015fi g\u0103seasc\u0103 voca\u0163ia, a \u0163inut s\u0103 precizeze autorul discursului funebru. A luat cuv\u00e2ntul \u015fi actorul Ion Caramitru care a vorbit mai mult despre Societatea de cultur\u0103 macedo-rom\u00e2n\u0103 pe care o conduce dec\u00e2t despre Nicolae-\u015eerban Tana\u015foca, care fusese prim vice-secretar.<\/p>\n
La 40 de zile nu mai eram la Bucure\u015fti, Matei Cazacu a primit \u00eens\u0103 o c\u0103r\u0163ulie intitulat\u0103 Confesiuni\u00a0: <\/em>Nicolae-\u015eerban Tana\u015foca (1941-2017)<\/em> cu aceast\u0103 ocazie pe care mi-a dat-o \u015fi mie. Mi s-a p\u0103rut c\u0103 cel mai potrivit omagiu pe care-l putem aduce acestui istoric dublat de un filolog f\u0103r\u0103 pereche, autoritate \u00een perioada bizantin\u0103, autor al unor contribu\u0163ii at\u00e2t de pre\u0163ioase despre arom\u00e2ni, este s\u0103 citim cu aten\u0163ie aceste confesiuni.<\/p>\n Vom puncta deci c\u00e2teva aspecte care ni se par mai semnificative. Dup\u0103 care vom \u00eencerca s\u0103 formul\u0103m c\u00e2teva observa\u0163ii privind at\u00e2t contribu\u0163iile propriu-zise ale lui Nicolae-\u015eerban Tana\u015foca (N.-\u015e. T.) c\u00e2t \u015fi pozi\u0163ia lui \u00een chestiunea arom\u00e2neasc\u0103 dup\u0103 1989 adres\u00e2ndu-m\u0103 mai ales coetnicilor no\u015ftri \u00een speran\u0163a c\u0103 \u00eei vom asocia astfel la omagiul adus aici.<\/p>\n Confesiunile<\/em> con\u0163in o serie de pasaje declarative, oarecum neobi\u015fnuite la un autor ca N.-\u015e. T., avar \u00een generalit\u0103\u0163i \u015fi judec\u0103\u0163i globale, ceea ce ne \u00eendeamn\u0103 s\u0103 consider\u0103m c\u0103 avem de a face cu concluzii care traduc convingeri profunde.<\/p>\n Dup\u0103 ce poveste\u015fte istoria lui Dumitru Badralexi, str\u0103bunicul s\u0103u pe linie matern\u0103 – descendent direct al lui Alexie Bard\u0103 (zis \u015fi Badralexi), fondatorul localit\u0103\u0163ii C\u0103livile al Badralexi, azi Kato Vermion, \u00een zona Veriei – care f\u0103cea parte din cei zece copii adu\u015fi de c\u0103lug\u0103rul Averchie la Bucure\u015fti ca s\u0103 fie educa\u0163i \u00ab\u00a0dup\u0103 care s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 acas\u0103 \u015fi s\u0103 \u00eentemeieze \u015fcoli rom\u00e2ne\u015fti, menite s\u0103 \u2018\u2019rede\u015ftepte \u2018\u2019 con\u015ftiin\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 a arom\u00e2nilor\u00a0\u00bb, N.-\u015e. T. conclude :<\/p>\n \u00ab\u00a0\u015ei experien\u0163ele familiei \u015fi propriile mele cercet\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice m-au convins p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 c\u0103 \u015fcolile rom\u00e2ne\u015fti din Peninsula Balcanic\u0103 nu au reu\u015fit s\u0103 \u2018\u2019rede\u015ftepte\u2019\u2019 dec\u00e2t o parte, \u015fi nu cea mai mare- dintre arom\u00e2ni\u00a0; ele au fost mai cur\u00e2nd pepiniere de imigran\u0163i \u00een Rom\u00e2nia, dec\u00e2t institu\u0163ii menite s\u0103 consolideze, a\u015fa cum se dorise ini\u0163ial, identitatea etnic\u0103 \u015fi cultural\u0103 a arom\u00e2nilor, ca minoritate na\u0163ional\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, in patriile lor balcanice. Nu-i mai pu\u0163in adev\u0103rat \u00eens\u0103 c\u0103, f\u0103r\u0103 aceste \u015fcoli, arom\u00e2nii ar fi fost de mult deromaniza\u0163i \u015fi c\u0103 tot ce \u00eenseamn\u0103 literatur\u0103 dialectal\u0103 arom\u00e2neasc\u0103 s-a dezvoltat \u00een umbra \u015fcolii rom\u00e2ne\u015fti, prin oameni care se sim\u0163eau rom\u00e2ni \u015fi se comportau ca atare.\u00a0\u00bb (P. 7-8.)<\/p><\/blockquote>\n Nu ar fi r\u0103u ca at\u00e2t cei care \u00een numele trecutului vor s-o iau de la cap\u0103t cu \u015fcolile rom\u00e2ne \u015fi cu \u00ab\u00a0rede\u015fteptarea\u00a0\u00bb con\u015ftiin\u0163ei na\u0163ionale rom\u00e2ne\u015fti la arom\u00e2nii din Balcani c\u00e2t \u015fi cei care, \u00een numele aspira\u0163ilor actuale, minimizeaz\u0103 rolul \u015fcolilor \u00een constituirea patrimoniului cultural arom\u00e2nesc s\u0103 citeasc\u0103 atent r\u00e2ndurile care preced. Grija cu care este ales \u015fi c\u00e2nt\u0103rit fiecare cuv\u00e2nt confer\u0103 acestui paragraf o precizie de-a dreptul chirurgical\u0103.<\/p>\n Confesiunile lui N.-\u015e. T. con\u0163in dou\u0103 portrete special de emo\u0163ionante. Primul este acela al bunicului, tot pe linie matern\u0103, format la liceul de la Bitolia, student apoi la Bucure\u015fti, medic un timp la Veria, \u00eenainte de a veni cu familia s\u0103 se instaleze ca medic la Bazargic unde decedeaz\u0103 prematur \u00een 1934. \u00ab\u00a0To\u0163i cei care l-au cunoscut, mi-au vorbit despre el ca despre un om deosebit\u00a0\u00bb, scrie NST, ad\u0103ug\u00e2nd\u00a0:<\/p>\n \u00ab\u00a0Ca s\u0103 spun \u00eentreg adev\u0103rul, bunicul era, se pare, ros de nostalgia Veriei, dezam\u0103git de inechit\u0103\u0163ile sociale \u015fi indignat de violen\u0163ele din via\u0163a politic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 – a l\u0103sat \u015fi \u00eensemn\u0103ri \u00een acest sens \u00eentr-o agend\u0103 – \u015fi \u00eel b\u0103tuse g\u00e2ndul s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een Grecia\u00a0\u00bb (p. 10).<\/p><\/blockquote>\n Al doilea portret este acela al veri\u015foarei de gradul doi al mamei autorului, Florica Bagdasar, n\u0103scut\u0103 Ciumetti, ministru al s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii \u00eantre 1946 \u015fi 1948, exclus\u0103 din Partidul comunist \u00een 1951, ulterior reabilitat\u0103 par\u0163ial.<\/p>\n \u00ab\u00a0Exmatriculat din Universitate (din cauza originii “nes\u0103n\u0103toase”, familia lui de\u0163inea reprezentan\u0163a \u00een Rom\u00e2nia a firmelor Dodge \u015fi BMW), \u00een 1959, am rugat-o pe Florica Bagdasar s\u0103 m\u0103 ajute s\u0103 redevin student scuz\u00e2ndu-m\u0103, stupid, c\u0103 o deranjez. \u2018\u2019Nu-mi vorbi ca o femeie macedoneanc\u0103\u2019\u2019, mi-a spus, \u2018\u2019m\u0103 deranjezi foarte tare, dar am datoria s\u0103 te ajut\u2019\u2019.\u00a0\u00bb (P. 32.)<\/p><\/blockquote>\n Ultimele r\u00e2nduri sunt consacrate rela\u0163iei autorului cu Grecia\u00a0:<\/p>\n \u00ab\u00a0Rudele \u015fi prietenii din Grecia m\u0103 \u00eentreab\u0103 uneori, cu mali\u0163ie\u00a0: \u2018\u2019a meritat s\u0103 placa\u0163i din patria str\u0103mo\u015filor vo\u015ftri, din Elada, \u015fi s\u0103 v\u0103 imp\u0103m\u00e2nteni\u0163i \u00een Rom\u00e2nia\u00a0?\u2019\u2019\u00a0\u00bb (\u2026) \u00cencerc s\u0103 le r\u0103spund, la cap\u0103tul acestei confesiuni. De vreme ce \u00eenainta\u015fii no\u015ftrii, arom\u00e2ni imigra\u0163i \u00een Rom\u00e2nia, au r\u0103spuns chem\u0103rii \u015fi au acceptat sprijinul celor care ne-au socotit fra\u0163i, ne-am socotit datori s\u0103 ne identific\u0103m cu na\u0163iunea rom\u00e2n\u0103 \u015fi s\u0103-i \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fim \u00eentru totul destinul, tot a\u015fa cum \u015fi ei, arom\u00e2nii r\u0103ma\u015fi \u00een Grecia, s-au identificat f\u0103r\u0103 rezerve cu na\u0163iunea elen\u0103 \u00eendur\u00e2nd cu t\u0103rie cumplitele \u00eencerc\u0103ri pe care istoria le-a rezervat \u00een secolul XX\u00a0\u00bb (pp. 33-34).<\/p><\/blockquote>\n <\/p>\n Nicolae-\u015eerban Tana\u015foca pe \u00een\u0163elesul coentnicilor mei<\/strong><\/p>\n C\u00e2t despre contribu\u0163ile istoricului N.-\u015e. T., personal am considerat totdeauna c\u0103, \u00een cele din urm\u0103, nu are prea mare importan\u0163\u0103 dac\u0103 el a studiat istoria balcanic\u0103 \u015fi mai ales perioada bizantin\u0103 datorit\u0103 faptului c\u0103 ea con\u0163ine date pre\u0163ioase despre arom\u00e2ni sau dac\u0103 el a scris despre arom\u00e2ni datorit\u0103 rolului particular, deseori original, pe care ei au putut s\u0103-l joace de-a lungul acestei istorii. Ceea ce conteaz\u0103 este c\u0103 el stabile\u015fte cu precizie, pornind de la documentele disponibile, analizate \u00een detaliu, reperele \u015fi jaloanele unei istorii care prea des este prizoniera presiunilor exersate de statele na\u0163ionale. \u00cen acest sens, demersul lui N.-\u015e. T. a fost exemplar iar faptul c\u0103 era arom\u00e2n a constituit mai repede un atu dac\u0103 ne g\u00e2ndim spre exemplu si la rolul jucat de fondatorul Institutului de studii Balcanice de la Bucure\u015fti Victor Papacostea (1900-1962) \u00een revista Balcania<\/em>, al c\u0103rei prim volum a fost de altfel finan\u0163at de Societatea de cultur\u0103 macedo-rom\u00e2n\u0103. \u00cen ambele cazuri, fidelitatea manifestat\u0103 fa\u0163\u0103 de statul rom\u00e2n nu a interferat \u00een demersul \u015ftiin\u0163ific.<\/p>\n Ne referim aici de munca depus\u0103 de N.-\u015e. T. ca editor al celor dou\u0103 tomuri din Fontes historiae daco-romanae <\/em>consacrate perioadei bizantine mai ales dar \u015fi la lucr\u0103rile sale privind spre exemplu editarea \u015fi prezentarea critic\u0103 a multor contribu\u0163ii \u015fi documente privind istoria arom\u00e2nilor din secolul XX. Observa\u0163iile sale privind spre exemplu I<\/em>storia rom\u00e2nilor din Pind: <\/em>\u2028Vlahia Mare (980-1259): studiu istoric dup\u0103 izvoare bizantine<\/em>, a lui George Murnu sau a coresponden\u0163ei acestuia cu tat\u0103l s\u0103u sunt mai mult dec\u00e2t binevenite pentru cititorii care doresc s\u0103 sesiseze anumite nuan\u0163e greu de \u00een\u0163eles f\u0103r\u0103 o reconstituire minu\u0163ioas\u0103 a contextului \u015fi s\u0103 evite interpret\u0103ri anacronice. Lectura c\u0103r\u0163ilor lui N.-\u015e. T. care reiau diversele lui articole si studii ap\u0103rute ini\u0163ial \u00een publica\u0163ii de specialitate este de altfel un excedent antidot contra derivelor generate de amatorismul celor care doresc cu tot dinadinsul s\u0103 refac\u0103 istoria \u00een func\u0163ie de preocup\u0103rile lor particulare.\u00a0Vorbind despre amatorism m\u0103 g\u00e2ndesc mai ales la coetnicii mei. Deseori efectele lui sunt la fel de nefaste ca reaua credin\u0163\u0103 de care dau dovad\u0103 cei care instrumentalizeaza chestiunea arom\u00e2n\u0103.<\/p>\n \u00cen postfa\u0163a c\u0103r\u0163ii sale intitulat\u0103 Chestiunea arom\u00e2neasc\u0103<\/em> tradus\u0103 de N.-\u015e. T. \u00een rom\u00e2n\u0103, Max Demeter Peyfuss \u00eei mul\u0163ume\u015fte traduc\u0103torului \u00ab\u00a0c\u0103ruia, scrie el, \u00eei voi r\u0103m\u00e2ne mereu \u00eendatorat pentru munca, \u00een sensul originar, slavon, de chin<\/em>, al cuv\u00e2ntului, depus\u0103 aici.\u00a0\u00bb [1]<\/a> Nu cred c\u0103 trebuie s\u0103 insist\u0103m asupra faptului c\u0103 acest omagiu este valabil pentru ansamblul contribu\u0163iilor lui N.-\u015e. T.<\/p>\n \u00cen acea\u015fi postfa\u0163\u0103, istoricul austriac de origin\u0103 arom\u00e2n\u0103 scrie\u00a0:<\/p>\n \u00ab\u00a0La solu\u0163ionarea problemei, at\u00e2t de viu discutat\u0103 ast\u0103zi, dac\u0103 arom\u00e2nii din Rom\u00e2nia sunt o minoritate etnic\u0103\/na\u0163ional\u0103 sau nu, slujitorii lui Clio [muza istoriei] nu pot contribui altfel dec\u00e2t prin apelul la judecata ra\u0163ional\u0103\u00a0: nu exist\u0103 criterii \u015ftiin\u0163ifice pentru determinarea na\u0163ionalit\u0103\u0163ii cuiva \u00een afara propriei sale con\u015ftin\u0163e. \u00bb<\/p><\/blockquote>\n Personal \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc aceast\u0103 opinie, motiv pentru care nu v\u0103d de ce unii arom\u00e2ni nu ar fi \u00eendrept\u0103\u0163i\u0163i s\u0103 se simt\u0103 \u015fi s\u0103 se proiecteze \u00een viitor ca fiind alceva dec\u00e2t (numai) rom\u00e2ni, sau greci, sau albanezi, de unde \u015fi divergen\u0163ele pe care le-am putut avea cu N.-\u015e. T. El nu \u00een\u0163elegea cum pot s\u0103 ader la asemenea idei \u00een ruptur\u0103 cu acelea \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fite de str\u0103mo\u015fii mei pe linie patern\u0103, eu nu m\u0103 imp\u0103cam cu idea c\u0103 el particip\u0103 la activit\u0103\u0163ile concentrate aproape exclusiv pe gestiunea trecutului arom\u00e2nilor \u00een cadrul Societatii de cultura macedo-rom\u00e2na. Niciodat\u0103 \u00eens\u0103 nu mi-a trecut \u00eens\u0103 prin cap c\u0103 pozi\u0163ia lui ar fi fost mai pu\u0163in legitim\u0103 \u015fi respectabil\u0103[2]<\/a>. Dispari\u0163ia subit\u0103 a lui N.-\u015e. T. constituie pentru mine o pierdere iremediabil\u0103 at\u00e2t pe plan emo\u0163ional c\u00e2t \u015fi pe plan intelectual. Pe de alt\u0103 parte, trebuie s\u0103 m\u0103rturisesc c\u0103 mi-e team\u0103 ca nu cumva dispari\u0163ia unui istoric at\u00e2t de scrupulos ca N.-\u015e. T. s\u0103 faciliteze sarcina tuturor acelora care fac din arom\u00e2ni un argument pentru cariera lor sau pentru realizarea fantasmelor lor. Mai precis, m\u0103 refer la to\u0163i aceia care ader\u0103 din interes sau pasiune la na\u0163ionalismul veleitar rom\u00e2nesc, ideologie care prosper\u0103 \u00een contextul crizei pe care o traverseaz\u0103 Rom\u00e2nia \u00een zilele noastre.<\/p>\n Redact\u00e2nd acest text am descoperit c\u0103 Confesiunile<\/em> lui N.-\u015e. T. sunt \u00een \u00eentregime disponibile pe Web\u00a0: http:\/\/www.academia.edu\/23481933\/CONFESIUNI_Nicolae-\u015eerban_Tana\u015foca<\/a><\/p>\n Nicolas Trifon, Paris, iunie 2017<\/p>\n